Distinsa și fidela mea colaboratoare, Florentina Cojocaru( Sofia Flori), mi-a trimis câteva fotografii superbe, surpinse dintr-un balcon din București, cu Munții Carpați, situați la mai bine de 150 de kilometri de oraș.
După o scurtă analiză, am ajuns la concluzia că sunt vârfurile conglomeratice acoperite de zăpadă ale CIUCAȘULUI( 1954 metri în vârful Ciucaș, dar cred că ce se vede este Grohotișul cu ai săi 1767 metri), undeva spre NE, adică în dreapta fotografiilor, iar culmile mai domoale din stânga, indică subalpinul munților BAIULUI( 1895 metri).
Absolut superbe, pozele sunt făcute profesionist, într-o zi în care cerul, natura, Dumnezeu a binecuvântat Bucureștiul cu lipsa unui smog poluator.
blog de lărgit orizontul Admin: Viorel Irașcu, Bacău, e-mail viocalatorul@gmail.com sau v_irascu@yahoo.com
miercuri, 18 martie 2015
duminică, 15 martie 2015
Zărneşti – bijuteria de la poalele Pietrei Craiului
La aproximativ 25 de kilometri distanţă de Braşov se întinde la poalele Pietrei Craiului Zărneştiul, un oraş liniştit de munte care te cucereşte prin peisajele care îl înconjoară şi prin aerul curat care îţi inundă plămânii încă din prima clipă. Zărneştiul a trecut în perioada regimului comunist printr-o puternică etapă de industrializare, odată cu dezvoltarea uzinii “6 Martie”, în jurul căreia s-a construit un întreg cartier de blocuri. Totuşi, la intrarea în oraş şi în zona dinspre poalele muntelui, blocurile sunt înlocuite de case specifice zonelor montane din Ardeal.
Accesul în oraş se poate face atât cu trenul sau autobuzul dinspre Braşov, cât şi cu maşina personală. Opţiunile de cazare sunt numeroase: poţi alege să te cazezi la unul dintre hotelurile sau pensiunile din oraş sau, pentru a fi şi mai aproape de munţi, la una dintre cabanele de la poalele acestora sau, de ce nu?, chiar şi la cele situate la o altitudine mare. Desigur, pentru cei care nu concep altă variantă decât contactul nemijlocit cu natura, există întotdeauna opţiunea instalării unui cort. Evident, cu condiţia de a nu afecta în niciun fel mediul înconjurător.
Cel mai cunoscut traseu montan cu plecare din Zărneşti şi, în acelaşi timp, cel mai spectaculos, este cel care duce la vârful Piatra Mică. Plecarea se face de la cabana Gura Râului, pe un drum drept, de piatră, care duce spre Fântâna lui Botorog. După ce ţi-ai potolit aici setea şi, evident, ţi-ai făcut şi “plinul” de apă pentru restul drumeţiei, începe o urcare lină spre Poiana Zănoaga. Odată ajuns aici, ai două opţiuni. Dacă îţi este teamă de înălţimi, te poţi îndrepta agale spre Cabana Curmătura. Dacă nu, atunci poţi urmări marcajul care te ghidează printr-o pădure deasă de conifere pentru ca, în final, să te ducă la vârful Piatra Mică, loc din care poţi admira o privelişte superbă asupra oraşului Zărneşti, dar şi a localităţilor învecinate.
După ce te-ai odihnit suficient şi te-ai bucurat de peisaj, începe coborârea spre Cabana Curmătura, loc în care te poţi bucura de o delicioasă masă caldă. Tocmai când credeai că părţile frumoase au trecut, vei fi surprins să afli că te poţi întoarce în oraş printr-un traseu care traversează Cheile Zărneştilor. Mai exact, un drum de piatră străjuit din ambele părţi de doi versanţi uriaşi de stâncă. Ce poate fi mai frumos?
Accesul în oraş se poate face atât cu trenul sau autobuzul dinspre Braşov, cât şi cu maşina personală. Opţiunile de cazare sunt numeroase: poţi alege să te cazezi la unul dintre hotelurile sau pensiunile din oraş sau, pentru a fi şi mai aproape de munţi, la una dintre cabanele de la poalele acestora sau, de ce nu?, chiar şi la cele situate la o altitudine mare. Desigur, pentru cei care nu concep altă variantă decât contactul nemijlocit cu natura, există întotdeauna opţiunea instalării unui cort. Evident, cu condiţia de a nu afecta în niciun fel mediul înconjurător.
Cel mai cunoscut traseu montan cu plecare din Zărneşti şi, în acelaşi timp, cel mai spectaculos, este cel care duce la vârful Piatra Mică. Plecarea se face de la cabana Gura Râului, pe un drum drept, de piatră, care duce spre Fântâna lui Botorog. După ce ţi-ai potolit aici setea şi, evident, ţi-ai făcut şi “plinul” de apă pentru restul drumeţiei, începe o urcare lină spre Poiana Zănoaga. Odată ajuns aici, ai două opţiuni. Dacă îţi este teamă de înălţimi, te poţi îndrepta agale spre Cabana Curmătura. Dacă nu, atunci poţi urmări marcajul care te ghidează printr-o pădure deasă de conifere pentru ca, în final, să te ducă la vârful Piatra Mică, loc din care poţi admira o privelişte superbă asupra oraşului Zărneşti, dar şi a localităţilor învecinate.
După ce te-ai odihnit suficient şi te-ai bucurat de peisaj, începe coborârea spre Cabana Curmătura, loc în care te poţi bucura de o delicioasă masă caldă. Tocmai când credeai că părţile frumoase au trecut, vei fi surprins să afli că te poţi întoarce în oraş printr-un traseu care traversează Cheile Zărneştilor. Mai exact, un drum de piatră străjuit din ambele părţi de doi versanţi uriaşi de stâncă. Ce poate fi mai frumos?
joi, 26 februarie 2015
Biserica de lemn din Bârsana – Monument UNESCO
O adevarată lecție de istorie
și religie ce încă stă în picioare tocmai din anul 1711. Situată acum în
localitatea Bârsana, județul Maramureș, mai exact pe dealul numit Jbâr, acestă
biserică este din 1999 monument UNESCO.
Având hramul ”Intrării Maicii Domnului
în Biserică”, impresionează în principal prin robustețea și măiestria cu care a
fost construită ce i-a permis să reziste mutărilor și trecerii timpului. Nu
trebuie confundată însă cu complexul construit recent numit ”Mănăstirea Bârsana”.
Sa vă spun puțin din istoria
ei. Preotul Ioan Ștefanca împreună cu fii săi și alți săteni au ridicat
mănăstirea prima dată în 1711 într-un loc numit ”Părul Călugărului”, drept
mulțumire Domnului pentru protecția oferită în timpul ciumei mari. În anul 1739
a fost mutată însă pe Valea Izei pe locul unui cimitir ce a fost făcut în urma
luptei cu tătarii. În 1791 însă este desființată, călugării alungați și o bună
parte din ea devastată.
În 1806 sătenii locului au
mutat-o chiar în vatra satului, în locul numit Podurile Jbârului, pentru a o
feri de distrugerea completă. În acel loc o puteți găsi și astăzi. Dacă aveți
ocazia să treceți prin zonă o veți recunoaște după turla înaltă de lemn ce
veghează blând împrejurimile.
Nu vă opriți însă numai la
exterior admirând lemnul ce dăinuie și acum parcă sfidând trecerea timpului.
Îndrăzniți mai mult și intrați. Primăvara un aer rece vă întâmpină de la ușă
dând locului un mister și un aer protector. Parcă cei ce au slujit o viață întreagă
această mănăstire vă întâmpină în umila lor casa. Picturile ce se regăsesc
surprind scene din Judecata de Apoi și din Geneza. Interiorul a fost repictat
în 1806 de către Hodor Toader, influențat în principal de stilurile vremii
rococo și baroco. Scenele și icoanele au fost făcute pe lemn, nivelat parțial
cu bucăți textile, urmând după obiceiurile vremii să fie date cu un var
preparat după ce au fost fixate pe perete.
Bolta bisericii se ridică
măreț în sus odată cu pridvoarele de afară cu ale lor arcade pe stâlpi sculptați.
Acest loc este dovada vie că sunt lucruri pe care timpul nu le distruge, ci
doar le întărește. Biserica de lemn din Bârsana, un loc în care îngerii încă
mai vin uneori în vreme de sărbătoare să tragă clopotele pentru păcatele ce se
fac pe pământ. Și toate se iartă odată cu asta.
luni, 23 februarie 2015
A apărut Ghidul Mănăstirilor Catolice, de Viorel Irașcu
Aș dori să vă anunț, cu mare bucurie, că după mai bine de doi ani și jumătate de muncă, am reușit să editez și să tipăresc Ghidul Mănăstirilor Catolice, la o editură din Bacău.
Un ghid complet de 243 de pagini al tuturor organizațiilor monastice catolice din țară.
Un ghid complet de 243 de pagini al tuturor organizațiilor monastice catolice din țară.
Din
păcate, nicio editură catolică nu a dorit sau nu a mai dorit să publice
acest necesar, spun eu, demers, care are la bază nevoia de popularizare
a tuturor congregatiilor și mănăstirilor de pe teritoriul României.
Cartea poate fi cumparată în format ebook de pe google play:
Multumesc
foarte mult Parintelui Daniel care a incurajat până la
un punct realizarea acestui ghid, si care mi-a permis ca în numele
domniei sale, să trimit mailul în care ceream date despre mănăstire sau
casa sau congregație.
Mulțumesc,
de asemenea, tuturor superiorilor care au înțeles imediat să participe
cu informații oficiale la alcătuirea bazei de date pentru ghid.
Dacă
nu găsiti ghidul in librăriile catolice sau în cele care au și carte
creștină sau pe net la editura ROVIMED, eu vă pot trimite un exemplar sau două( poate și mai multe!)
contra cost, prin poștă, cu valoare ramburs.
Mai jos este argumentul si cuprinsul lucrării.
ARGUMENT
,, Ce s-ar întâmpla cu
lumea, dacă n-ar fi călugării?”
Fericita
Angela de Foligno
Unii ar putea spune
că este o întreprindere riscantă, într-o țară în care catolicii, în general,
dețin puțin peste 5 % din populația totală. Dar nevoia de cunoaștere, și de ce
nu de popularizare, în rândul
celor ce își propun mici pelerinaje către mănăstirile noastre, dorința de a
împărtăși cu alții experiențe spirituale sau de reculegere, au reprezentat tot
atâtea motive pentru a scrie acest ghid.
Am plecat de la ideea unei edituri bucureștene, care propune
credincioșilor ortodocși un ghid al sutelor de mănăstiri răspândite pe
plaiurile românești.
De ce nu am avea și noi un ghid al mănăstirilor catolice?
Prima problemă pe care am întâmpinat-o a fost aceea legată
de structura internă a celor două biserici catolice prezente la noi, care au în
subordine o multitudine de mănăstiri,
case, congregații sau comunități.
Un preot îmi scria că în nomenclatorul cultelor din România,
nu există un termen pentru ,,casă de
formare” astfel că acestea nu se pot numi decât mănăstiri, dar organizarea
acesteia și activitățile desfășurate acolo au puține lucruri în comun cu ideea
de mănăstire. Și așa ajungem să ne înpotmolim în definirea a ceea ce numim ,,mănăstire”,
în sens catolic.
În conștiința comunităților catolice, orice casă în care
activează persoanele consacrate este numită mănăstire, când de fapt aproape sigura legătură cu viața monahală, în
sens strict, este legată de așa numitele mănăstiri de ,,clauzură” , acolo unde măicuțele, în mod special, își dedică cea
mai mare parte a timpului rugăciunilor.
Celelalate congregații aparținând diferitelor ordine
călugărești au case, în care persoanele consacrate încearcă să ajute, în cât
mai multe moduri cu putință, persoanele aflate în dificultate împlinindu-și
astfel misiunea și afirmându-și carisma.
Consacră ore întregi
rugăciunilor, fac cateheze sau cursuri pentru copii preșcolari, elevi și
chiar studenți, participă la slujbe, îngrijesc bolnavi sau oferă un cămin celor
de pe străzi.
Una peste alta, este greu să definești termenii, rămânând ca
în virtutea regulamentelor interne din aceste comunități să se includă sau nu
casa sau institutul, în categoria mănăstirilor catolice.
Am încercat să
identific toate mănăstirile catolice din țară, dar comunicarea dificilă cu
anumite comunități, în special cu cele din centrul și vestul țării, a făcut ca
unele dintre acestea să rămănă pe dinafară sau să fie trecute puține informații
despre ele. Adresele de mail invalide și site-urile episcopiilor sau ale unor parohii care nu sunt în limba română, a făcut ca obținerea de informații să se realizeze pe alte căi și nu direct.
Pentru un catolic practicant, obișnuit să intre în contact
cu biserica doar duminica și în zilele
de sărbătoare, navigarea prin hățisul de organizații, congregații, case
și comunități catolice, a fost o mare provocare.
În schimb, mi-a oferit dimensiunea reală a structurilor bisericii
catolice, structură și organizare pe care nu le bănuiești că s-ar afla în
spatele părintelui de la biserica parohiei tale.
Cine ar bănui că în România, undeva în comuna Stânceni,
vestită de altfel pentru apele sale minerale, se afla un schit catolic!?
Da, ați citit bine, un schit catolic al măicuțelor
carmelitane de rit bizantin, unde o extrem de energică superioară- Maica
Eliana- luptă pe toate căile spirituale pentru unitatea bisericii. Sau că în
mijlocul aglomeratului București, Părinții Augustinieni Asupționiști, au creat
un centru de întâlniri creștine, de înaltă ținută intelectuală, având ca sprijin
un spațiu cultural oferit de Biblioteca bizantină, întemeiată de aceeași
congregație.
Și aceste enumerări ar putea continua, cu surprinzătoarea(
pentru mine!) organizare a bisericii greco-catolice, despre care 99% dintre
români nici măcar nu au auzit, biserică care are o serie de mănăstiri în
Ardeal, adevărate centre de spiritualitate românească, de sorginte transilvană.
Ca să nu mai vorbesc despre Sora Ionela, care în beciurile securității a pus
bazele unei congregații, și care se
luptă și acum cu o administrație ostilă, la casa pentru copii în dificultate de
la Odorheiu Secuiesc.
Munca la acest ghid a presupus un efort uriaș, concretizat
în contactarea tuturor congregațiilor, consultarea unor resurse virtuale și
bibliografice vaste, dar din păcate insuficient structurate. Pentru
comunitățile din zona Bacăului și a Moldovei a fost recomandată și necesară și
o documentare la fața locului.
Nu am dorit să trec pur și simplu în revistă mănăstirile, ci
am încercat să ofer date utile despre istoria mănăstrii sau institutului,
localizare și căi de acces( inclusiv GPS), sau date despre congregația din care
fac parte călugării și surorile.
Îmi exprim speranța că acest ghid va fi o călăuză discretă
și utilă pentru pelerinul catolic- și nu numai- și de asemenea va fi perdeaua
ridicată de pe necunoașterea muncii și dăruirii, uneori până la sacrificiu, a
miilor de viețuitori monastici catolici.
Cuprins
Argument
Biserica Romano- Catolică
Arhiepiscopia
Romano-Catolică București
Mun. București
Mănăstirea Sfinții Petru și Andrei
Mănăstirea Sfânta Familie
Jud. Ilfov
Mănăstirea Sfânta Agnes
Mănăstirea Părinți Carmelitani Desculți Snagov
Jud. Prahova
Mănăstirea Augustiniană Câmpina( de clauzură)
Jud. Brașov
Mănăstirea Timișul de Sus
Jud. Argeș
Mănăstirea Sfântul Eugen
Alte organizții monastice
Mun. București
Casa Sfântul Marcellin Campagnat
Casa Surorile de Caritate ale Sfintei Ioana Antida Thouret
Casa Surorilor Pauline
Centrul de Spiritualitate FCJ
Casa Surorile Franciscane ale
Sfintei Inimi
Jud. Prahova
Casa Speranței
Casa Micile Slujitoare ale Inimii lui Isus pentru Bolnavii Săraci
Jud. Dâmbovița
Casa Miani-Padri Somaschi
Jud. Ilfov
Institul Surorilor Misionare Catehetice
ale Sfintei Inimi a lui Isus
Centrul de Tineret- Oratoriul Sfântul Leonardo Murialdo
Jud. Argeș
Școala Sfântul Iacob
Jud. Brăila
Casa de copii Sfânta Clara
Jud. Dolj
Casa della Speranza
Jud. Constanța
Casa Santa Maria della Grazie
Casa Surorilor Capuccine
ale Maicii Francesca Rubatto
Episcopia
Romano-Catolică Iași
Jud. Bacău
Ordinul Fraților Minori Conventuali, Conventul Sfântul Iosif, Soțul
Preacuratei Fecioare Maria
Ordinul Fraților Capucini, Custodia Fericitul Ieremia din România
Mănăstirea Sfânta Monica
Mănăstirea Benedictină Măgura/ Casa Sfânta Față
Mănăstirea Sfântul Carol Borromeu
Mănăstirea Casa Sfânta Maria
Mănăstirea Carmelitană Luncani
Mănăstirea Carmelitană Sfântul Iosif
Mănăstirea Sfânta Cruce
Jud. Neamț
Mănăstirea Sfânta Maria a Îngerilor
Mănăstirea Benedictină Maica Unității
Mănăstirea Sfântul Iosif
Jud. Iași
Mănăstirea La Salle
Mănăstirea Don Orione
Mănăstirea Sfânta Rita
Mănăstirea Cavanis
Alte organizații
monastice
Jud. Suceava
Conventul Regina Sfântului Rozariu
Cacica
Casa Surorilor Dominicane Siret
Jud. Bacău
Instituitul Diecezan Slujitoarele
lui Cristos Marele Preot/Mănăstirea Buna Vestire
Institutul Maria Bambina
Casa Sfântul Iosif
Casa Buna Vestire- Fundația
Victorine Le Dieu
Casa de copii Maria Montini
Lavezzari
Centrul pentru tineret Don Bosco
Grădinița Roza Venerini
Centrul Don Calabria
Casa Conventuală- Grădinița Sfântul
Paul
Casa Anna Maria Adorni
Jud. Iași
Casa Domus Mariae
Casa Providenței
Grădinița Suroile Providenței
Casa Misionarelor Pătimirii Butea
Casa- Grădinița Sfântul Nicolae
Casa Notre Dame de Sion
Fundația Frații Carității
Jud. Neamț
Casa de Formare a Misionarilor
Verbiți/ Mănăstirea Ss. Ciril și Metodiu
Centrul Sfântul Leonardo Murialdo
Casa Micile Slujitoare ale lui
Cristos Rege
Centrul Social Sfântul Anton de
Padova
Casa Slujitoarele Săracilor
Orfelinatul Buna Vestire- Fundația
Teodora Campostrini
Casa Maica Speranța
Casa Fiicele Sfintelor Inimi
Casa Arnold Janssen
Episcopia
Romano-Catolică Oradea
Jud. Bihor
Abația Sfântul Ștefan
Mănăstirea
Surorilor Milostive ale Sfintei Cruci Șinteu
Alte organizații
monastice
Jud. Bihor
Comunitatea Surorilor Vincentine
Episcopia
Romano-Catolică Timișoara
Jud. Timiș
Mănăstirea Călugărilor
Salvatorieni
Mănăstirea
Fiicele Sfântului Francisc de Asissi
Mănăstirea
Notre Dame
Jud. Caraș-Severin
Mănăstirea Franciscană Caransebeș
Jud. Arad
Mănăstirea Maria Radna
Mănăstirea Franciscana Minorită Arad
Episcopia
Romano-Catolică Satu Mare
Jud. Maramureș
Mănăstirea Lauretană
Jud. Satu Mare
Mănăstirea Franciscană Căpleni
Alte organizații
monastice
Jud. Satu Mare
Centrul de zi al Surorilor Piariste
Casa Bucuriei/ Funtația Sacro Cuore
Casa Surorilor Misionare Inima lui Isus (Hiltrup)
Arhiepiscopia
Romano-Catolică Alba Iulia
Jud. Mureș
Mănăstirea Sângeorgiu de Mureș
Jud. Harghita
Mănăstirea Franciscană Șumuleu
Ciuc
Mănăstirea Clariselor Csíksomlyó Ágacskája (de caluzură)
Mănăstirea Franciscană Lăzarea
Jud. Hunedoara
Mănăstirea Franciscană Deva
Alte organizații
monastice
Jud. Cluj
Centrul de Spiritualitate Manresa
Casa Sfântului Duh
Jud. Harghita
Casa de Studii Piariste
Casa
Surorilor Ajutătoare ale Sufletelor din Purgator
Casa Surorilor de Mallersdorf
Jud. Covasna
Casa Surorile
Sfântului Francisc de Assisi Îngrijitoare ale Bolnavilor
Biserica Română Unită cu Roma,
Greco-Catolică
Arhieparhia de
Alba-Iulia și Făgăraș
Jud. Harghita
Schitul Sfânta Cruce
Alte organizații
monastice
Jud. Harghita
Casa Sfântul Iosif
Jud. Sibiu
Grădinița
Grădina Mariei
Eparhia de Oradea
Jud. Sălaj
Mănăstirea Preasfânta Inimă a
lui Isus
Jud. Bihor
Mănăstirea Franciscană Adormirea
Maicii Domnului, Conventul Sfânta Maria
Alte organizații
monastice
Jud. Bihor
Fundația
Căminul Francesco
Casa
Margherita
Eparhia de
Cluj-Gherla
Jud. Cluj
Mănăstirea OSBM Cluj Napoca
Mănăstirea Sfânta Cruce Mintiu
Gherlii
Mănăstirea Sfântul Anton de Padova
Gherla
Mănăstirea Maicii Domnului
Mănăstirea
Sfânta Macrina
Mănăstirea
Buna Vestire
Jud. Bistrița Năsăud
Mănăstirea Coborârea Sfântului
Spirit Molișeț
Alte organizații
monastice
Casa
Surorilor Sfântului Iosif al Apariției
Eparhia de Lugoj
Jud. Timiș
Mănăstirea Preasfânta Treime
Mănăstirea
Nașterea Sfintei Fecioare Maria
Eparhia de Maramureș
Jud. Maramureș
Mănăstirea Sfânta Maria
Mănăstirea
Buna Vestire
Mănăstirea
Maica Îndurerată
Jud. Satu Mare
Mănăstirea Sfinții Arh. Mihail
și Gavril Prilog
Alte organizații
monastice
Casa Familială a Surorilor
Benedictine Sighet
Institutele
seculare
Institutul Sfânta Tereza a Pruncului Isus
Mişcarea Schönstatt- Institutul Surorilor Mariane
Ordinul Franciscan Secular- Terțiarii Franciscani
Ordinul Greco-Catolic Terțiar Bazilianduminică, 15 februarie 2015
Cetatea dacică Piatra Roșie- Luncani -monument UNESCO
Una dintre cetățile dacice-monument UNESCO- bine ascunse turiștilor, unică prin poziția ei și care domină o regiune spectaculoasă, frumoasă și patriarhală este Piatra Roșie- Luncani.
Situată la poalele Șureanului, între pădurile nesfârșite( și tocmai de aceea cu lemn de fag suficient pentru furat!), cetatea poate fi văzută dacă urmăriți atent indicațiile mele sau ale oricui altcuiva care a fost acolo.
Cum ajungeți!
Călan-Ohaba Streiului- Chitid- Boșorod- urmați în continuare DC66BA- Luncani- în sat mergeți înainte pe DC 57C, lăsând 66BA, continuați printre case sărăcăcioase, fânețe și gropi multe, până la Pensiunea -păstrăvărie cu nume de cetate, iar de acolo mai aveți câteva sute de metri până la indicator. Acolo lăsați mașina și începeți urcușul prin pădurea de fag.
Urcușul nu este greu, dar la un moment dat apare de nicăieri o poartă cu un indicator de interdicție. Ce faci? Intri în curtea omului, ce faci cu câinii? Casa se vede undeva printre ramurile groase, este din bârne si este formată din două corpuri, este neagră și nu pare prea primitoare. Totuși, am văzut dealul de calcar cu oxizi de fier curgând printre diaclaze, știu că sus se află ruinele cetății și că ăsta este singurul drum, pe partea asta de munte.
Îmi iau inima în dinți și copilul aproape, și călcăm timizi pe proprietatea omului, printr-o iarbă mare și umedă. Pe copacul mare din stânga noastră scrie ,,cetatea". Răsuflăm ușurați și începem cea mai grea parte a urcușului, vreo 20 de minute epuizante, prin fâneață și apoi prin pădure.
Am întâlnit pietre din zidul exterior peste care au crescut arbori-frați, un drum pavat, care ducea la cetate și care era, se spune, străjuit de trei turnuri de apărare. Sus, peste ruine se așterne un strat sănătos de iarbă grașă și de piciorul cocoșului, așa că încerci o oarecare dezamăgire.
Nu prea s-au făcut săpături arheologice aici și pare să nu intereseze pe nimeni. Știu, nu sunt bani pentru istoria noastră, mai bine o aruncăm la coș. De altfel, faptul că drumeagul trece prin curtea omului, mă lămurește că nu s-a lămurit nici care este regimul de proprietate stat/ privat.
Cetatea este situată pe dealul cu același nume la altitudinea de 831 de metri, și domină valea întortocheată a Luncanilor. Forma de patrulater și cele 5 turnuri, erau menite să apere capitala statului dac, în cazul unei invazii armate care ar fi venit pe valea Streiului.
Dincolo de rolul strategic și de impozantul deal, rămân cu sentimentul și emoția pozitivă de a fi ajuns totuși la cea mai izolată dintre cetățile dacice monument UNESCO dar și cu regretul că drumul este imposibil până aici și că o minimă și necesară ,,dezvelire'' a pietrelor și sanctuarului aflat în lateral, ar fi dat, totuși, acestei cetăți șansa și dimensiunea turistică pe care o merită.
joi, 5 februarie 2015
Barajul Kölnbrein- Maltatal din Austria
Sunt fascinat de baraje și de lacuri de acumulare, construite în creierii munților. Am umblat prin România pe la cele mai înalte și mai spectaculoase baraje, la Gura Râului în Retezat- de 137 m, considerat cel mai înalt din țară, sau pe Latorița , la Petrimanu și Galbenu, ca să nu mai vorbesc de Vidraru și Bicaz-Izvorul Muntelui.
În Austria, în zona de nord a Carinthiei, l-am văzut pe regele barajelor, un ,,dam,, înalt de 200 de metri, în dublu arc, pe valea râului Malta, se numește Kölnbrein, și este o minune tehnică cu care austriecii se mândresc, nevoie mare.
Au și cu ce dacă, ne uitam bine, pentru că dincolo de peisajul dat de Alpii din jur, incluși în Parcul Național Hohe Tauern (2500-3500 de metri) au amenajat în zonă un centru turistic care are, un hotel ( Berghotel Malta), un mic muzeu tehnic, un magazin de suveniruri și un cinema 5D, care te lasă cu gura căscată, la propriu. Pe baraj se află un skywalk, construit în 2010 pentru amatorii de bungee jumping, iar traseele montane se intersectează în zona barajului, fie că este vorba de drumeție, bird watching sau alpinism în stare pură.
Ce face însă acest baraj atractiv, este drumul de altitudine construit în anii '70, Maltatal Hochalm Strasse, pentru camioanele și mașinile care trebuiau să alimenteze șantierul cu materiale de construcție. Sute de cascade, pereți abrupți și câteva tuneluri prin care autocarul se strecoară cu mare dificultate, completează aventura numită Kölnbrein.
Barajul a fost construit în anii 1971-1977, cam în aceeași perioadă cu victoriile comuniste Vidraru și Bicaz de la noi, fiind dat efectiv în folosință în 1979, după ce au constatat că în baraj apăruseră fisuri generate de presiunea apei și ridicarea nivelului lacului de acumulare. Odată reglate aceste aspecte tehnico-fantastice, barajul lung de 626 de metri, hidrocentrala cu o putere de 1200 de GW și rezervorul uriaș de apă( 1,5 mil. mc), și-au adus aportul la dezvoltarea Austriei centrale.
Una peste alta, drumul de Spittal an der Drau, prin Gmund spre valea râului Malta este o încântare, însă atenție cu programul, pentru că după ora 17 nu mai permit urcarea. În plus de asta, se plătește la barieră la intrarea pe Hochalm Strasse, și trebuie mers cu grijă pentru că la întâlnirea cu alte mașini este foarte complicat, drumul având o singură bandă, și din loc în loc sunt amplasate chiar semafoare. Timp suficient de așteptare, numai bun pentru poze, pentru admirarea molizilor și zâmbrilor( o specie de pin montan), a cascadelor și a pereților surplombați.
duminică, 25 ianuarie 2015
Partiile din Vatra Dornei
Vatra Dornei este in primul rand, orasul sporturilor albe. Partiile de schi si sanie, pentru concursuri si agrement primesc in fiecare an mii de turisti.
Statiunea Vatra Dornei, supranumita si "Perla Bucovinei", este situata la o altitudine de 802 m in Depresiunea Dornelor, la 112 km distanta de Suceava (vezi Pensiuni Bucovina) si 89 km de Bistrita Nasaud, la confluenta Bistritei Aurii cu Dorna.
Regiunea Dornelor este ferita de vanturi fiind aparata de Muntii Carpati care ocrotesc zona. Zona are un climat temperat continental de nuanta alpina, cu o temperatura medie anuala de 4,5 grade Celsius.
Precipitatiile bogate si relieful sub forma de terase au favorizat dezvoltarea unei intinse panze freatice, care iese la lumina sub forma de izvoare cu apa minerala. Se poate spune ca aici ne aflam intr-o adevarata imparatie a apelor minerale, exploatate si industrial la Poiana Negri, Sarul Dornei si Floreni.
Vatra Dornei este cunoscuta ca o statiune pentru toate varstele, adresandu-se atat persoanelor care doresc sa-si fortifice organismul prin ascensiunile montane sau prin sporturile de iarna. Are partii de schi cu grade diferite de dificultate dotate cu instalatii pe cablu.
Partia Dealul Negru- are o lungime de 3200 m, si o diferenta de nivel de 400 m.
Este dotata cu un teleschi care costa 4 lei pentru o urcare.
Gradul de dificultate al partiei este mediu. Nu are nocturna si nu foloseste zapada artificiala.
Partia Dealul Runc- Are o lungime de 5000 m si este dotata cu un teleschi care costa 4 lei pentru o urcare. Este o partie usoara, recomandata pentru incepatori si nu are nocturna si nici nu foloseste zapada artificiala.
Partia Parc- este lunga de 1200 m cu o diferenta de nivel de 200 m si o inclinatie de 28.5%. Este dotata cu mijlode transport pe cablu, un teleschi, cu pretul per urcare de 4 lei. Gradul de dificultate al partiei este mediu. Nu beneficiaza de nocturna si nu foloseste zapada artificiala.
Partia Poienita- este lunga de 550 m cu 50 m diferenta de nivel. Se poate urca cu teleschi ce costa 3 lei per urcare. Este o partie cu grad usor, pentru copii si incepatori. Nu are nocturna si nici nu foloseste zapada artificiala.
Accesul la partiile din Vatra Dornei (vezi Pensiuni Vatra Dornei) se poate face atat cu masina cat si cu trenuldin majoritatea oraselor invecinate distantele fiind in felul urmator: Suceava - Vatra Dornei 105 km; Campulung Moldovenesc - Vatra Dornei 40km; Bistrita - Vatra Dornei 85 km; Piatra Neamt - Vatra Dornei 165 km; Bucuresti - Vatra Dornei 560 km.
Sezonul de ski in Vatra Dornei dureaza din decembrie pana in aprilie.
Statiunea Vatra Dornei, supranumita si "Perla Bucovinei", este situata la o altitudine de 802 m in Depresiunea Dornelor, la 112 km distanta de Suceava (vezi Pensiuni Bucovina) si 89 km de Bistrita Nasaud, la confluenta Bistritei Aurii cu Dorna.
Regiunea Dornelor este ferita de vanturi fiind aparata de Muntii Carpati care ocrotesc zona. Zona are un climat temperat continental de nuanta alpina, cu o temperatura medie anuala de 4,5 grade Celsius.
Precipitatiile bogate si relieful sub forma de terase au favorizat dezvoltarea unei intinse panze freatice, care iese la lumina sub forma de izvoare cu apa minerala. Se poate spune ca aici ne aflam intr-o adevarata imparatie a apelor minerale, exploatate si industrial la Poiana Negri, Sarul Dornei si Floreni.
Vatra Dornei este cunoscuta ca o statiune pentru toate varstele, adresandu-se atat persoanelor care doresc sa-si fortifice organismul prin ascensiunile montane sau prin sporturile de iarna. Are partii de schi cu grade diferite de dificultate dotate cu instalatii pe cablu.
Partia Dealul Negru- are o lungime de 3200 m, si o diferenta de nivel de 400 m.
Este dotata cu un teleschi care costa 4 lei pentru o urcare.
Gradul de dificultate al partiei este mediu. Nu are nocturna si nu foloseste zapada artificiala.
Partia Dealul Runc- Are o lungime de 5000 m si este dotata cu un teleschi care costa 4 lei pentru o urcare. Este o partie usoara, recomandata pentru incepatori si nu are nocturna si nici nu foloseste zapada artificiala.
Partia Parc- este lunga de 1200 m cu o diferenta de nivel de 200 m si o inclinatie de 28.5%. Este dotata cu mijlode transport pe cablu, un teleschi, cu pretul per urcare de 4 lei. Gradul de dificultate al partiei este mediu. Nu beneficiaza de nocturna si nu foloseste zapada artificiala.
Partia Poienita- este lunga de 550 m cu 50 m diferenta de nivel. Se poate urca cu teleschi ce costa 3 lei per urcare. Este o partie cu grad usor, pentru copii si incepatori. Nu are nocturna si nici nu foloseste zapada artificiala.
Accesul la partiile din Vatra Dornei (vezi Pensiuni Vatra Dornei) se poate face atat cu masina cat si cu trenuldin majoritatea oraselor invecinate distantele fiind in felul urmator: Suceava - Vatra Dornei 105 km; Campulung Moldovenesc - Vatra Dornei 40km; Bistrita - Vatra Dornei 85 km; Piatra Neamt - Vatra Dornei 165 km; Bucuresti - Vatra Dornei 560 km.
Sezonul de ski in Vatra Dornei dureaza din decembrie pana in aprilie.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Re-Descoperă România Episodul 11. Cheile Nerei și Lacul Dracului
Comuna Șopotu Nou, Județul Caraș -Severin, Depresiunea Almăjului/ Bozovici, Munții Almăjului, Grupa Banatului Septembrie 2008 surs...
-
Principalele zece lacuri din ţara noastră sunt situate în trepte și forme de relief diferite şi sunt dintr-o varietate de tipuri genetice....
-
Carpaţii Orientali Pasul Prislop (1416 m) - între Munţii Rodnei şi Munţii Maramureşului; şoseaua Borşa-Vatra Dornei; cel mai ...
-
Ce este Medugorje? Un loc sfânt, un loc cu o semnificație specială în inima fiecărui credincios, fie el romano- catolic, greco-catolic sa...