Cetatea Soimos

Pe dealurile Lipovei exista o cetate cu un trecut istoric tumultuos

Cetatea Soimos este un edificiu medieval situat pe malul drept al Muresului, vizavi de Lipova, pe dealul Cioaca Tautului. Este atestata documentar de prin anul 1278 si a fost construita dupa Prima Invazie Mongola care a afectat inclusiv aceasta zona.

Cetatea a fost construita de catre o familie nobiliara. Prima atestare documentara se refera ladonatia „Castrum Somos” de catre banul Pal catre fii fratelui sau. Rolul ei militar a crescut constant incepand cu voievodul Ladislau Kan al II-lea care a stapanit cetatea prin doi interpusi, comiti de Arad: Alexandru (1310) si Dominic (1311). Dupa 1315 ajunge domeniu regal, fiind resedinta comitilor si vicecomitilor de Arad. (vezi Pensiuni Arad)

 

 

Catre mijlocul secolului al XV-lea trece prin mainile mai multor stapani, fiind donata succesiv. In final regele Vladislav I a donat-o familiei Orszag in perioada 1440-1444. In anul 1456 a intrat in posesia lui Iancu de Hunedoara, in cele din urma in 1471 ajunge in proprpietatea capitanului husit ceh Jan Giskra.

In 1509 cetatea si domeniul revin lui Gheorghe Hohenzollern de Brandenburg.

In 1514 cetatea este asediata de catre rasculatii romani si maghiari, condusi de Gheorghe Doja dupa ce garnizoana cetatii condusa de voievodul de Ciuci se rascoala si ea alaturi de oamenii condusi de Doja impotriva oamenilor lui Gheorghe Hohenzollern.

In 1541, cand Transilvania a devenit principat autonom, Soimosul a fost resedinta principelui minor, Ioan Sigismund si a mamei sale, regina Isabela. in aceasta perioada ea este intarita si infrumusetata in stilul Renasterii, totodata adaugandu-i-se bastioanele externe. In curtea interioara putem descoperi chiar si azi unele profile de piatra de la apartamentele princiare situate la etaj care sunt sculptate artistic.

 

Dupa asedii repetate, turcii au ocupat cetatea in anul 1552, iar in 1595 a fost recucerita de catre capitanul lui Stefan Bathori - Borbely Gyorgy - dupa care a ajuns in custodia domnitorilor din Ardeal printre care si Moise Secuiul - conducatorul luptei de rezistenta impotriva ocupatiei austriece.

Generalul Gheorghe Basta - dupa ce a fost infrant langa Teius in anul 1602, s-a refugiat in cetatea Soimosului. Considerandu-se insa mult prea nesigur in aceasta asezare, a incheiat o intelegere de schimb cupasa Bektas din Timisoara, prin care a cedat fortareata pentru cetatea din Kladovo de pe malul Dunarii.

In 1599-1600 trece sub stapanirea lui Mihai Viteazul dar este recucerita de turci. De abia in anul 1688 Castrul a fost eliberat definitiv de sub dominatia turceasca.

Pierzandu-si treptat importanta militara ca urmare a perfectionarii altileriei, stricaciunile din timpul si dupa asediu nu au mai fost remediate niciodata, fortificatiile intrand in paragina.  Ca o ultima amprenta istorica, in 1784, in apropierea acestei cetati s-au ciocnit rasculatii lui Horia cu fortele imperiale si nobiliare. Parasita in 1788, zidurile ei s-au transformat treptat in ruine. (vezi Cazare Arad)

 

 

Biserica romano-catolică Sibiu

by Sofia Flori

Biserica parohială romano-catolică "Sf. Treime” a fost construită de iezuiţi între anii 1726-1733,  în stilul  barocului timpuriu vienez cu exterior simplu şi interiorul bogat în elemente decorative. 
Clădirea a fost restaurată în anii 1971-1975. În anul 1904, biserica a fost pictată de pictorul Ludwig Kandler din Munchen. În 1977-1978, această pictură a fost curățată și reîmprospătată.
 

Turnul bisericii  a fost terminat în 1738 şi are patru nivele, este detaşat de navă,  prezintă un gang boltit care permite accesul spre Piaţa Mica.
Acesta măsoară 47 metri şi adăposteşte trei clopote masive şi un ceas cu două cadrane.
Cele trei clopote au fost montate prima dată în sec. XIX. În  1916, clopotele au fost confiscate şi topite. Au fost refăcute în forma originală de firma lui Friedrich Kauntz.
 

Elementele valoroase din interiorul bisericii sunt:
-  fresca care o  reprezintă pe Maria cu pruncul și decoreaza altarul principal;
-  monumentul funerar al generalului conte Otto Ferdinand Traum de Abensberg (1677-1747). Monumentul se află în dreapta altarului, fiind executat de către sculptorul clujean Anton Schuchbanu, din bronz. 

Reprezintă un cartuș dreptunghiular ce conține inscripția comemorativă, deasupra căruia pe o coloană este plasat medalionul cu portretul defunctului, precum și blazonul familiei sale.
-  scaunele de mărturisire,  dateaza din vremea iezuiților.
-  vitraliile,  executate în anul 1901 la Budapesta.

Orga actuală a bisericii, instalată în anul 1860, a fost construită de constructorul de orgi Karl Hesse din Viena. Casa parohială, pe vremuri mănăstire iezuită, a fost terminată în 1739 (informatii " culese"  din pliantul bisericii). 

Slujbele din biserică se țin în 3 limbi: romană, maghiară și germană. ​

Este una din bisericile cele mai frumoase pe care le-am vazut pana acum.  Desi, initial, nu am vrut sa vizitez biserici in Sibiu, un localnic, m-a oprit pe strada (aveam aparatul de gat, si probabil ca a vrut sa imi fie de ajutor )  si mi-a sugerat, chiar indemnat,  sa vizitez bisericile.  

Deja devenisem curioasa, si cum eram in Piata Mare , am zis sa incep cu aceasta. Si ma bucur ca a fost asa. Am ramas impresionata, erau doar 2-3 turisti si doamna care o ingrijea. 

Am schimbat cateva vorbe cu dansa si m-am convins - pentru mine este cea mai frumoasa , deschisa si aproape sufleteste . Din pacate , in acea seara, de la ora 18 incepea slujba, dar nu am putut ramane.

Alte articole scrise de colaboratoarea noastră fidelă- AICI

Transcălimani sau Drumul Mariei Tereza

Am trecut mai discret ca în alți ani peste euforia aniversării blogului, undeva la începutul lui septembrie. Luna asta n-a fost tocmai bună pentru mine, mai degrabă m-am bucurat că a trecut decât că n-am scris nimic.Oricum, am împlinit 7 ani de bloggereală turistică, în fapt, o joacă de-a mersul și lăudatul prin țară sau pe coclauri. 

Printre restanțele mele dragi  din Călimani de vara asta și despre care mă pregătesc de mult să scriu se află și acest drum făcut de zeci de ori până la carieră sau chiar mai sus prin Șaua Tarnița, dar pe care nu l-am terminat niciodată, din cauză de mașină cu gardă joasă. Asta până când voi putrea face traseul cu un off road autentic.

Transcălimani este o alternativă transcarpatică de o sălbăticie rar întâlnită, un drum care întinde pe maximul lui undeva la 60 kilometri, și începe de la ieșirea din satul Gura Haitii( jud. Suceava) și se termină la intrarea drumului forestier în DN 15 Toplița- Borsec( jud. Harghita) adică în Defileul Toplița -Deda.

Complet, traseul ar suna astfel:
Gura Haitii-Cariera de sulf abandonată- drum pietruit abrupt, îngust-curbe strînse-pe sub Negoiul Românesc-prin Șaua Feții( sau Tarnița)- străjuită în dreapta de cupola Negoiul Unguresc-Pietrosu(2100 m)- flancul sudic al Vf. Rețițiș- se trece pe lângă cabana meteo și se coboară spre refugiul Salvamont și lacul Iezer din vale- valea Puturosului- valea Lomașului- și valea Topliței până în zona la ,,Monument". 

Negoiul Unguresc și Pietrosul( piramida de 2100 m)

Variantele propuse de mine pe hărți sunt un circuit în jurul lacului nivo-glaciar Iezer-Rețițiș sau un traseu de la carieră până la Mănăstirea Gura Izvorului de lângă Toplița.

Drumul acesta a fost folosit destul de intens în perioada stăpânirii austro ungare, când era utilizat de ambele tabere, strategic, pentru aprovizionarea regimentelor de grăniceri care se întindeau din zona Sângeorzului și a pasului Rotunda lângă Rodna, până pe zona istorică a Sucevei Ițcani- Burdujeni.
Pus în actualitate de dezvoltarea tot mai puternică a zonei Vatra Dornei, ar putea o deveni un drum transcarpatic spectaculos, original care ar pune în valoare cel mai mare organism vulcanic din țara noastră.

cariera de sulf semi acoperită- în sfârșit

drumul șerpuit spre zona defileului

fără off road, niciodată

Cetatea Argamum de la Capul Dolosman

Vestigiul ce poarta amprenta cea mai veche a locuirii organizate pe teritoriul tarii noastre

Cetatea Argamum (in limba greaca antica Orgame), este un sit arheologic situat pe faleza Capului Dolosman, in partea estica a Lacului Razim. In antichitate Capul Dolosman, forma un golf deschis al Marii Negre.

Cetatea Argamum a fost localizata pentru prima data de catre istoricul Vasile Parvan in anul 1916 si estecea mai veche asezare atestata pe teritoriul romanesc lucru descoperit intr-un izvor antic ce dateaza de la inceputul secolului al VI-lea i.e.n. intr-o scriere a lui Hecateu din Milet (Cazare Delta Dunarii).

Ea a fost intemeiata de catre colonistii greci care veneau din Asia Mica, prin sec. VII i.e.n., si care s-au stabilit inca de atunci pe malul Marii Negre, azi malul Lacului Razelm.
In secolul I dupa Hristos, cetatea a intrat sub stapanirea romana, fiind un port de escala al navigatorilor care circulau pe ruta Bizantului spre Tyras. Timp de cinci veacuri, cetatea a continuat sa prospere si sa se dezvolte.(Pensiuni Delta Dunarii).

 

Binenteles ca mitologia nu a ocolit locul, astfel, exista o legenda care spune ca Argamum este unul dintre locurile unde Argonautii s-au oprit in drumul lor spre patrie, cand erau urmariti de flota regelui Aetes (Uliul), tatal Medeei, dupa ce au gasit "lana de aur". (Cazare Dobrogea)

Cercetarea zonei din punct de vedere arheologic s-a facut foarte greu si desi situl arheologic se intinde pe circa doua hectare si jumatate, foarte multe lucruri nu au fost scoase inca la suprafata. Descoperirea de pana acum se identifica prin prezenta unor ruine si a catorva elemente arhitectonice: o poarta, cateva strazi, zidul de aparare si deasemenea cateva basilici paleocrestine si valuri de pamant care au fosrmat sistemul de aparare.