Pensiunea Mia- Borșa- casă de oameni ospitalieri

Deși nu mi-a plăcut porțiunea de stațiune de lângă hotel Cerbul și Telescaun, am avut norocul să dibuiesc o mică pensiune în haosul edilitar de la poalele Rodnei.

Pensiunea Mia, este undeva pe dreapta drumului, înghesuită între alte pensiuni funcționale și alte câteva clădiri în construcție care nu sunt altceva decât... tot pensiuni.

Proprietarul este un fost miner, cu o poveste de viață fascinantă, dar nesigur în administrarea pensiunii, el mărturisind sincer că nu se pricepe, și că soția lui se ocupă de treburile căbănuței.

Prețurile mici( 50-60 de lei camera) păstrăvul absolut delicios gătit tot de fostul miner, sticlele cu palincă care stau pe masa din living în permanență, plasma uriașă, liniștea de pe terasă( surprinzător, nu?) colțul de munte care se ițește pe după casa vecinului, sunt motive pentru care m-aș întoarce oricând acolo.

Căutați pensiunea Mia, de la Borșa, și veți rămâne plăcut surprinși de căldura și discreția gazdelor, și de ambianța rustică din interior, fără pretenții și poate de un bun gust îndoielnic, dar gândiți-vă la preț! și apoi comentați.

Trasee turistice în Moldova- o recomandare pentru străini

Am fost rugat să alcătuiesc câteva recomandari pentru câţiva români din Canada, care vor fi însoţiţi de un grup de străini. Iată ce recomadări am făcut, poate aveţi ceva de adăugat.

Arbore

Traditii româneşti

1. Muzeul măştilor populare de Târpeşti, jud Neamt, sau Muzeul Nicolae Popa, cel mai mare muzeu particular etnografic din tara. Relativ aproape de Targu Neamt, 4-5 kilometri.

http://npopa.uv.ro/

2. Muzeul lemnului din Câmpulung Moldovenesc.Mii de unelte din lemn din Bucovina din secolelele XIV-XIX plus o expoyiţie în aer liber şi una de sculptură în lemn, situat chiar în centrul oraşului.Ghizi extrem de inimoşi!

http://muzeul.lemnului.tripod.com/

3.Casa memorială Ion Creanga din Humuleşti. Azi cartier al orasului Targu Neamt.

http://www.viziteazaneamt.ro/2009/09/casa-memoriala-ion-creanga-humulesti-tg-neamt/

Cetăţi medievale

1. Cetatea Neamţului, recent renovată şi cu interioare refăcute, cu finanaţare europeană. Cetate inclusă într-un traseu al celor mai mari cetăţi medievale europene!

http://www.viziteazaneamt.ro/2009/09/cetatea-neamt/

2. Cetatea Sucevei. Arhicunoscută, situată la doi paşi de oraş, cu un festival medieval în fiecare mijloc de vară.

Obiective naturale

1. Masivul Rarău cu Pietrele Doamnei( stânci înalte de 70 metri!). Drumul de la Pojorâta (Aici) a fost modernizat și se poate ajunge până la Hotel Alpin Rarău. Mai există un drum dinspre Chiril, pe valea Bistriței, care trece pe lânga un schit de o rară frumusețe.
2. Masivul Ceahlău, vazut ori dinspre Izvorul Muntelui, lângă orașul Bicaz, sau dinspre  lacul de acumulare de la Bicaz, ori din stațiunea Durău, cu vizitarea schitului Durău, iar daca vremea este bună se poate vizita cascada Duruitoarea( 2 h 30 min)
3. Lacu Roşu, de baraj natural, cu o trecere spectaculoasă prin Cheile Bicazului. Nu ratați în stațiune să întrebați despre Cheile Bicăjelului, un traseu de mașina într-un ținut uitat de lume, la capătul căruia se afla un cătun numit Trei Fântâni.
4. Pietrele Muierilor de la Solca, situate la aproape 1000 de metri altitudine, pe o înălţime care domină orăşelul , despre care se spune că are cel mai ozonat aer din România

Mănăstiri

     1. Mănăstirea Neamţului - cea mai mare şi mai cunoscută mănăstire din jumătatea de est a ţării.
     2. Mănăstirea Bistriţa, ctitoria lui Alexandru cel Bun, la 3 kilometri de Piatra Neamţ.
     3. Grupul de mănăstiri din Depresiunea Neamţului: Agapia , Văratec, Secu şi Sihla.
     4. Mănăstirea Râşca, semipictată şi cu o poziţie superbă.
    5. Mănăstirea monument UNESCO, de la Pătrăuţi, la 8 kilometri de Suceava, ctitoria lui Ştefan cel Mare.
    6. Mănăstirea Dragomirna, o  adevărată fortăreaţă cu cea mai mare turlă din Moldova, 42 de metri.
    7. Mănăstirile pictate monumente UNESCO de la Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa şi Arbore, plus cele de la Humor şi Probota.

Lucina

    8. Mănăstirea Putna, necropola domnească a familiei marelui domnitor, Ştefan cel Mare.

Oraşe

1. Piatra Neamţ- o plimbare cu telegondola până la Muntele Cozla, oferă o panoramă superbă asupra orașului și a Bistriței cu lacurile sale de acumualare.
2. Gura Humorului, orăşel-staţiune, cochet, cu pârtie de schi şi cu Mănăstirea Humorului, monument UNESCO.
3. Fălticeni- oraş cu un muzeu al apelor, interesant și cu muzeul unui ucenic al lui Brâncuşi, Ion Irimescu. http://www.plecatdeacasa.net/2013/05/globul-geografic-unic-de-la-muzeul.html

Inedite

1. Parcul natural Dragoş Vodă, din Vânători Neamţ, lângă mănăstire, cu 10 -12 zimbri( înrudiți cu boul moscat canadian!), care vor fi lăsați în libertate.
2. Salina de la Tg. Ocna şi Staţiunea Slănic Moldova.
3. Salina Cacica.
4. Pentru sărbători folclorice în orice perioadă: http://www.plecatdeacasa.net/2011/01/sarbatorile-traditionale-nedeile-si.html
5. Herghelia de la Lucina, din creierii obcinelor bucovinene, într-un cadru natural elveţian. Despre cai şi program aici. 
6. Huțulca- o mocăniță interesantă care se poate lua din Vatra Moldoviței.
   

Subcarpații Getici- caracterizare și obiective turistice unice

Poziție- la S de Carpaţii Meridionali;

Limite - între Valea Dâmboviţei la est  şi Valea Motrului la vest; la sud Podișul Getic;

Caracteristici: dealuri formate prin cutarea şi înălţarea unor strate sedimentare de la marginea Carpaților; altitudine maximă de 1017 m în Măgura Măţău sau 1218 în Dl. Chiciora; 2 şiruri de depresiuni închise de 2 şiruri de dealuri până la Olt; s-au înălţat la sfârşitul orogenezei alpine; prezența cutelor  diapire( dealuri cu depozite de sare) – Ocnele Mari;

Subdiviziuni- Depr. Câmpulung (Muscel), Depr. Tg Jiu, Măgura Mățău, Măgura Slătioara, Dl. Negru;

Clima -factorii ce influenţează clima în această zonă sunt: circulaţia generală a maselor de aer dinspre vest, dispunerea dealurilor si apropierea de Carpații Meridionali;

-temp.medie anuală 6° - 10° C; precipitații.medii anuale –700 – 1000 mm/an;vânturile de vest, foehnul, austrul în extremitatea vestică;

-nuanţe climatice: -de tranziţie; submediteraneeană (foarte puţin în zona Tismana);

- etaje de climă - climat de dealuri înalte;

Hidrografia-Argeșul, Râul Doamnei, Olt, Olteț, Jiu, Dâmbovița, Motru, Gilort; Lacuri- Ocnele Mari – în masiv de sare, Ceauru- lac de retenție pe Jiu;

Vegetația-  zona pădurilor cu etajul stejarului  (200 - 500m), amestec și etajul fagului( 600-1200 metri)

Soluri- cambisoluri, argiluvisoluri.

Obiective turistice: Salina și lacul de Ocnele Mari, statiunile Băile Govora și Băile Olănești, mănăstirea monument UNESCO de la Hurezi și ceramica de Horezu, ansamblurile sculpturale de la Tg. Jiu ale lui Constantin Brâncuși, Mănăstirea Tismana și rezervația de castan comestibil de la Pocruia, Mănăstirea Curtea deArgeș, ansamblul mănăstiresc de la Câmpulung, Monumentul de la Mateiaș și biserica crecută din stâncă de la Nămăiești, Mănăstirea Polovragi, muzeul trovanților de la Costești, biserica interzisă femeilor de la Muereasca-Frăsinei, Mănăstirea Dintr-un Lemn.

Filmuleț de pe canalul meu de youtube cu Oltețul vijelios la ieșirea din munți- AICI

Globul geografic unic de la Muzeul Apelor din Fălticeni

Undeva, pe o străduță cochetă din centrul vechi al târgului moldovenesc, se află un muzeu de științele naturii, numit al apelor, pentru că prezintă munca de o viață a doi fii ai orașului:  Prof. Vasile Ciurea și Acad. Mihai Băcescu, un oceanolog de prestigiu.

Aici se află un exponat unic în lume, despre care auzisem încă din timpul facultății, de la un coleg din zonă. La mai bine de 20 de ani de atunci, am ajuns în sfârșit să-l văd. Globul este o veritabilă operă de artă...geografică.

Profesorul Neculai Isaic, din Vadu Moldovei, a trudit mai bine de cinci ani să creeze un glob geografic fizic, care să înfățișeze relieful Terrei.
Munții și celelalte trepte de relief de pe uscat sunt oarecum cunoscute, dar particularitatea deosebită a acestui glob este că redă cu mare finețe relieful bazinelor oceanice. Și ar trebui să ne gândim că în anii '80, imaginile satelitare erau rare și aveau o rezoluție inferioară, ceea ce face ca efortul profesorului Isaic să fie cu atât mai important. Se pot ,,citi,, cu ușurință, riftul Atlanticului și faliile transversale sau fosele abisale din marginea vestică a Oceanului Pacific.

Restul muzeului aduce un omagiu cercetărilor academicianului Băcescu și lucrărilor profesorului Ciurea, ctitorul muzeului. Mai găsiți câteva acvarii cu pești locali și un morun împăiat uriaș sau scoici din diferite părți ale lumii.

Moscheea Azizie din Isaccea

Isaccea, este un oraș prăfuit, micuț, anost, cu blocuri comuniste, singurul său avantaj, fiind situarea pe malul Dunării, într-o zonă unde fluviul se ,,strânge" puțin, în calea unui vad de trecere.

Anticul Noviodunum, nu are multe obiective turistice, cel mai de seamă, fiind această moschee, ridicată undeva între secolele al XVI lea și al XVIII lea. Se numește Azizie și are un minaret înalt de 25 de metri.

Simpluță și stingheră între blocurile bară construite de comuniști, pentru muncitorii de la cariera de calcar de lângă oraș sau pentru cei care exploatau baritină la Somova, geamia este o arătare din alte timpuri, când Dobrogea era posesiune otomană.

Situația politică și lipsa conflictelor etnice, a făcut ca această geamie, ca și celelalte din Dobrogea, să nu sufere vandalizări, în aceeași măsură în care autoritățile otomane permiteau construirea de biserici, cu condiția ca turlele să nu depășească în înălțime minaretul.
Astfel în zonă se află și o biserică foarte veche cu hramul Sfântului Gheorghe.

Așadar, două monumente, două etnii și două religii, sunt coordonatele de bază pentru cei ce doresc să se oprească vreodată în Isaccea.

Borșa, o stațiune în revenire

Sunt convins că mulți dintre voi ați ajuns măcar o dată în stațiunea maramureșeană Borșa. Mie nu mi-a plăcut în mod deosebit niciodată. După 1990, a apărut o puzderie de vile, vilișoare și pensiuni care dau un aer de îngrămădeală balcanică și sufocă practic peisajul și pădurea( cât a mai rămas din ea).

Anul trecut, am făcut o scurtă escală aici, dupa drumul înfiorător de prost care traversează extremitatea sud-estică a Munților Maramureșului, prin pasul Prislop( 1416 m). Nici acum nu am rămas foarte încântat, dar am observat că se mișcă ceva în stațiune. O nouă pârtie de schi, deservită de o instalație modernă de teleschi va începe să adune din ce în ce mai mulți turiști. Traseele de munte către Cascada Cailor( cea mai înaltă cădere de apă din țară) sunt și ele refăcute, chiar dacă telescunul care urcă până acolo este antic și de demult.


Oferta de cazare este incredibil de bogată, iar din acest motiv, prețurile nu au cum să fie altfel decât accesibile. Chiar dacă pensiunile sunt practic perete în perete iar prin gemulețul de la baie nu vezi stâncile semețe ale  munților din jur ci doar o altă...baie. Faptul simplu că se construiește este un element pozitiv, dar stilul haotic în care se face, arată o lipsă de viziune urbanistică, ce nu poate avea drept cauză decât corupția administrativă.

Din păcate, oferta de restaurante și de posibilități de petrecere plăcută a timpului liber este aproape nulă, pentru cei ce ar dori, de exemplu, să guste din preparatele  locale sau să se relaxeze  activ. Este adevărat că n-am umblat foarte mult prin stațiune,  de altfel nici nu prea poți, pentru că străzile de tip labirint fanariot, te-ar face să te alegi cu o durere de cap groaznică.

Revenirea statiunii, între cele mai căutate destinații din Maramureșul montan a început, dar mai este mult până departe.

Zona este foarte bogată în atacții turistice naturale și antropice: Muntele Pietrosu Rodnei, cel mai înalt din Carpații Orientali( 2303 m), Cascada Cailor, Mocănița de pe Vaser de la Vișeu, Lacul glaciar Știol- Izvoarele Bistriței, Pasul Prislop cu mănăstirea cu acelați nume.

Hotel Ozon, cota 1400 din Harghita Băi

Între numeroasele oferte de cazare din Harghita Băi, una iese în evidență, este vorba despre Hotel Ozon. Acesta este situat la înălțime, și la propriu și la figurat. Este la cota 1400 din Munții Harghitei, dar și serviciile și ambianța  sunt tot la un nivel superior.

Am stat acolo în vacanța de iarnă, când am găsit aici singura cameră liberă din stațiunea, care acum câțiva ani nici nu conta în preferințele turiștilor, amatori de sporturi de iarnă. Am găsit camera și pentru că este probabil cea  mai scumpă cazare din stațiune, fix 202 lei cu mic dejun inclus(!?).

Nu vreau să fiu ironic, pur și simplu am rămas surprins de preț, dar și-în sens pozitiv- de cum arată hotelul, restaurantul, lounge -ul și pub-ul.

Probabil că îi lipsesc foarte puține dotări ca să treacă în categoria de patru stele. Ar merita. Poate ar fi o problemă cu restaurantul, care are o vedere superbă, prin niște geamuri uriașe, către înălțimile-încă- împădurite ale vulcanilor stinși din zonă.
De ce spun o problemă, pentru că oferta meniului este săracă, în opoziție totală cu dotările și ofertele de petrecere a timpului de relaxare din hotel. Da, ce să-i faci, chestie de politică internă. Puțin, da'... bun.

Vreo 80 de camere, bine amenajate, cu mobilier din lemn masiv, care creează o ambianță plăcută, un irish pub unde ciocolata fierbinte este demențială, vinul fiert îți gâdilă nările, iar băncuțele din separeuri oferă o intimitate călduță. Saună uscată, apartamente cu jacuzzi și masaj de relaxare, pentru cine vrea să-și vindece vânătăile obținute pe pârtia din spatele hotelului.

Zona turistică: Harghita Băi; Biserica franciscană Șumuleu Ciuc; Lacul Sfânta Ana; Lacul Roșu; Salina Praid; Stațiunea Sovata și Lacul Ursu.

Date despre hotel: 
GPS: 46/ 38/ 74 N; 25/ 63/ 17 E
Tel: 0366 100 141
www.hotelozon.ro