Parcul cu monumentele lumii reduse la scară. Minimundus din Klagenfurt, ...

MINIMUNDUS - DIE KLEINE WELT AM WÖRTHERSEE. 

Așa te întâmpină parcul cu cele mai  multe monumente mondiale pe metrul pătrat din Austria( cel puțin!). 
O atracție super simpatică, unde sunt amplasate zeci de obiective de interes mondial, în miniatură, suficient de mari ca să-ți releve anumite amănunte de construcție, tehnice sau arhitecturale.

Am găsit, cu plăcută surprindere, Mănăstirea Curtea de Argeș(cam trist, ce puteam avea noi, decât o biserică, frumoasă oricum!!!), Moscheea din Banda Aceh, Indonezia(acolo unde a avut loc tsunami-ul din 2004!?), Palatul de vară din Yemen( o țară deșertică, aflată în plin război civil, și care nu mă gândeam să aibă ceva semnificativ) sau Insula și biserica de pe lacul Bleder din Slovenia(singurul lac din această țară).

Forme de guvernământ mai ciudate

 Am mai făcut postări despre denumirile unor țări sau capitale. Azi a venit rândul unor state unice. Câteva țări cu forme de guvernământ mai puțin încadrabile în formulele clasice, de republică sau monarhie.

Lacul Ighiel( Iezer) din Muntii Trascau

Nu cred că am văzut un lac mai frumos în România.

Al Treilea Razboi Mondial - explicat

O serie de clarificari referitoare la al Treilea RM.

Turist în Dolhești – Călător în Valea Șomuzului

“Turist în Dolhești”, programul de turism rural și eco-turism din Suceava a fost, selectat la Târgul de Turism 2020 ca model de bune practici

Premiat la categoria Managementul Destinației la edițiile din 2018 și 2019 ale Galei Moldovei de Nord-Est, “Turist în Dolhești – Călător în Valea Șomuzului” este un proiect-pilot demarat în vara lui 2017, inspirat de tradiția și originile comunității din Valea Șomuzului (Suceava). El a fost selectat la ediția din februarie a Târgului de Turism, cel mai mare eveniment tematic din România, în cadrul programului special Bucovina. Rezultatele obținute în mai puțin de 3 ani de la demararea proiectului au validat această inițiativă locală ca un model de bune practici în turismul cultural, eco-turism si turism de patrimoniu.

Este important de menționat că acesta s-a dezvoltat prin merite proprii, fără fonduri europene sau de la bugetul de stat. Pe partea de management de proiect, crearea de rețele și de parteneriate strategice a fost esențială în dezvoltarea programului, alături de acțiunile de comunicare. În jur de 1.000 de turiști străini au vizitat comuna Dolhești și regiunea Văii Șomuzului din sudul județului Suceava, la granița cu județele Iași și Neamț, în ultimii 2 ani.

“Tipul de turism pe care îl propunem – turism rural, eco-turism și turism de patrimoniu - este și o terapie pentru suflet, o terapie cu har, precum si un instrument care ne este la îndemână, nouă românilor, de reconectare la valorile și la spiritualitatea noastră. Cel puţin jumătate din sat este implicat, s-a creat o emulaţie extraordinară, fiecare contribuie cu oricât de puțin. Din experiența avută, este important să se creeze o comunitate cu un spirit al ei propriu, cu valori proprii, să ne împărtășim valorile și să le scoatem în lume Am văzut cât de mult contează să putem invita jurnaliști și alți parteneri, să le arătăm cum putem trasforma un loc cu potențial de turism cultural, istoric și culinar într-un loc generator de venituri. Am văzut cât contează și parteneriatul cu comunitatea, cu liderii de opinie sau personalitățile satului, cu antreprenorii noștri, cu autoritățile locale.   Pentru noi, Turist în Dolhești este un proiect foarte iubit și simbolic pentru că a arătat că o comunitate solidă cu valori culturale, naturale si istorice poate deveni un studiu de caz, un model în turismul rural si turismul de patrimoniu. Cresterea este organică și presupune multă muncă și răbdare, însă bucuria aprecierii merită tot efortul. Vrem să ajutăm toți românii să vadă într-o lumină nouă turismul în mediul rural și să îl aprecieze așa cum merită. Prin acţiunile acestea pe care le gândim, ne dorim să îi convingem pe români de frumuseţile şi valorile pe care le avem, care sunt la doar o palmă de ei”, spune inițiatoarea programului Mirela Nechita, antreprenor din Făltceni și președinte al Asociației pentru Promovarea Văii Șomuzului.

Câteva date importante despre program:

• A generat peste 300 de articole în presa centrală, regională și locală în urma a două info-tripuri, dar și a unor acțiuni specifice de comunicare
• Din 2018 au început să primească turiști străini din cele mai diverse colțuri ale lumii, din Spania, Germania, Italia, Marea Britanie, Canada, Venezuela, Israel, Ungaria, Irlanda, Olanda, Elveția, Turcia, Grecia, Armenia, Portugalia până în îndepărtata Japonie și estul Africii, în cadrul traseelor agențiilor turistice românești sau al programelor Erasmus. Aproximativ 1.000 de turiști străini au vizitat comuna Dolhești, redescoperind farmecul simplu al turismului rural

• Derulează parteneriate de succes cu Agentia pentru Dezvoltare Nord-Est și cu agenții de turism precum Hello Bucovina, Iași Travel, Rolandia Travel, Scorillo Travel, Anima Hollidays, precum si cu mediul academic din Iași și Suceava

• Derulează acțiuni ambițioase alături de Romanian Business Leaders, prin proiectul Repatriot

• Au fost invitați speciali, în noiembrie 2019, la Festivalul Mondial al Traditiilor Culinare de la Sibiu

• Proiectul a fost inclus de către Agenția pentru Dezvoltare Nord-Est în modulele de curs Erasmus+ - ROOTS de formare a antreprenorilor în turism rural 

• Acum, în 2020, se pregătesc să primească si mai multi turiști din străinătate, dar si din țară, care redescoperă alături de ei ce țară minunată avem și ce potențial de creștere economică organică are turismul rural.

“Oaspeții străini au fost foarte atenti la obiectivele care ne definesc istoria, dar și la modul în care ne bucurăm de viață prin folclorul și tradițiile noastre, prin gastronomia savuroasă și creativă, prin arhitectura caselor noastre. Noi în aceste elemente vedem un argument forte în dezvoltarea turismului rural. Sunt marca noastră de identitate”, spun dolheștenii. Ei spun că vor continua acest proiect foarte special al cărui succes are la bază comunitatea și rezonanța cu tradițiile, ambalate însă într-un format contemporan.

Amintiri dintr-un Văratec primăvăratic

Un periplu de primăvară autentică, descoperit după niște ani prin arhiva cu poze, mi-a generat o serie de nostalgii verzi, verzișoare, acum în prag de iarnă. 
Așadar, pentru anotimpuri mai însorite propun o cazare la una din numeroasele pensiuni realizate în anii 2000, din fonduri PHARE, care se găsesc la intrarea către cele două mănăstiri domnești, Văratec și Agapia.

Văratecul nu poate fi vizitat fără obligatoria oprire spirituală la mormântul iubitei lui Eminescu, Veronica Micle. Versurile de pe placa de marmură sunt unice prin profunzimea lor. Agapia este o oprire obligatorie pentru picturile lui Grigorescu și pentru satul de chilii și chiliuțe, care te întâmpină la intrare.
Dealuri unice din zonă și pădurea de argint, plină de mesteceni, sunt si ele obligatorii, mai ales că micuțul metecăniș este declarat rezervație forestieră și este la doi pași de mănăstirea Văratec.

Am lăsat la urmă punctul cel mai important pentru mine și pentru cei urmăriți de efuzii spirituale, și anume grota unde a meditat și a strălucit prin rugăciune și har, Sfânta Teodora din Carpați sau Sfânta Teodora de la Sihla.

Locul are o încărcătură spirituală aparte, care derivă din povestea sfintei, din locul stâncos înconjurat de o pădure deasă de foioase și din drumurile forestiere spectaculoase care te poartă către mănăstirea Sihla.

Din păcate, acolo, un afiș ciudat  mi-a stricat tot fundamentul spiritual, prin suma de interdicții pentru cei ce doreau să pună pomelnice. Cel mai mult m-a durut să citesc că este interzis să treci pe pomelnic numele oamenilor de altă religie decât cea ortodoxă.
Ciudat, de-a dreptul! Aceia nu sunt oameni? N-au dreptul la o rugăciune?
În fine, bucurați-vă de poze și găsiți-vă cazare în zonă, pentru primăvară. Că iarna se pregătește....

Mănăstirea Sângeorgiu de Mureș (de clauzură)

Mănăstirea Surorilor Carmelitane Desculțe, din Sângeorgiu de Mureş este împlinirea visului episcopilor de Alba Iulia pentru a exista pe teritoriul diecezei o comunitate de călugări/ călugăriţe dăruită rugăciunii către Dumnezeu, realizându-se astfel şi o fortăreaţă de rugăciune pentru preoţimea şi credincioşii diecezei, şi în mod special pentru vocaţii la preoţie.

Fragment din Ghidul mănăstirilor catolice din România: 

Cartea poate fi cumparată în format ebook de pe google play:

https://play.google.com/store/books/details?id=2kC8DwAAQBAJ

Mănăstirea zidită din iniţiativa, grija şi cheltuielile Arhiepiscopiei de Alba Iulia a fost sfințită în sărbătoarea ecleziastică a patroanei mănăstirii, Sfânta Tereza de Lisieux,  pe 1 octombrie, în anul 2006. Comunitatea surorilor, este formată deocamdată, din patru surori, provenite de pe teritoriul diecezei, membre ale comunităţii fondatoare din Magyarszék din Ungaria.

Esenţa spiritualităţii carmelitane este de a trăi în prezenţa lui Dumnezeu, aşa cum am moştenit, prin Regula, de la începutul secolului al XIII, dată eremiţilor de pe Muntele Carmel din Ţara Sfântă, urmaşi ai modelului de viaţă al profetului Ilie, „dux et pater”: corifeul şi părintele carmeliţilor. 

Viaţa noastră de toate zilele se împarte între rugăciune, viaţa comunitară şi muncă. Celebrăm zilnic Sfânta Liturghia Euharistică, Liturghia Orelor (Breviarul) în întregime, şi câte două ore de rugăciune „interioară”: rugăciunea individuală, în singurătatea pustiului, pentru a-l asculta pe ÎNVĂŢĂTOR, sau… pentru a purta lupta noastră spirituală, aşa cum ne-a învăţat Sfânta Terza de Avila, fondatoarea carmelului terezian (adică a Ordinului Carmelitanilor Desculți).

Astfel putem lua parte la misterul morţii şi învierii lui Cristos, oferind fructele vieţii noastre spre binele Bisericii şi al întregii omeniri. Prin starea noastră de viaţă consacrată, exprimată prin trăirea celor trei voturi călugăreşti – castitate, sărăcie, ascultare – mărturisim realitatea iubirii veşnice. Corespunzător carmelului terezian trăim totodată o intensă viaţă comunitară, care se caracterizează printr-o relatie de prietenie între surori. Aceasta se concretizează în recreaţiile zilnice în comun, şi în celebrarea într-o atmosferă de seninătate a sărbătorilor.

Idealul şi modelul vieţii carmelitane este Sfînta Maria Născătoare de Dumnezeu. O cinstim ca Mama şi Patroana Ordinului Carmelitan, sub numele de Sfânta Fecioară de pe Muntele Carmel. O privim ca pe Fecioara înţeleaptă şi smerită, care primeşte, păstrează şi transformă în viaţă Cuvântul lui Dumnezeu, şi se uneşte în bucurie şi suferinţă cu misterul pascal al lui Cristos. Purtăm cu credinţă, speranţă şi recunoştinţă haina ei: scapularul.

Prin munca de zi cu zi, pe lângă câştigarea existentei noastre, urmărim să împărţim strădaniile noastre oamenilor din lume. Avem două ateliere de muncă. Unul de legătorie cărţi, altul pentru a executa lumânări ornamentate, liturgice şi pentru evenimentele bisericeşti şi de familie.

Pentru a putea păstra atmosfera de linişte pentru rugăciune, Constituţiile noastre interzic asumarea  oricărui fel de muncă apostolică. Mai mult, pentru a putea cuceri libertatea sufletului în pustiu, unde, căutând,  putem afla izvorul de apă vie a contemplaţiei în Mire, viaţa noastră se petrece într-un spaţiu despărţit prin clausură papală. Serviciul nostru apostolic este deci, serviciul rugăciunii.

Ordin: Ordinul Surorilor Carmelitane Desculțe

Hram: Sfânta Fecioara de pe Muntele Carmel, 16 iulie; Sfânta Tereza de Lisieux, (patroana mănăstirii) la 1 octombrie

Locație: Comuna Sângeorgiu de Mureş, Str. Tofalău Nr. 170, judetul Mureş, 547530.

Acces: În centrul comunei Sângeorgiu de Mureş, drumul naţional dintre Târgu Mureş şi Reghin se ramifică în trei. Mănăstirea se găseşte la 3 kilometri, pe drumul comunal spre Tofalău.

Tel: 0749 065399

Mail: kis.szent.terez.karmel@gmail.com

Web: karmelita.romcat.ro

Nr. de  surori: 4( dimensionată pentru 8)

Superioară: Sr. Bilibok Mária Teréz.

Relicve: o relicvă „ex carne” a Sfintei Tereza de Lisieux

De văzut în zonă:

Biserica fostei mănăstiri a dominicanilor- Sighișoara

Biserica fostei mănăstiri a iezuiților, Târgu Mureș

Biserica fostei mănăstiri a minoriților, Târgu Mureș

Fosta mănăstire a trinitarienilor din Alba Iulia- azi, bibliotecă.

Catedrala catolică Sfântul Mihail( 1246-1300) în stil romanic, cu sarcofagul lui Iancu de Hunedoara și orgăcu 2209 tuburi, Alba Iulia

Biblioteca Batthyaneum, în fosta mănăstire a trinitarienilor( 1784-1792)cu cel mai vechi obsevator astronomic din țară- Alba Iulia