blog de lărgit orizontul Admin: Viorel Irașcu, Bacău, e-mail viocalatorul@gmail.com sau v_irascu@yahoo.com
luni, 30 septembrie 2024
De gândit. 30.09 Despre situații pluviometrice și alte apocalipse...
miercuri, 25 septembrie 2024
Re-Descoperă România. Episodul 8. Lacul de acumulare Bezid din Mureș- o poveste tristă
Sat Bezid, Oraș Sângeorgiu de Pădure, Județul Mureș, Podișul Târnavelor,
Depresiunea colinară a Transilvaniei
Mai 2010
Calc cu grijă prin bălăriile care
invadează malurile pline cu răchită, ocolesc micile bălţi rămase de la ultima
ploaie, sar peste sutele de peturi și resturi menajere aduse de ape la coada
lacului, în căutarea înfrigurată a unor urme de..locuire.
La un moment
dat, printre ramuri, zăresc o turlă ruinată de biserică, care învinge timpul,
apa lacului și intemperiile, de mai bine de 20 de ani. Este
turla bisericii catolice din fostul sat Bezid, satul ungurilor harnici,
pălărieri din tată în fiu şi cultivatori de trandafiri de stepă. Refuzul
bătrânilor satului de a pleca din vatra strămoșească, după construirea
barajului în anii 1975-1977, lucrare
continuată apoi în 1988-1989, a dat naştere unor tragedii umane enorme. Drama
oamenilor de aici nu poate fi descrisă decât
urmărind pozele făcute peste ani de turiştii amatori de istorie şi nu de
turiștii de week-end amatori de peşte sau grătare.
Pe
pârâul Cuşmed și pe râul Niraj aveau loc numeroase inundaţii ce ameninţau
oraşele Târnăveni și Sângeorgiu de Pădure (din care face parte sătucul Bezidu
Nou), aşa că autorităţile comuniste iau decizia să realizeze un baraj de pământ
și să instaleze o mică hidrocentrală sub el. Microdepresiunea în care se afla
acest sat înfloritor trebuia inundată, iar oamenii strămutaţi la bloc, în
Sângeorgiu de Pădure. În 1989, într-o noapte, apa cea mare a venit repede, a
umplut satul şi uliţele, a dărâmat casele din chirpici şi a inundat cele două
biserici, catolică şi evanghelică.
Când
văd azi pozele realizate în excursia cu elevii, am un gol în stomac și
sentimentul că vieţi nevinovate de bătrâni au fost jertfite pe un altar
improvizat, bântuit de figuri demonice al căror nume se termina inevitabil în
,,escu". Un
obiectiv turistic trist, de care România aceea a nostalgicilor după marile
realizări, ar trebui să se ruşineze, iar ruşinea ar trebui spălată de
autorități, măcar cu o placă comemorativă.
Doar localnicii
și maghiarii din Ungaria (mulți plecați acolo după Revoluție) mai vin și ţin o slujbă religioasă lângă
biserica scufundată, amintindu-şi de drama întâmplată aici.
P.S. Nici un ghid turistic din România
dintre cele care contează cu adevărat, nu menţionează existenţa lacului,
darămite povestea tristă a apariției lui.
duminică, 22 septembrie 2024
Re-Descoperă România Episodul 7. Cele 15 ,,Ţări” din România şi obiectivele turistice ale acestora
plecatdeacasa.net
Februarie 2011
Între secolele X-XVI pe diferite
hărţi şi în diferite scrieri, apar menţionate o serie de formaţiuni social, cultural-politice numite ,,ţări" şi dispuse, de obicei, în zonele depresionare ale munţilor sau podişurilor,
apărate natural şi cu locuire permanentă.
La un moment dat
erau menţionate în documente 20 de ,,ţări" sau ,,terra",
care încep să se consolideze ca entităţi sau nuclee statale mai ales după marea
invazie tătară din 1242. Între ,,ţările" pe care nu le-am caracterizat
pentru ca şi-au pierdut cumva trăsăturile istorice, geografice şi culturale
enumăr: Ţara Severinului, Ţara Berladnicilor şi a Bolohovenilor din Moldova,
Ţara Crişurilor, în rest, mai jos, aveţi locaţia şi principalele obiective
turistice din cele mai cunoscute zone etnografice de la noi.
- Ţara Haţegului reprezintă regiunea aferentă Depresiunii Haţeg, situată între Munţii
Poiana Ruscă la vest, Munţii Retezat la sud, Munţii Şureanu la est şi
Culoarul Orăştiei la nord. Obiective Turistice: Cetatea Colț(presupusul Castel din Carpați al lui Jules Verne),Mănăstirea Colț, Biserica Densuş; Rezervaţia de zimbri din Pădurea Slivuţ; Biserica
Sântămaria Orlea; Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei aflate în
patrimoniul UNESCO şi Mănăstirea Prislop din satul Silvaşu de Sus, acolo
unde se află mormântul părintelui Arsenie Boca.
- Ţara Lăpuşului este regiunea suprapusă peste
Depresiunea Lăpuş, încadrată la sud de abrupturile Podişului Someşan şi
Culmea Breaza iar la nord de Munţii Ţibleşului, în vest se află Culmea
Preluca(Dealurile de Vest). Obiective Turistice: bisericile din
lemn cum este cea din satul Rogoz, monument UNESCO sau Mânăstirea Rohia,
unde este mormântul preotului Nicolae Steinhardt;
- Ţara Oaşului reprezintă regiunea care se suprapune peste Depresiunea Oaşului,
situată la poalele Munţilor Oaş, cu deschidere către Dealurile şi Câmpia
de Vest, pe teritoriul judeţului Satu Mare. Obiective turistice:
porţile monumentale de lemn; sărbătorile primăverii ca ,,Sâmbra
oilor" din comuna Certeze; muzeul Ţării Oaşului din oraşul Negreşti
Oaş; nunțile opulente ale localnicilor.
4.
Țara Maramureșului este asociată marii
depresiuni intramontane a Maramureşului, dar şi zonelor aferente din județul cu
acelasi nume. Este marginită la est de Munţii Maramureşului, la sud şi vest de
Munţii Rodnei, Ţibleş şi Gutâi, iar la nord de Tisa, unde se află graniţa cu
Ucraina, continuându-se şi dincolo, cu regiunea omonimă din ţara vecină. Obiective
turistice: bisericile din lemn intrate în patrimoniul mondial UNESCO:
Bârsana (biserica din sat şi nu mănăstirea!), Poienile Izei, Surdeşti, Budești. Apoi tradiţiile şi obiceiurile păstrate de
sute de ani; Cimitirul vesel de la Săpânţa dar şi cergile realizate aici;
Memorialul victimelor Comunismului de la Sighet; mocăniţa de pe Valea
Vaserului; staţiunile balneoclimaterice de la Ocna Şugatag şi Coştiui sau
Complexul turistic Borşa.
5. Țara Loviștei este situată între grupele montane ale Carpaţilor Meridionali, între Făgăraş la est şi Parâng la vest. Depresiunea Loviştei cuprinde spatiul mai larg creat de râul Olt, la confluenţa cu Lotrul. Obiective turistice: Mânăstirea Cornetu, singura pe sub care trece calea ferată!; Turnul lui Doancă, din epoca romană; Defileul Latoriţei şi valea Lotrului cu staţiunea Voineasa; Festivalul Open Air Blues Brezoi, devenit un fenomen, la sfârșitul lui iulie.
6.
Țara Bârsei este suprapusă peste partea de
central-sudică a Depresiunii Braşovului, cu nume luat de la râul şi munţii din
apropierea oraşului cunoscuţi sub numele de Postăvaru si Piatra Mare. Mărginită
de munţii cu acelaşi nume la sud, de Munţii Perşani la vest, Întorsurii la
sud-est şi porţiunile nordice ale Depresiunii Braşovului adică Depresiunea
Baraolt şi Depresiunea Târgu Secuiesc.Obiective turistice: oraşul
medieval Braşov cu toate construcţiile şi bisericile vechi; staţiunea de
sporturi de iarnă Poiana Braşov; cetăţile ţărăneşti de la Feldioara, Hărman,
Rotbav, Râşnov şi Prejmer, ultima în patrimoniul UNESCO; sărbătorile
tradiţionale cu influente săseşti; Cetatea Codlei și abruptul Pietrei Craiului
de lângă Zărnești.
7.
Țara Moților este una dintre puţinele ,,ţări" care nu se
suprapune în întregime peste o depresiune tectonică. În acest caz valea
Arieşului reprezintă inima acestei ,,ţări". Este mărginită de două
,,ţări,, la vest şi anume cea a Beiuşului şi cea a Zarandului , iar spre est de
Munţii Trascăului, spre sud de Munţii Metaliferi, iar spre nord de Munţii
Vlădeasa. Veche vatră de trăire şi cultură românească, supusă la numeroase
oprelişti, a generat cunoscutele răscoale conduse de Horea sau de Avram Iancu.
Zona aceasta mai poartă numele şi de ,,Ţara Ţopilor” adică a lemnarilor, undeva
între Vidra si Albac, şi a ,,Băeşilor”adică a minerilor, undeva între Câmpeni
şi Brad. Obiective turistice:
Panteonul moţilor de la Ţebea, lângă Brad, cu gorunul lui Horea; Muzeul aurului
din Brad; obiectivele carstice cu peşteri, izbucuri, avenuri şi chei din
platourile carstice Scărişoara, Padeş,
Rădeasa, etc. sau coloanele de bazalt Detunatele; Muzeul memorial
Avram Iancu şi Târgul de pe Muntele Găina, ambele în comuna Vidra; Mănăstirea
Lupşa; localităţile turistice Gârda de Sus, Arieşeni (cu pârtii de schi), Albac, Horea, Poiana Vadului.
8.
Țara Dornelor este recunoscută cu ,,inima" în
centru Depresiunii Dornelor, zonă înconjurată de Munţii Suhard la vest,
Călimani şi Giumalău la sud, Obcina Feredeu la nord şi Obcina Mestecăniş la
est. Obiective turistice: staţiunea balneoclimaterică Vatra
Dornei, cu posibilităţi de drumeţie pe Ouşoru, pe
Suhard, pe Giumalău sau în Călimani; turbăriile-mlaştini oligotrofe- Poiana
Stampei şi Şaru Dornei; tradiţiile şi
obiceiurile de iarnă de la Dorna Candrenilor, Cârlibaba şi Şaru Dornei;
satul Gura Haitii cu acces în Parcul
Naţional Călimani (12 Apostoli, vf. Pietrosu și lacul Iezer şi la fosta exploatare de sulf; Cheile
Bistriţei sau ale Zugrenilor;
9.
Țara Vrancei este o regiune de poveste care se
întinde peste Depresiunea subcarpatică a Vrancei, extinzându-se şi peste
dealuri, către Odobeşti şi Vidra şi către Munţii Vrancei, legată de legendele
Vrâncioaiei şi de Ştefan cel Mare.Obiective turistice: defuncta staţiune
Soveja, cu mausoleul eroilor căzuți în Primul Război Mondial şi cu casa
memorială a geografului Simion Mehedinţi; costumele şi măştile populare
tradiţionale; Cascada sau Săritoarea Putnei, lângă localitatea turistică Lepşa;
târgurile şi nedeile tradiţionale de la Vidra şi Nereju.
10. Țara Făgărașului-Oltului
apare în documente ca Terra Blachorum- situată la poalele Munţilor Făgăraş,
între abrupturile podişului Hârtibaciului /Târnavelor şi abruptul şi mai
impresionant al Munţilor Făgăraş, mărginită la est de Munţii Perşani şi Ţara
Bârsei şi la vest de Mărginimea Sibiului. Obiective turistice: Cetatea
Făgăraşului cu bustul Doamnei Stanca; Complexul
turistic Sâmbăta de Sus, Herghelia de la
Sâmbăta, Mânăstirea Brâncoveanu; Muzeul memorial al lui Badea Cârţan de la Cârţişoara; traseele turistice spre munţii Făgăraş;
nordul şoselei Transfăgărăşene; casele săseşti
şi tradiţiile populare.
11. Țara Zarandului
este situată în ulucul depresionar dintre Munţii Codru-Moma la nord şi Muntii
Zarandului la sud, având o deschidere largă spre Câmpia de Vest şi legături pe
valea Crişului Alb cu Ţara Moţilor, iar peste culme la nord cu Ţara Beiuşului. Obiective
turistice: orasul Sebiş cu un monument de arhitectură ,,Clădirea
Morii" cu 365 de ferestre; muzeul memorial al scriitorului Ioan Slavici în
castelul Bohus; cetatea Ineului cu monumetul închinat lui Gheorghe Doja;
staţiunea Moneasa cu ape termale şi cu exploatarea de marmură; rezervaţia
,,Dosul Laurului,, cu o poiană de laur, unică în ţară;
12. Țara Chioarului
este situată la sud de depresiunea Baia Mare şi la vest de Ţara Lăpuşului,
încadrată de Podişul Someşan şi Culmea Preluca la sud şi est şi de Dealurile de
Vest la vest; Obiective turistice: zonă folclorică cu coruri
bărbăteşti de fluieraşi dar şi una
etnografică cu case tradiţionale; Cheile Chioarului;
13. Ţara Codrului este un spațiu mai puţin cunoscut şi mai izolat; este situată în nordul
Dealurilor Silvaniei, de o parte şi de alta a Culmii Codrului, în fapt un mic
munte din șisturi cristaline, cu o lungime de 28 de kilometri, este mărginită
la sud de zona Cehului Silvaniei, la vest de treptele mai joase ale dealurilor
ce coboară spre Câmpia Someşului, iar la est de Depresiunea Baia Mare şi de
Ţara Chioarului.Obiective turistice deosebite nu are, doar că
păstreaza bine tradiţiile şi obiceiurile unei populaţii româneşti statornice şi
mândre, într-o zonă apărată natural, cu păduri întinse de fag şi stejar; multe
biserici de lemn în județul Sălaj.
14. Țara Năsăudului se suprapune peste dealurile cu
acelaşi nume din nordul Transilvaniei, situată la poalele Munţilor Rodnei şi
Ţibleşului; Obiective turistice: portul popular deosebit al bărbaţilor
cu pălării cu pene de păun; casa memorială a scriitorului Liviu Rebreanu şi cea a poetului George Coşbuc în localităţile
cu acelaşi nume; staţiunea balneoclimaterică Sângeorz Băi;
15. Ţara Beiuşului este
suprapusă peste depresiunea-golf cu acelaşi nume și traversată de Crişul Negru.
Este mărginită la nord de Munţii Pădurea Craiului, la sud de Munţii Codru-Moma,
are legături intense cu Ţara Moţilor, peste pasul Vârfurile şi cu Ţara
Zarandului, și o deschidere mare către Câmpia şi Dealurile Crişene; Obiective
turistice: puncte de plecare din oraşul Beiuș, către Peştera Meziad, comuna
Pietroasa unde se află Peştera Urşilor( sat Chişcău); bisericile din lemn din
Petreasa, Rieni,Tutoreni,Tărcăiţa, Brădet; centre de artă populară cu costume
populare, ţesături, mobilier, porţi sculptate, ceramică, cojocărit, dansuri
populare; punct de plecare către staţiunea Stâna de Vale din masivul Vlădeasa
şi către platoul carstic Padiş-Cetăţile Ponorului;Valea Sighiştelului.
sâmbătă, 21 septembrie 2024
De gândit, sept. 2024/ Scurtă expunere a unor situații din Orientul Apropiat/ Mijlociu
Scurtă expunere a unor situații din Orientul Apropiat/ Mijlociu
1. Genială mișcarea israelienilor cu pagerele și walkie-talkie-urile pe zona Hezbollah. Altă fațetă a războiului hibrid și a celor ce urmează. Din nefericire, au murit și au fost răniți și oameni nevinovați, cei mai mulți însă au fost militanți și activiști hezbollahi. Cert este că frica, furia și frustrarea și-au făcut loc în gândurile teroriștilor, fiecare temându-se că orice mișcare face, Mossad-ul știe. Și asta dă tare nasol la mentalul tulburaților ăstia.
sursa foto: digi.ro
2. Deși în jur de 3000 de oameni au fost răniți și cel puțin 39 morți, n-am văzut lumea pacifistă de tip ,,Make Peace not War,, de prin universități, inflamată pe străzile occidentale să iasă și să strige Free Hezbollah sau M****e Israelului, ca în cazul Hamas, tot o organizație teroristă care ținea captivă o populație de 2 milioane de locuitori în Gaza.
3. Culmea, dar este un fel de a spune, ambasadorul Iranului la Beirut a fost rănit de pagerul tocmai primit de la organizația pro iraniană pe care o coordonează, finanțează și înarmează. Hezbollahul stăpânește practic prin Iran sudul Libanului (de altfel, șiiții sunt majoritari acolo), armata acestui stat( n.b. Libanul) este o glumă, atâta timp cât și politic Hezbollahul are o influență uriașă în parlamentul unde se confruntă musulmanii, creștinii și alte grupuri (druzi, suniți).
4. Idiotul galben republican Trump spune că că dacă nu va fi ales, Israelul dispare în 2 ani! Câtă superficialitate și prostie! Israelul este o forță militară în zonă, are tratate de recunoaștere cu doi vecini extrem de importanți, Egipt (vizita lui Anwar el Sadat din 1977 la Ierusalim este încă un stâlp indestructibil al raporturilor israeliano-egiptene) și Iordania, marele vecin de la est, cu abordări moderate și colaborări cu evreii.
5. Apropo de Iordania, țara care are cele mai mari tabere (istorice, de acum) de refugiați palestinieni din zonă, aceasta reușește să nu alimenteze și să țină sub control fundamentalismul islamic. Cum? Simplu. A oferit palestinienilor și sirienilor dreptul la cetățenie iordaniană, educație copiilor și multă moderație. Prin comparație, Libanul care are tabere de refugiați în valea Bekaa (sirieni și palestinieni), prin Hezbollah, manipulează și îndoctrinează mii de copiii săraci, aceștia devenind militanți și atentatori kamikaze pentru teroriștii organizației.
6. Și dacă ați ajuns până aici, trebuie să știți că Cisiordania este Palestina! Cu o conducere moderată (Fatah) iritată de morțile palestienilor din Gaza, dar măcar dispusă la negocieri, fiind un partener cât de cât credibil. Din nefericire, raporturile Fatah-Hamas( Gaza) sunt deteriorate iremediabil după ce hamașii au câștigat alegerile din fâșie în 2006 și i-au alungat pe cei din Fatah, cu armele, în 2007. Ce a urmat? Au construit un stat islamist fundamentalist și terorist, având un singur scop. Distrugerea Israelului. Ce s-a întâmplat în octombrie și după aceea știți.
7. Deși vă va părea că iau apărarea uneia dintre tabere, trebuie să acceptați că judecățile nu se pot face după vizionarea timp de un minut a unui filmuleț pe Tik-tok sau Telegram sau a unor sloganuri care arată bine. Este multă manipulare și este nevoie de puțină cunoaștere a contextelor istorice, dar pentru asta nu mai este timp, nu-i așa? Recomandarea aceasta este pentru cei pentru care sursele de informare sunt chiar cele care practică metodele enunțate, filmulețe tâmpe media sau televiziuni care dezinformează, gen Non Realitatea, RTV( ceva cu ,,R,, de la rahat) și Latrina 3.
8. Bonus vă ofer un filmuleț de pe canalul meu de youtube despre cele mai mari tabere de refugiați din lume, unde veți regăsi, cu răbdare, și mențiuni despre Orientul Mijlociu: AICI
miercuri, 28 august 2024
Re-Descoperă România Episodul 6.Defileul Latoriței. Fără cuvinte, în multe cuvinte
101 locuri românești / plecatdeacasa.net
Defileul Latoriței. Fără cuvinte, în multe cuvinte
Sat Ciunget, Comuna
Mălaia, Județul Vâlcea, Munții Latoriței, Grupa Parâng, Carpații Meridionali
Decembrie 2011
Munții Latoriței, sunt necunoscuți, restrânși ca suprafață, destul de
înalți și înghesuiți între spinările vânjoase ale Parângului, Lotrului și
Căpățânii. Aici s-a țesut o frumoasă legendă care vorbește despre iubirea
dintre un păstor sau haiduc pe nume Lotru și o ciobăniță pe numele ei Latorița.
Cei doi, sau cele două(n.b.râuri), reușesc să-și împletească undele după zeci de
kilometri în care aleargă paralel de o parte și de alta a acestor munți. Locul
de întâlnire se numește, cum altfel ,,Gura Latoriței", și este situat
la 30 de kilometri de Brezoi și la 7 km. de Voineasa, în capătul de vest al
Țării Loviștei, în inima Meridionalilor.
Chiar dacă are nume de fată, Latorița este un râu
viguros, care a reușit să(-și) creeze un defileu cum rar am întâlnit în
România. Parafrazând o reclamă celebră, este ,,probabil
cel mai frumos defileu din țara noastră".
Nivelul de
bază coborât al Lotrului, a obligat Latorița să se adâncească, ferăstruind
astfel o vale îngustă în cele mai dure roci existente la noi: șisturi
cristaline, gnaise, roci magmatice și calcare cristaline.
Rezultatul geomorfologic te lasă fără suflare, la
propiu. O incursiune într-o lume fantastică, bântuită de jgheaburi, pereţi
surplombați, ace și țancuri, hornuri și săritori peste care apa se
răsfiră în voaluri de mireasă. Din loc în loc, apar versanți tiviți de
grohotișuri, acoperiți de molizi și de exemplare distinse de larice sau zadă,
ori întinse șiraguri de brusturi uriași. Ici și colo mesteceni și fagi se
amestecă cu coniferele, lăsând loc și pentru coloanele de piatră cenușie, care
se ițesc printre ei.
După satul Ciunget, la 610 metri altitudine, unde se află
și centrala
hidroelectrica de 510 MW(cea mai mare din țară!),
intrați în lumea minunată a defileului Latoriței, prins în chingile Munților
Repezi-Părăginosu de o parte și cele ale Târnovului în cealaltă. Este primul și
cel mai îngust sector al defileului, unde apa furioasă se agită peste pragurile
colțuroase ale rocilor prea dure pentru a fi șlefuite, unde se ascund în
marmitele de eroziune păstrăvi iuți și unde în anii '50 se practica plutăritul.
Pe lângă pereții surplombați, mașina își face loc cu
greu, pe drumul asfaltat, dar neîntreținut, care duce până la cele două baraje
ce întregesc farmecul locurilor și oferă priveliști unice. Este
vorba despre lacurile Petrimanu și Galbenu, lacuri care, paradoxal, îmbogățesc
peisajul și nu îl urâțesc, cum se întâmplă în alte locuri. Doar stâlpii
schilozi, de înaltă tensiune, obturează imaginea aparatului de fotografiat. Nu
pot să-i ocolesc, cadrul îi prinde, stau scheletici pe mijlocul văii, ca niște
arătări din altă lume.
La un moment dat, la câțiva
kilometri de primul baraj, în zona în care valea se îngustează pentru a doua
oară, apare o stâncă de calcar cristalin, peste care un firicel de apă curge ca
o lacrimă pe versantul golaș. Se numește, destul de sugestiv, cascada Apa
Spânzurată. Multe mici cascade au acum un debit minuscul, pentru că
pâraiele din toți munții din jur plătesc tribut lacurilor de acumulare și
forței omului.
Pe la
Prejbeni, la 7 kilometri după ce am intrat în defileu, drumul se strecoară pe
sub versantul Târnovului, pentru a poposi într-o mică depresiune numită
Borogeana. După alți patru kilometri se ajunge la lacul Petrimanu, iar
sectoarele înguste devin din ce în ce mai rare, pentru a se destinde la capătul
traseului, la barajul lacului Galbenu. Deja am ajuns la 1150 de metri, altitudinea primului
baraj, așadar am urcat 500 de metri. Drumul continuă pe lângă cele două lacuri
spre Iezerele Latoriței și cascada Moara Dracului, alte minuni din munții ăștia
frumoși și necunoscuți.
Postarea originală și mai multe poze-AICI
duminică, 18 august 2024
Re-Descoperă România Episodul 5. Cătunul(Crângul) Casa de Piatră, cuibul moţilor din Apuseni
101 locuri românești. plecatdeacasa.net
Cătunul(Crângul) Casa de Piatră, cuibul moţilor din Apuseni
Cătun Casa de Piatră,
Comuna Arieșeni, Județul Alba, Munții Bihor, Grupa Apuseni
Februarie 2011
Un drum desfundat cu pietre albe de calcar răsfirate pe marginea lui, ne
conduce spre cea mai înaltă aşezare permanentă din ţara noastră (1300-1400 m),
spre crângul sau cătunul Casa de
Piatră, din inima Munţilor Apuseni.
Lăsăm în urmă izbucul cu poveste tristă al Tăuzului şi urcăm spre
înălţimile calcaroase ale Munților Bihorului. După ce ne strecurăm printre cheişoarele
Gârdei Seci, ne întâlnim cu pârâul Spurcat şi cu cel al Vulturului şi în cele
din urmă (cu)prindem cu privirea câteva căsuţe, străjuite de albul stâncilor
care dau numele crângului, acolo unde moţii şi-au găsit culcuş.
Casele izolate, legate prin poteci, sunt rispite pe
tăpşanul calcaros printre culturi mici de picioci sau barabule şi câteva fire de
câripă( cânepă). Sunt case simple fără garduri şi fără curte. Aici, şoproanele caselor sunt așezate faţă în faţă,
semn că două familii de moţi şi-au legat destinele, aici în creierul munţilor,
ca să răzbată mai uşor iernile cele aprige.
Trecem la pas, prin cătun şi dăm bineţe bărbatului ieşit
pe prispă să-şi pregătească coasa, ocolim grajdul şi livada cu meri
semipădureţi, iar lucrurile se întâmplă natural, chiar dacă mai aveam puţin şi
intram în casa omului.
Ne facem drum pe lângă grajdurile ce au peste şindrila
putrezită, un strat gros de muşchi de pădure crescut acolo, bun izolator termic
pentru animale. Din loc în loc, trei fire de iarbă iţite ca niște antene bătute
de briza de dimineaţă în urcuşul ei neastâmpărat către vârfuri, rup monotonia
acoperișului rustic.
În mijlocul aşezării se mai află, încă, vechea bisericuţă
cu acoperişul găurit de trecerea timpului, abandonată lângă noua biserică, mică
şi ea şi care ocroteşte cele 22 de familii aciuate în poiana mărginită de
molizi falnici şi de stâncile Culmii Crestăturii.
Cineva de la Muzeul Satului, a dorit odată să ia
bisericuţa veche de secol XIX şi să o ducă la muzeu, dar proiectul s-a
împotmolit, iar acum este prea târziu să mai salvezi ceva din tradiţia
creştinească a locurilor.
Hărnicia şi curajul moţilor care au
,,lăzuit"(defrişat) pădurea, munca grea la coasă prin poienile răspândite
pe abrupturile carstice, puţinele animale pe care le au, iernile foarte lungi
îndurate sau izolarea, nu i-au descurajat câtuşi de puţin. Sunt elementele care
i-au întărit, de aceea sunt sfătoşi şi ospitalieri, precum bătrânul de la prima
casă de la drum, care nu mai conteneşte cu întrebările şi cu rememorarea
întâmplărilor de pe munte.
O nedeie din mijlocul verii, ce are loc cu o săptămână
înaintea Târgului de fete (22 iulie) de pe Muntele Găina, înveseleşte şi
transformă locul. Pentru ţopii şi băeşii munteni de pe valea Arieşului, viaţa
se desfăşoară de la o nedeie la alta, ca o unitate de măsură a timpului din
afara timpului, unde nici măcar
Crăciunul şi Paştele nu sunt atât de aşteptate.
În sunet de tulnic, moţii gătiţi de sărbătoare din Gârda,
de pe platourile Scărişoarei cea cu gheţar sau chiar din Albac, aşteaptă
întâlnirea cu muntele şi tradiţiile, acolo sus, unde vârfurile stâncoase pare
că ating cerul.
N.a- N-am mai ajuns de peste 13 ani pe acolo și nu mai știu dacă drumul extrem de desfundat până acolo a fost cârpit cumva sau dacă casele moților au rezistat impurilor moderne. Dar măcar a rămas această amintire cu crângul din creierii munților unde nu te așteptai să vezi picior de om, ca să nu mai vorbim de case și anexe gospodărești.
Articolul inițial și mai multe poze-AICI
marți, 13 august 2024
Re-Descoperă România Episodul 4.Stâlpii totemici din Ţara Bârsei. O altfel de cruce la căpătâiul morţilor
101 locuri românești
Re-Descoperă România Episodul 4.Stâlpii totemici din Ţara Bârsei. O altfel de cruce la căpătâiul morţilor
Sat Satu Nou, Comuna Hălchiu, Județul
Brașov, Depresiunea Brașovului, Curbura interioară a Carpaților
Noiembrie 2011
Undeva în nordul Ţării Bârsei, în judeţul Braşov, am descoperit
un cimitir al comunităţii de păstori din Satu Nou şi Crizbav. Până aici nimic
neobişnuit. Cimitirul din Satu Nou este situat pe o coastă de deal fiind
împărţit în două de o potecă nu mai lată de o maşină. În dreapta lui, se află
cimitirul catolic şi evanghelist al minorităţilor maghiară şi germană, iar în
stânga cel ortodox, al românilor.
Iată
povestea:
Caut şi umblu de vreo jumătate de oră pe drumurile din
jurul Bodului şi ale Hălchiului, întrebând în stânga şi în dreapta, cum ajung
în Satu Nou. Într-un târziu, după ce intru şi ies de vreo două ori din drumul
naţional Sfântu Gheorghe –Braşov şi trec de trei ori pe lângă
fabrica de zahăr, ajung în centrul satului. Întrebările mele
despre locaţia cimitirului, lasă cu gura căscată puţinii locuitori ieşiți
cu treabă pe străduţele curate și asfaltate. Pasămite că habar nu au ce
este la ei în bătătură. Biserica îmi este un bun punct de reper.
Urc pieptiş, cu maşina, vreo sută de metri şi
mă opresc lângă o poartă ce stă într-o rână, dotată însă cu plasă şi cu lacăt. Escaladez, legănându-mă de vreo câteva ori înainte şi înapoi apoi sar în curtea cimitirului. Numele de pe cruci şi de pe pietrele
funerare sunt în maghiară şi germană. Am intrat în
cimitirul catolic.
Ordonat,
aranjat, plin de flori, ca o grădină în care viaţa şi moartea
convieţuiesc(sic!) în bună pace. O femeie, angajată probabil de saşii plecaţi
în Germania, încearcă să mă lămurească despre ciudatele ,,cruci” sub formă de
totemuri sculptate, care răsar în vreo două locuri, frumos lăcuite şi
inscripţionate.
-Sunt obiceiuri vechi, dar nu ştiu ce
înseamnă.
-Uitaţi-vă, aici este un om de vază din
sat, bogat dar credincios, iar aici un fost preot reformat maghiar.
-Da, văd
bine steagul cu alb, verde și roşu.
Dau
sărutmâna, şi plec.
Totuşi nu semănă cu ce am văzut în nişte fotografii
vechi, dintr-un album cu amintiri turistice. Aşa că fac cale întoarsă, sar din
nou portiţa, sub privile interogative ale doamnei, şi trec în cimitirul
ortodox. Aici nu escaladez nimic, ci pur şi simplu intru printr-o gaură din
gard. Nu ați observat că este o mare diferenţă între felul în care îşi
îngrijesc catolicii morții şi cum o fac, sau cum uită unii ortodocşii de
mormintele înaintaşilor? Pare o boală naţională.
După mine, mărunţelul meu de şapte ani, începe să
fotografieze frenetic toate crucile, florile şi mormintele. Ce i s-o fi
părut interesant, nu ştiu. Dar dacă tatăl lui, a găsit de cuviinţă să intre
într-un cimitir, ceva, ceva o fi. Nu?
Eu caut
altceva, sau mai bine zis, acel ceva.
Pe după câteva de tufe groase cu pir, festucă şi măceş,
se iţeşte un un vârf de scândură, umflată de vreme, care stă într-o rână lângă
o cruce. În jurul ei, câteva floricele de mustaţa
flăcăului, înviorează obiectivul aparatului.
Am găsit ce căutam! Am găsit totemul!
Nu este
precum m-am aşteptat, dar este acolo. Asta este cel
mai important. În total, în cimitirul acesta ciudat, au mai rămas trei
totemuri.
Ce au avut în cap şi care erau resorturile
spirituale ale celor ce sculptau pentru morţii de la poalele Munţilor Perşani,
asemenea arătări mortuare?
Stâlpii
aceştia, făcuți dintr-o singură bucată paralelipipedică de lemn, mărturisesc
prin prezenţa lor, legătura dintre românii de aici şi dacii lui Decebal. Stâlpii
solari aveau pe ei gravat un cerc, împărţit în opt arcuri egale, precum roza
vânturilor. Evident, unghiurile sunt la 45 de grade, adică exact latitudinea
țării noastre dar și unghiul de incidență al razelor solare, în
directă legătură cu solstițiul de vară. Cercul poate reprezenta
sfericitatea bolții cerești, iar razele care pleacă din centru pot fi ramurile
de brad care amintesc de braduții sau buhașii puși la căpătâiul mortului. Metafora
Soarelui o putem înțelege, dacă o asociem cu viziunea lui Brâncuși
despre vestita Coloană a Infinitului.
Unii stâlpi
aveau gravat și un plic închis, privilegiu pe care îl aveau doar cei vrednici
de încrederea comunității. Scrisoarea acesta este expresia directă a obiceiului
dacilor de a trimite un mesaj zeului lor suprem Zamolxe. Un exemplu clar, care
a dăinuit vreme de două mii de ani și care se pierde azi, prin ,,grija”
nețămurită pe care o avem față de valorile noastre.
O legatură
ciudată, între cultura păgână, paleocreștină și cea creștină, altfel nu se
explică alăturarea celor două simboluri: unul creștin CRUCEA și celălalt păgân,
STÂLPUL. Povești,
frumuseți ascunse, mai vesele sau mai triste există în țară. Rămâne ca după
descoperirea lor, să facem ceva să salvăm, ceea ce mai poate fi salvat. Este
posibil ca vreo doi nebuni ca mine, să meargă în cimitirul mic, discret și
năpădit parțial de buruieni, și să nu mai găsescă nimic. Nimic din ceea ce mai aduce aminte despre credința dacilor despre
moarte.
O completare de la Ion Musceleanu:
,,În general, problema
stâlpilor totemici, a semnificației și vechimii lor, e deosebit de dificilă. În
vremea comunismului, cercetarea istorică era tributară atât formei de cultură
predominante (proletcultismul și apoi protocronismul) cât și ideologiei
politice. Cred că până la daci e cale lungă, mai ales că în Satu Nou, românii
au fost atestati de-abia în Evul Mediu. Ar mai fi și stâlpii de pridvor, la
unele case și biserici de lemn, foarte asemănători cu cei funerari. O altă
problemă interesantă, pe care ați întâlnit-o probabil e cea a pietrelor de
intrare, de obicei așezate în fața porților sau la deschiderea pridvorului.
Adesea au forme circulare, unele (dar nu toate) fiind trovanți. Am mai găsit o gravură cu mănăstirea
Cornetu: http://www.imagoromaniae.ro/imagini/mnstirea-cornetu.html
Un alt
exemplu este Piatra Teiului, una dintre cele mai importante sculpturi
megalitice din Moldova. Aparent, dvs. nu ați surprins chipurile de pe piatră,
probabil neștiind. la momentul respectiv, ce să căutați.
O seară
bună și încă odată, mulțumesc! Ionuț Muscelean"
Pentru mai multe poze si postarea inițială -AICI
Re-Descoperă România Episodul 11. Cheile Nerei și Lacul Dracului
Comuna Șopotu Nou, Județul Caraș -Severin, Depresiunea Almăjului/ Bozovici, Munții Almăjului, Grupa Banatului Septembrie 2008 surs...
-
Principalele zece lacuri din ţara noastră sunt situate în trepte și forme de relief diferite şi sunt dintr-o varietate de tipuri genetice....
-
Carpaţii Orientali Pasul Prislop (1416 m) - între Munţii Rodnei şi Munţii Maramureşului; şoseaua Borşa-Vatra Dornei; cel mai ...
-
Ce este Medugorje? Un loc sfânt, un loc cu o semnificație specială în inima fiecărui credincios, fie el romano- catolic, greco-catolic sa...