Istoricul român, Nicolae Iorga, aflându-se în foarte bune
relații cu Părinții Asumpționiști de la Constantinopol, i-a invitat să se
instaleze în România, la București, unde au deschis Institutul Francez de
Studii Bizantine, iar revista Echos
d'Orient a devenit Revue des etudes
byzantines.
Asumpționiștii erau deja în România, la Blaj și Beiuș, încă
din 1923, unde au sosit la invitația Monseniorului Traian Valeriu Frențiu,
episcopul greco-catolic de Oradea. Ei se ocupau cu formarea spirituală și umană
a tinerilor.
De asemenea, au fondat tradiția pelerinajului la
Cărbunari, circa 3 kilometri de Blaj, dedicat Sfintei Fecioare Maria, Maica
săracilor, și Casa Domnului, centru de formare umană și spirituală a viitorilor
frați asumpționiști.
La București, Părinții Asumpționiști au sosit în anul
1934, la invitația Monseniorului Vasile Aftenie, episcop greco-catolic, pentru
a contribui la formarea umană și spirituală a tinerilor. Au fondat o
comunitate, Comunitatea Sfântul Augustin, pe Str. Știrbei Vodă, și o comunitate
cu două imobile pe Intrarea Christian Tell, la care s-a adăugat al treilea,
Institutul francez de studii Bizantine. Totul a funcționat bine la București
până în 1947, 21 noiembrie, când comuniștii i-au expulzat pe Părinții francezi
din România, iar frații români au fost dispersați pe întreg teritoriul
României, fie în rezidențe forțate, fie în casele părintești.
După căderea zidului Berlinului, Părinții Asumpționiști
deschid o nouă comunitate la Mărgineni (circa 5 kilometri de Bacău), în 1991.
Tineri din zona Moldovei sunt atrași de carisma călugărilor augustiniei
asumpționiști. Astfel mai multe generații de novici trăiesc timpul lor de
formare inițială în această mănăstire după care sunt trimiși, pentru formarea
teologică, spirituală și umană, în diferite comunități din Franța, Italia,
Anglia sau Canada.
În 2010, Părinții Augustinieni Asumpționiști revin la
București și fondează, în vechea clădire restaurată, Centrul Sfinții Petru și
Andrei: Bibliotecă bizantină, Centru de conferințe și întâlniri creștine,
Rezidență interconfesională pentru studenți.
Hramul mănăstirii este deci Sfinții Petru și Andrei, cei
doi frați și în același timp discipoli ai lui Cristos: Sf. Petru, primul dintre
Apostoli și patronul Bisericii Romei, și Sf. Andrei, primul chemat și patronul
Bisericii României. Patronajul acestor doi sfinți Apostoli dau dealtfel sens
misiunii noastre: a favoriza întâlnirea, prin orice mijloc, academic sau
spiritual, între tradiția creștină orientală și tradiția creștină occidentală.
Biblioteca, de nivel universitar, permite cercetătorilor
să aprofundeze bazele creștinismului nedespărțit până în secolul al XI-lea,
1054, când Biserica se bucura pe deplin de cele patru apelative: Una, Sfântă,
Catolică și Apostolică. Centrul de întâlniri creștine permite creștinilor, de
diferite tradiții, să aibă un spațiu de dialog și de împărtășire spre
îmbogățirea și creșterea spirituală a tuturor.
Rezidența interconfesională pentru studenți oferă un
spațiu de conviețiuire, de rugăciune și de împărtășire tinerilor provenind din
diferite tradiții creștine, care se află la studii în diferite facultăți din
București.
Părinții Augustinieni Asumpționiști, în România, mai au o
singură casă la Mărgineni, Bacău, după ce în septembrie 2012 au închis
comunitatea din Blaj, după mai bine de 80 de prezență. Deviza noastră, Adveniat Regnum Tuum, ne motivează în
apostolatul nostru și credem că Duhul Sfânt va ști să insufle tineri care,
într-un sentiment de generozitate și credință, vor accepta să-și pună pașii pe
urmele lui Cristos, răspunzând invitației pe care Mântuitorul o adresează
astăzi, precum odinioară apostolilor, Urmează-mă.
Congregație: Părinții Augustinieni Asumpționiști
Hram: Sfinții Petru și Andrei
Locație: Intrarea G-ral Christian Tell, nr. 18B, 010386, sect. 1, București
Mail: aabucuresti@gmail.com
Web: www.centrulpetrusiandrei.ro
Nr. de călugări: 4
Despre congregație
"Părinții Augustinieni Asumpționiști", este o
Congregație apostolică de drept pontifical fondată în anul 1845 de Venerabilul
Părinte Emmanuel d'Alzon, vicar episcopal al diecezei de Nîmes, Sudul Franței.
Lucrând cu tinerii într-un liceu din Nîmes, Pr. d'Alzon a descoperit că există
mult potențial intelectual la tinerii da la țară sau provenind din familii nevoiașe,
însă din cauza lipsei financiare nu puteau să-și continuie studiile mai
departe.
Atunci a adunat în jurul lui un mic grup de bărbați, cinci la număr,
plini de zel apostolic, și a fondat școli în care copiii și tinerii cu
dificultăți economice să poată continua studiile. Așa a luat naștere primul
nucleu al Părinților Augustinieni Asumpționiști. În ziua de Crăciun a anului
1845, Congregația este fondată, iar primul ei Superior General, Pr. Emmanuel
d'Alzon, îi dă ca Regulă de viață
Regula Sfântului Augustin. Carisma noii Congregații se va contura în jurul
trilogiei: a-l iubi pe Cristos și ceea ce el a iubit mai mult, Sfânta Fecioară
Maria, Mama sa, și Sfânta Biserica, Mireasa sa. Pentru realizarea misiunii, Pr.
d'Alzon a dat Congregației trei axe apostolice: social, doctrinal și ecumenic,
în care fiecare să se poată regăsi în scopul Venirii Împărăției lui Dumnezeu, Adveniat Regnum Tuum, în noi și în jurul
nostru.
Congregația a cunoscut o dezvoltare foarte rapidă,
fiindcă răspundea unei necesități a momentului în societatea franceză a
secolului al XIX-lea. Încă de la începuturi, fondatorul a inspirat călugărilor
săi dragostea față de Roma, el însuși militând pentru cristalizarea dogmei "infaibilității"
papale, definită la Conciliul Vatican I, în 1869-1870.
În 1895 Părinții Asumpționiști fondează la Constantinopol
Institutul de Studii Bizantine și revista științifică Echos d'Orient. Totul a funcționat foarte bine până în 1936, când
Institutul a trebuit să se retragă din Istanbul(
fostul Constantinopol).
Alte mânăstiri catolice din România-AICI
După Ghidul mănăstirilor catolice din România, autor Irașcu Viorel, Ed. Rovimed Publishers, 2014- comandă-l AICI.