Cum a fost anul Let's Do It Romania

Dragul nostru #DOER, Pe măsură ce încheiem acest an, privim înapoi cu recunoștință și mândrie la ceea ce am realizat împreună. 2024 a fost un an al solidarității, al acțiunii și al transformării, un an în care am demonstrat, din nou, că fiecare dintre noi poate contribui la construirea unei Românii mai curate și mai responsabile. Cu ajutorul vostru, al voluntarilor, al partenerilor și al susținătorilor noștri, am reușit să aducem schimbări semnificative, să educăm, să mobilizăm și, mai presus de toate, să inspirăm. Împreună, am făcut un pas important în direcția unui viitor mai bun pentru țara noastră și pentru planeta noastră!   Ziua de Curățenie Națională este acum LEGE!

Pe 29 octombrie, România a adoptat oficial Ziua de Curățenie Națională! Proiectul de lege a fost promulgat de Președintele României și a devenit astfel Legea nr. 266/2024. Acest moment marchează un pas important în călătoria către un mediu mai curat și mai sănătos pentru toți! Obiectivele acestei legi includ:   - Mobilizarea comunităților pentru a participa activ la ecologizare. - Promovarea educației ecologice în școli. - Combaterea poluării prin stimularea colectării selective a deșeurilor și prin limitarea depozitelor ilegale. - Încurajarea parteneriatelor între autorități și organizații non-guvernamentale.   Ziua de Curățenie Națională va fi sărbătorită anual în a treia sâmbătă a lunii septembrie! Aceasta este o ocazie perfectă pentru a ne alătura eforturilor comunității, autorităților și ONG-urilor în organizarea de acțiuni care să ne aducă mai aproape de un mediu mai curat. Ora reciclării x Returo În perioada 20 mai - 14 iunie, aproape 2.000 de copii din București, Ilfov, Argeș, Dâmbovița și Prahova, au învățat despre colectarea selectivă, în cadrul proiectului „Ora Reciclării”. Acesta și-a propus să inspire noua generație să adopte comportamente sustenabile pentru o Românie mai curată, prin conștientizarea de la vârste fragede a impactului pe care îl au ambalajele nereciclate asupra mediului și prin fundamentarea conceptului că o gestionare corectă a ambalajelor reprezintă atât un câștig imediat, cât și un câștig continuu și mult mai valoros pe termen lung.   Pentru a încuraja aplicarea noțiunilor dobândite în timpul proiectului „Ora Reciclării”, copiii au primit câte un kit care include un săculeț de pânză pentru ambalaje, un sticker sheet și un carnețel cu informații despre SGR și pentru adulții de acasă. Marcare trasee montane și montarea panourilor informative Cu sprijinul a două companii dedicate schimbării, anul acesta am realizat două proiecte importante pe  trasee montane. Unul dintre trasee, numit Țâcla Găvrii, situat în județul Cluj, a fost omologat în circuitul turistic montan național, iar pentru acesta am montat panouri informative pentru turisti, realizate din plastic reciclat.Proiectul a fost realizat cu sprijinul Broadridge Trading and Connectivity Solutions. Cel de-al doilea traseu numit Dârste - Vârful  Crucurul Mare situat în Masivul Postăvarul,  județul Brașov, unde alături de Booking Holdings am refăcut marcajele montane pentru a îmbunătății experianța celor care îl parcurg. Peste 300 de voluntari au luat parte la aceste acțiuni, contribuind nu doar la promovarea unui turism responsabil, ci și la protejarea naturii. Fiecare pas pe aceste trasee este acum o amintire a efortului comun pentru o Românie mai curată și mai verde.   Lansarea aplicației Let's Do It, Romania! Anul acesta a fost lansată aplicaţia "Let's Do It, România!", disponibilă pe iOS şi Android. Aplicaţia permite utilizatorilor să semnaleze în mod gratuit prezenţa deşeurilor sau a ambroziei, iar notificările vor fi transmise autorităţilor competente pentru a asigura curăţarea acestor zone. Această soluţie digitală reprezintă un element esenţial în eforturile de protejare a mediului, facilitând implicarea cetăţenilor în mod direct şi rapid. De la lansare și până în prezent au fost raportate peste 500 de zone care necesită ecologizare și peste 120 din sesizările trimise către autorități au fost deja soluționate.  Descarcă aplicația pentru iOS sau Android Ziua de Curățenie Națională Anul acesta, de Ziua de Curățenie Națională s-au alăturat peste 250.000 de voluntari din toate colțurile țării. Împreună, am strâns 240.000 de saci, adunând un total de 2.500 de tone de deșeuri din natură, în cadrul unor acțiuni desfășurate în toate cele 41 de județe și în Municipiul București. Let's Do It, Corporate! Anul acesta, 27 de companii s-au alăturat misiunii noastre pentru a aduce un impact pozitiv asupra naturii. Împreună, am mobilizat aproape 2.000 de voluntari în cele 41 de acțiuni de curățenie realizate. Am descoperit zone poluate cu deșeuri, iar obiectele întâlnite ne-au spus o poveste tristă: lipsa informării și conștientizării, dar și efectele devastatoare ale deșeurilor aruncate în natură. Acestea erau frecvent întâlnite pe malurile râurilor, în lizierele pădurilor și chiar în interiorul acestora. La final, am colectat 5.515 saci de deșeuri din acțiunile organizate.     Traininguri și workshop-uri Anul acesta, am susținut 5 workshopuri și traininguri în companii, având ca temă principală importanța colectării selective și reciclarea textilă. Aceste sesiuni au fost o oportunitate de a educa și implica angajații în procesele esențiale pentru protejarea mediului, ajutându-i să înțeleagă impactul pe care îl au alegerile lor zilnice asupra naturii și importanța reciclării corecte. Ce trebuie să știi despre Let’s Do It, Romania! Let's Do It, Romania! este cea mai mare mișcare socială din România și face parte din comunitatea internațională Let`s Do It, World!, cu un total de 198 țări și 60 de milioane de voluntari implicați în organizarea Zilei de Curățenie Globală, care împreună au strâns 303 000 tone de deșeuri.  !! România a fost cea de-a 4 ţară din comunitatea Let`s Do It, World!, încă din 2010, care a avut curajul să organizeze o astfel de acţiune şi este astăzi un model de bune practici pentru alte ţări de pe întreaga Planetă.

 

Competența Culturală: Cum Îmbunătățește Călătoriile Angajabilitatea

Într-o lume din ce în ce mai globalizată, competența culturală devine o abilitate esențială pentru succesul profesional. Înțelegerea diversității culturale ajută nu doar la îmbunătățirea relațiilor interpersonale, ci și la adaptarea la cerințele complexe ale pieței muncii.

Călătoriile sunt unul dintre cele mai eficiente moduri de a dezvolta această competență. Expunerea la diferite culturi contribuie la formarea unor abilități precum flexibilitatea, empatia și comunicarea interculturală. Aceste calități sunt căutate de angajatori, în special în industrii precum IT și outsourcing, unde colaborarea internațională este frecventă. În acest context, colaborarea cu IT technician recruitment agencies și integrarea în proiecte de data tech outsourcing evidențiază importanța competenței culturale.

Ce este competența culturală și de ce este importantă?

Competența culturală reprezintă abilitatea de a înțelege, respecta și lucra eficient cu persoane din medii culturale diverse. Aceasta include cunoștințe despre obiceiuri, valori și norme culturale, precum și abilități de adaptare și empatie.

În piața muncii globală, competența culturală este apreciată datorită impactului pozitiv asupra echipelor și organizațiilor. Angajații care posedă această abilitate sunt mai bine pregătiți pentru a rezolva conflicte interculturale, pentru a colabora eficient în medii multiculturale și pentru a aduce perspective diverse în procesul de luare a deciziilor.

Cum călătoriile contribuie la dezvoltarea competenței culturale

Călătoriile oferă oportunitatea de a experimenta direct diversitatea culturală. Interacțiunea cu localnicii, participarea la activități tradiționale și descoperirea unor noi obiceiuri contribuie la o înțelegere mai profundă a lumii. Aceste experiențe nu doar că îmbunătățesc abilitățile de comunicare, dar și construiesc o toleranță mai mare față de perspective diferite.

De exemplu, vizitarea unor țări cu tradiții distincte poate ajuta un profesionist să înțeleagă mai bine nevoile și așteptările unui client internațional. În cadrul proiectelor de data tech outsourcing, această înțelegere poate facilita o colaborare mai fluidă cu echipele din alte țări.

Competența culturală și piața muncii globale

Pe o piață a muncii tot mai globalizată, angajatorii caută candidați care pot naviga cu ușurință între diferite culturi. În industrii precum IT, unde echipele sunt adesea internaționale, competența culturală devine un atu semnificativ.

Agențiile de recrutare, cum ar fi IT technician recruitment agencies, joacă un rol important în identificarea candidaților potriviți pentru astfel de medii. Aceste agenții caută frecvent persoane cu experiențe culturale diverse, deoarece acestea pot aduce un plus de valoare organizațiilor. De asemenea, în proiectele de data tech outsourcing, unde colaborarea între echipe din diverse țări este esențială, competența culturală poate contribui la succesul proiectului.

Avantajele competenței culturale în carieră

Posesia competenței culturale aduce numeroase beneficii pentru carieră, inclusiv:

• Creșterea angajabilității: Angajații cu abilități interculturale sunt mai atractivi pentru angajatori.
• Adaptabilitate: Capacitatea de a lucra eficient în medii noi sau necunoscute.
• Colaborare eficientă: Reducerea tensiunilor și îmbunătățirea relațiilor în echipe multiculturale.

În plus, această abilitate poate deschide oportunități de relocare internațională sau de implicare în proiecte globale.

Cum să dezvolți competența culturală prin călătorii

Pentru a maximiza beneficiile călătoriilor, este important să:

• Participi la activități locale: Explorarea tradițiilor și a culturii prin interacțiune directă.
• Înveți limbi străine: Cunoașterea unei limbi locale îmbunătățește comunicarea și conexiunile.
• Documentezi înainte de călătorie: Înțelegerea contextului cultural al unei destinații permite o adaptare mai rapidă.

Aceste experiențe pot fi integrate în CV, demonstrând angajatorilor deschiderea ta față de diversitate și adaptabilitate.

Concluzie

Călătoriile sunt o modalitate excelentă de a dezvolta competența culturală, o abilitate din ce în ce mai necesară pe piața muncii globale. Într-o lume conectată, colaborarea cu echipe internaționale și adaptarea la medii culturale diferite devin esențiale. Prin integrarea experiențelor culturale în profilul profesional, colaborarea cu agenții precum IT technician recruitment agencies și implicarea în proiecte de data tech outsourcing, candidații pot obține un avantaj competitiv semnificativ. Așadar, explorarea lumii nu doar că îmbogățește viața personală, ci și deschide uși către oportunități profesionale valoroase.

Re-Descoperă România Episodul 13. Biserica Şuncă şi Slănină, monument UNESCO din Dârjiu

Comuna Dârjiu, Județul Harghita, Podișul Târnavelor( Hârtibaciului), Depresiunea colinară a Transilvaniei

Martie 2010

Am rămas surprins să aflu că există în România şi biserici monument prezente pe lista patrimoniului mondial, care au şi altceva (acel...altceva căutat de toți) în afară de fortificaţii și picturi. Aceasta biserică menţine sau ascunde în turnurile sale un obicei multisecular şi unic în lume, anume depozitarea produselor de şuncă şi slănină din sat.

Acest obicei se mai practică sporadic în câteva comunități reformate sau catolice din țară, multe din turnurile fortificațiilor numindu-se ,, ...al Slăninilor".

Ideea de comunitate unită, de înțelegere între membrii ei este atât de bine reprezentată de obiceiurile din zonă încât, deşi nu sunt secui, sunt mândru că asemenea tradiţii se mai respectă în ţara mea. Biserica din Dârjiu, județul Harghita este situată la 20 de kilometri de Odorheiu Secuiesc, pe drumul spre Sighişoara. Undeva după Feliceni, faceţi stânga şi urmăriţi panglica de asfalt îngust și modernizat(!) care vă duce până în comună. Aici, surpiză, drumul nu mai este asfaltat ci foarte desfundat. De fapt, nu este o surpiză pentru ţara noastră. S-or fi terminat banii chiar la indicatorul cu patrimoniul mondial UNESCO.

Oricum, peisajul este fabulos și aduce oricui aminte de stilul de viață transilvănean, cu obiceiurile lor domestice, în care se amestecă influențele germane, maghiare și românești.  Doamna care ne întâmpină la portița joasă cu țâțâni ruginite este soția pastorului unitarian și un fel de ghid al bisericii.

Rămânem uimiți de zona de incintă a fortificației plină cu obiecte vechi, un adevărat muzeu în aer liber, cu lăzi uriaşe pentru depozitarea cerealelor, cu căruțe cu roţi de lemn şi mici cămăruţe renovate, unde vara, drumeţii sunt ospătaţi cu ceapă, urdă, şuncă şi slănină. În interior nu putem fotografia, pentru că pictura ce-l înfăţişează pe Sfântul Ladislau și cărămida cu inscripţie runică din secolul XIII, se pot deteriora. Este ușor de înțeles aspectul, mai ales că doamna se exprimă politicos de stricat în limba română, astfel că tiptil și puțin încurcați ne îndreptăm către amvonul şi altarul bisericii, unde se ţin slujbe încă din secolul al XIV lea.  

În acele timpuri, după marea invazie tătară, se vorbea despre o biserică a cărei apariţie, spune legenda, a fost anunţată de o stea. Iniţial a fost construită în stil romanic- tip hală- apoi transformată în stil gotic cu ziduri cu contraforţi. Întrebăm din nou despre şuncă şi ni se spune că tradiția este ca, până la Crăciun și un pic după aceea, oamenii  ţin  slăninile în casă, după care , odată cu venirea primăverii mută hălcile afumate în turnul/ bastionul de vest, unde microclimatul și aerarea specială fac ca aceste ,,porcării" să devină absolut delicioase.

Nu este singura atracție, apa din fântâna cetăţii este considerată miraculoasă și este folosită de pastorul reformat la botezuri, iar tot aici, ciobanii mulg oile și obţin un caş şi o urdă nemaipomenită, după o rețetă numai de ei știută.

Pe stema bisericii stă scris în maghiară - ghidul ne traduce:

,, Iată, Eu vă trimit pe voi ca pe nişte oi în mijlocul lupilor; fiţi întelepţi ca şerpii şi nevinovaţi ca porumbeii"

(Matei 10:16)

Re-Descoperă România Episodul 12. Planul înclinat de la Covasna. Lecția de fizică cu bușteni

Oraș stațiune Covasna, Județul Covasna, Depresiunea Brașovului, Munții Întorsurii, Carpații Orientali

 sursa foto: colecție personală

Aprilie 2009

 

Auzisem ceva foarte vag despre ,,planul înclinat " de la Covasna, dar practic nu ştiam nimic despre construcţie, cale ferată sau utilizare. Într-un sfârşit am ajuns în orășelul-stațiune şi undeva pe poarta hotelului Bradul văd un indicator, pe care era desenată o cale ferată pe un versant de munte. Interesant, îmi zic în gând. Un obiectiv special, care nu trebuie ratat.

            Ce este planul acesta înclinat, atât de cunoscut în zonă şi atât de necunoscut în ţară?

            Este o cale ferată cu ecartament îngust (distanţa dintre linii), ce pornea din oraşul Covasna, urmărea firul apei vreo doi kilometri şi ajungea la baza Dealului Şiclăului, unde traversa pe un pod din buşteni rezistenţi pârâul Covasna. De aici, calea ferată specială urca de la 550 de metri altitudine- baza- până la 900 metri pe platou (dealul are 1030 metri altitudine), lungimea sa ajungând astfel la 1236 de metri, cu o diferenţă de nivel de 327 de metri.

Aproape că nu-ţi vine să crezi că un trenuleţ poate face acest lucru. Până să văd calea ferată mă gândeam că sistemul era unul cu cremalieră pe mijloc, ceva asemănător cu urcarea vagoneţilor pe Montagne Rousse (ştiţi zgomotul acela metalic, făcut de lanţul de sub vagonet), dar nu era aşa, sistemul este simplu şi foloseşte legile fizicii în favoarea oamenilor. Când am urcat, la jumătatea dealului am văzut trei linii de cale ferată? Hopaa, ce este asta?

Într-un târziu mi-am dat seama că se folosea un sistem de scripeţi şi de greutăţi ca să urce sau să coboare vagoanele cu lemne, astfel locomotiva aducea vagoanele pline cu lemne până pe platou, acolo vagoanele coborau trăgându-le pe cel goale în sus, astfel costurile de tractare/transport erau zero! Ce mai este interesant aici, este că linia ferată continua prin pădure şi pe lângă pârâu până peste cumpăna de ape cu pârâul Bâsca (afluent al Buzăului), acolo unde se află depresiunea Comandău. Practic, continuă încă 12 kilometri, fiind pe atunci singura legatură cu micuţa localitate, după care din unele surse, aceasta trecea munţii spre Nehoiu, unde mai era un plan înclinat. Dar aceasta este o informație neverificată până în prezent de mine.

Această minune tehnică din 1890 a fost imaginată și ridicată de inginerul Emil Lux, iar construcţia efectivă a durat patru ani, fiind începută în 1886. În 1999, deci după mai bine de 100 de ani, întreaga exploatație forestieră de aici a fost închisă definitiv.

Este drept, că nu prea mai aveau ce exploata, pentru că în 1995 a avut loc cea mai mare furtună din regiunea curburii interioare, urmată de cea mai mare doborâtură de arbori, care a culcat practic la pământ toată pădurea din jurul orașului Covasna.

Păcat că asemenea monumente tehnice nu sunt conservate şi nu sunt introduse în circuitul turistic, asta deşi există(a) un plan de refacere a autorităţilor covăsnene, dar și acesta doar pe hârtie.

P.S. Până astăzi (n.a. 2020) nu s-a întâmplat absolut nimic, în acest sens, doar o mică, tristă și tardivă reabilitare a mocăniței!

PoStarea originală și mai multe fotografii-AICI

Imbracamintea de schi pentru copii

Cumpararea de imbracaminte de schi pentru copii poate fi costisitoare si consumatoare de timp, mai ales daca este prima vacanta la schi pentru ei. Veti descoperi ca este mai avantajos sa inchiriati unele articole, mai ales pentru ca cei mici cresc atat de repede.

Manusi

O pereche calduroasa si impermeabila de manusi sau mitene care acopera incheietura este indispensabila. Mitenele (manusi cu un singur deget), sunt adesea mai calduroase intrucat degetele sunt mai putin expuse si se imbraca mai usor. Puteti lua o pereche de rezerva. Legati-le intre ele cu o bucata de elastic, pentru a fi siguri ca nu se pierd.

Ochelari de protectie

O alta piesa vitala de echipament o reprezinta ochelarii. Acestia creaza o zona de protectie impermeabila la zapada in jurul ochilor si de asemenea ii protejeaza de razele ultraviolete; ochelarii sunt asigurati cu o banda elastica pentru a nu aluneca in timpul activitatii. De asemenea, protejaza de frig fata copilului in zilele cu ninsoare. Nu strica o pereche de ochelari de soare pentru pauzele de masa/odihna pe partie.

Lenjerie cu termoprotectie

Ideala pentru pastrarea caldurii corporale. Tesatura speciala absoarbe umezeala departe de corpul copilului, dar se poate folosi si lenjerie clasica, mult mai ieftina. Oferta in magazinele de profil este variata si pentru toate buzunarele.

Casca de protectie

Recomandarea noastra este ca toti copii sub 14 ani sa poarte casca de protectie. Acestea se pot si inchiria direct de la centrele de inchiriere din statiuni. Unii operatori le pun la dispozitie gratuit la inchirierea echipamentului pentru copii. In multe statiuni italiene spre exemplu, portul castii este obligatoriu pentru copii. Nu trebuie trecuta cu vederea potrivirea corecta a castii pe capul copilului.

Pulover/bluza

Un pulover sau o bluza tip „polar” sunt necesare in zilele mai reci. Acestea asigura o izolare suplimentara sub costumul de schi. In zilele mai calde de primavara, lenjeria cu termoprotectie si costumul de schi sunt de multe ori de ajuns.

Ciorapi

Recomandam ciorapii speciali de ski care vin pana sub genunchi, ce ofera caldura si protectie in clapari sau in ghetele de snowboard. Asigurati-va ca ciorapii nu aluneca si nu jeneaza gleznele.

Caciula

Copii vor purta casti pe partie, dar este necesar sa aveti la indemana o caciulita pentru plimbari si alte activitati in afara partiei, eventual in bagajul de mana, pentru orice eventualitate.

Crema de protectie solara

Razele solare sunt foarte intense in munti, astfel ca pot aparea rapid leziuni ale pielii datorate reflexiilor zapezii (chiar si in zilele innorate). Folositi intodeauna creme de protectie speciale pentru copii, cu factor inalt de protectie.

In cazul in care aveti nevoie de orice informatie suplimentara va stam la dispozitie de luni, pana vineri la date de contact de mai jos: 

Luati legatura cu noi prin:
-  Tel./WhatsApp:  0040 744 626 897
-  Facebook Messenger:   www.facebook.com/portal.skimania
-  E-mail:   info@skimania.ro
-  Website:  www.skimania.ro

Echipa SkiMania - schiaza cu o agentie de turism specializata in sporturile de iarna!

Re-Descoperă România Episodul 11. Cheile Nerei și Lacul Dracului

 

Comuna Șopotu Nou, Județul Caraș -Severin, Depresiunea Almăjului/ Bozovici, Munții Almăjului, Grupa Banatului

 

Septembrie 2008

sursa foto: speologie.org 

Pentru a ajunge în Cheile Nerei trebuie să mergeți pe E70, Timișoara- Pitești- București, pe porțiunea dintre Caransebeş și Băile Herculane. Dacă veniți din nord, adică dinspre Caransebeș, la Plugova faceți dreapta, spre Iablanița, urmați drumul spre Oravița sau Anina.  O mențiune geologico-geomorfologică trebuie făcută la trecerea prin scurtele Chei ale Globului, unele dintre puținele chei ,,săpate" în şisturi cristaline (roci metamorfice, cu structura şistoasă, precum foile unei cărți și cu mineral de mică).

Atenție la drum, pentru că aproape de Bozovici trebuie să faceți spre Dalboşeţ și apoi spre Șopotu Nou, mergeți pe drumul de țară, uneori îngust, alteori mai lat destul de desfundat, până dați de primele case. Bozovici reprezintă a doua denumire a marii depresiuni intramontane de aici, străbătută de Nera, numită Almăjului, după numele munților situați în sudul acesteia (altitudine max. de 1224 m în Vf. Svinecea Mare).

De ce spun asta, pentru că indicatoare nu prea sunt, ci doar panouri cu cel mai sălbatic parc național din țară, Cheile Nerei- Beuşniţa, unde suntem învățati ce să facem și ce nu în acest parc (nici urmă de indicator, chiar rudimentar, din această cauză este bine să întrebați pe la țăranii din zonă). Vă sugerez să lăsați mașinile cu garda mică la sol undeva la ultima casă și să mergeți pe jos vreo 2-3 kilometri. Peisajul este super,  puteți mânca mure sau zmeură pe săturate, drumul este relativ simplu, dar nu plecați în papuci sau sandale.

Prima mare surpriză este liniștea cu care curge Nera. Deși te-ai aștepta la un râu vijelios, cel puțin pe porțiunea explorată de noi, apa este plină de mreană, clean chiar și ştiucă (probabil pătrunsă din Dunăre), iar stâncile maiestuoase care domină peisajul nu au decât câteva sute de metri altitudine și par rupte din Ceahlău sau Rarău.

Următoarea surpriză este Lacul Dracului, în fapt, cred eu, un fel de izbuc ce alimentează acest lac nemaipomenit de frumos de care, sincer, nu auzisem. Pentru a ajunge la el trebuie să treceți prin apa Nerei, așa că atenție la pietre (este situat cam la 20-25 de metri de malul apei).

Izbucul reprezintă un izvor carstic subteran, care poate alimenta un lac, sau în cele mai spectaculoase cazuri izbucnește cu putere din cavitatea calcaroasă, la intervale regulate. Acestea  sunt întâlnite cu precădere în Apuseni, iar cel mai cunoscut dintre acestea este Izbucul Galbeni. Se poate campa lângă lac, noi am găsit acolo șapte corturi. Acest lac are și o poveste interesantă, de fapt, o legendă despre un localnic, care-l păcălește pe Aghiuță să rămână pe fundul lacului pe vecie.

Lacul este cumva ascuns, aproximativ jumătate din suprafața sa aflându-se în gura unei peșteri numită -cum altfel- Peștera Dracului. Are în jur de 200 de metri în diametru și vreo 7 metri adâncime, iar copacii de deasupra pereților abrupți și-au unit crengile într-o coroană perfectă, parcă pentru a-l proteja de oameni. Atenție, vara, în zilele călduroase de iulie, pe stâncile de pe malul lacului vegetează la soare vipera cu corn și vipera comună, iar prin desișuri găsiți faimosul scorpion carpatic (Euscorpius Carpaticus) a cărui înțepătură, din fericire, nu este letală.

Re-Descoperă România Episodul 10. Despre o călătorie în Defileul Dunării- minuni naturale și antice

Clisura/ Defileul Dunării, 140 kilometri, Lacul Porțile de Fier, Munții Banatului, Granița România /Serbia

 

Septembrie 2008

 

Două elemente naturale impresionează la fluviul acesta, o binecuvântare a lui Dumnezeu pentru România. Primul este Defileul sau Clisura Dunării (clis în limba greacă  înseamnă cheie), ori, mai românește spus, Cazanele Dunării, iar al doilea este Delta Dunării situată la capătul maritim al marelui fluviu.

Defileul în sens geologic, reprezintă o vale relativ îngustă, cu porțiuni mai largi sau microdepresiuni în alternanță cu zone foarte înguste, pe care un râu sau un fluviu o ,,sapă'' într-un lanț de munți. În Defileul Dunării se poate ajunge dinspre Drobeta Turnu Severin, trecând pe lângă hidrocentrala Porțile de Fier I, spre Orşova, sau dinspre Caransebeș (E70) și Băile Herculane, direct spre Orşova. De altfel, stațiunea aceasta cu rezonanță antică este și punctul de plecare al călătoriei noastre prin defileu.

Am ajuns la ora 9 dimineața în port la Orșova, ne-am interesat de vaporaș și am aflat că pleacă în jurul orei 11. Trebuie să știți că nu există neapărat un orar al plecărilor, pentru că și căpitanii fac curse dacă au grupuri mari de turiști (15- 20 de lei de persoană, până la mănăstire și la statuie).

Oricum, asteptarea nu are cum să plictisească, pentru că golful sub formă de amfiteatru, în care este așezat orașul este splendid, păcat că autoritățile comuniste au plesnit arhitectura orașului ,,plantând '' blocuri de tip bară oribile, chiar pe versantul care domină fluviul, iar casele sau vilele mult mai sus. Orașul a fost strămutat odată cu construirea barajului de la Porțile de Fier și implicit a apariției lacului de acumulare, care a inundat toata vatra anticului oraș Dierna - nume dat de romani davei dacice Tiorma.

Clisura Dunării este de fapt un sector în care fluviul a ferăstruit în Munții Banatului, o succesiune de defileuri, chei și microdepresiuni, pe o lungime de  peste 110 kilometri, o minune geomorfologică unică în Europa. Sectorul Cazanelor, reprezintă de fapt niște chei săpate în calcarele Munților Almăjului, numite așa datorită impresiei de apă care fierbe între stâncile munților.

Cazanele Mici se numesc așa, nu pentru că sunt mai puțin impresionante, ci pentru că sunt străjuite de Muntele Ciucaru Mic, iar Cazanele Mari sunt delimitate, pe partea românească de Muntele Ciucaru Mare (318 metri).  La intrarea în defileul propriu zis se află, pe partea sârbească, pe lângă care veți trece foarte aproape, o inscripție latină care se referă la construirea drumului de acces spre Dacia și care poartă denumirea de Tabula Traiana în traducere asta ar însemna: ,,Traian a refăcut acest drum scobit în munți…"

 De altfel, este bine să știți că mai există două ,,tabule '' în zona Cozla, tot pe malul sârbesc, Tabula lui Tiberiu și a lui Domitian. Prin opoziție cu această inscripție (sau ca o completare fericită), Iosif Constantin Drăgan, primul miliardar român, decedat în august 2008, a finanțat sculptarea unei statui a lui Decebal, pe malul românesc, cu câteva milioane de euro, după modelul celor cinci statui de pe muntele Rushmore (SUA).

În defileu mai puteți vizita Peștera Liliecilor, Peștera Veterani și Peștera inundată Gura Ponicovei, situată în Cazanele Mari (atenție la ce plătiți când mergeți în micuța croazieră, pentru că majoritatea curselor sunt până în Cazanele Mici, la Mănăstirea Mraconia) după localitatea Dubova.

Dacă alegeți să mergeti cu mașina, veți avea parte de un peisaj pitoresc, pentru că șoseaua practic șerpuiește pe pantele muntelui, când la câțiva metri de Dunăre, când la 150 de metri, pe buza unei prăpăstii. Deplasările pe potecile de deasupra lacului vă oferă unica posibilitate de a admira vegetația de origine (sub)mediteraneană, cu alunul turcesc, cărpinița - o specie de frasin, laleaua, liliacul sălbatic, stânjenelul de piatră ori celebrul pin negru de Banat și, poate întâlniți și scorpionul carpatic, vipera cu corn sau broasca țestoasă de uscat, caz în care trebuie să fiți echipați cu bocanci corespunzători.

La dus, capătul călătoriei este la Mănăstirea Mraconia și la statuia monumentală, sculptată în stâncă, a lui Decebal. Mănăstirea a fost ridicată prin efortul de ani de zile a unui preot inimos, care a dorit cu tot dinadinsul să ridice pe mal, în același loc, o nouă mănăstire în amintirea celei vechi acoperită de apele lacului de acumulare.

Bonus- mai multe poze cu defileul luate de pe malul sârbesc- AICI