Dracula din Pasul Borgo

Poate ați auzit de pasul Bârgău, sau Tihuța, sigur mulți ați și trecut pe acolo, ei bine, acolo este un exemplu despre cum să faci bani exploatând un mit istoric, fără mari ancore în istoria reală. 
De altfel, consultând orice site sau orice ofertă de la librariile online, puteți da peste cartea care a făcut cunoscut acest loc din România. Celebrul pas ,,Borgo" din cartea lui Bram Stoker, atrage azi mai multi turiști ca niciodată. Situată între Munții Bârgăului la nord și  craterele vulcanice ale Călimanilor, la sud, această trecătoare ce leagă Țara Dornelor de Țara Bârgaielor, sau Bucovina de Transilvania, are nu mai putin de 1201 metri altitudine. 
Pasul este traversat de așa numita Șosea a Nordului, un drum național foarte bun, recent modernizat.

Prima atracție turistică o constituie pensiunea castel ,,Dracula", desprinsă din poveștile cu orci  din Stăpânul Inelelor sau cu luptători aprigi din urzeala tronurilor carte după care s-a făcut celebrul serial, și vestită de prin anii '90, când un tip ieșea( mai iese și astăzi, pentru 2 lei de turist) dintr-un coșciug, într-o cămăruță întunecată și provoca țipete de spaimă turiștilor amatori de senzații tari și ...ieftine.
Această practică există și astăzi, iar proprietarii au exploatat povestea cu vampirul din Carpați, ridicând chiar și o...STATUIE,  scriitorului irlandez. Se vede treaba că afacerea merge din plin, din moment ce în perioadă de criză au afișate niște prețuri astronomice la cazare și la mâncare. În curând, cred că vor edita și o carte de bucate cu mâncăruri alese din meniul lui Vlad Țepeș, lucru care nu m-ar mira și pe care oricine a studiat puțin marketing turistic l-ar aprecia.

În altă (dez)ordine de idei, aici se mai află o pârtie de schi pentru amatorii de sporturi de iarnă din Bistrița sau de aiurea. Orientarea, lungimea și altitudinea potrivită păstrează stratul de zăpadă mai mult timp.
Pe dealul din apropiere în 1928 a fost ridicată o biserică  cu hramul Nașterea Maicii Domnului, iar corpul de chilii, paraclisul și atelierele de broderie, croitorie și icoane au fost construite începând cu 1994 când ia ființă Mănăstirea Piatra Fântânele.

Două circuite de toamnă pe cele două șosele alpine

BRASOV- BRAN- CURTEA DE ARGEȘ- TRANSFĂGĂRĂȘAN- CÂRȚA
Acest circuit este mai comun, dar plin de obiective turistice, dar încadrați-vă în timp, pentru că Transfăgărășanul se închide în octombrie. Poate fi în același timp un mod perfect de a petrece vacante ieftine, care să inculdă obiective turistice spectaculoase. După Brașov, întrați în Culoarul Bran-Rucăr, despre care nu voi vorbi, pentru că este destinația preferată a celor ce cred ca au ajuns la munte, dacă pensiunea are 10 mp de  iarba și un grătar(!?).
La iesirea din culoar și după ce admirati măreția Pietrei Craiului, urmați drumul Câmpulung- Curtea de Argeș, la Nămăiești vă opriți să vizitați mânăstirea crescută din stâncă- Nămăiești, și pentru doritori casa memorială George Topârceanu, sau mausoleul de la Mateiaș. Mânăstirea Curtea de Argeș nu are nevoie de nicio prezentare.
Urcati pe Transfăgărășan, mândria noastră națională, în cheile Argeșului urcați cele peste 1000 de trepte spre Cetatea Poienari, iar în zona îngustă a munților Ghițu-Frunți,  admirați barajul în dublu arc al Vidrarului cu cei 136 de metri ai săi.  La peste 2000 de metri într-o căldare glaciară se află cel mai cunoscut lac glaciar al țării Lacul Balea, admirați din drum cascada cu același nume, după care, pe serpentinele versantului nordic al Făgărașului, întâlniți comuna Cârțișoara unde se poate vizita casa memoriala a lui Badea Cârțan.
Când ați ajuns în drumul național Sibiu- Brașov, căutați Cârța și  vizitați impresionantele ruine ale celei mai vechi mânăstiri catolice din țară- Abația Cisterciană care a aparținut unui ordin călugăresc de la începuturile Evului Mediu.
Cazarea se poate face într-una din comunele înșirate după Curtea de Argeș sau cu cortul în jurul lacului Vidraru sau în zona Capra.

VALEA OLTULUI- TRANSALPINA- VIDRA- VOINEASA- CASCADA LOTRIȘOR
Valea Oltului este plină de obiective turistice, recomandarea mea este să vă opriți la Mânăstirea Cornetu  singura mânăstire pe sub care trece trenul și  la singura cascadă antropică din țară - cascada Lotrișor. Pentru a străbate Valea Oltului nu este nevoie de last minute, găsiți la tot pasul, și la Rânca și la Voineasa sau Călimănești cazări bune și ieftine.  Apoi continuați pe la Călimănești-Căciulata și Mânăstirea Cozia. Puteți prinde și cele două peșteri celebre din Oltenia de sub munte: Muierii și Polovragi.
În Subcarpații Vâlcii, vizitati Horezu, Mânăstirea Dintr-un Lemn și trovanții de la Costești, iar la Novaci intrați pe cel mai spectaculos drum de munte din România-TRANSALPINA.
Altitudinea maximă la care urcă este de 2145 metri( Pasul Urdele), după care la Obârșia Lotrului urmați drumul pe valea râului până la cel mai mare lac de acumulare din zonă- Vidra. Vă recomand cazare la o pensiune din Voineasa(  una din ele aparține de Hidroconstrucția și nu are pagină web), de unde puteți ataca spectaculosul Defileu al Latoritei, poate cel mai frumos din țară. Aici întâlniți peisaje sălbatice și două lacuri de acumulare superbe, Galbenu și Petrimanu despre care am mai scris. Abia după ce epuizați frumusețile ascunse sau mai puțin ascunse ale României, de pe cele două drumuri de altitudine, puteți opta și pentru ofertele de vacanta din Bulgaria, unde vă puteți relaxa, pe malul mării, toamna, la prețuri mult mai mici decât în mijlocul sezonului.

Vulcanii islandezi sau de aiurea și cursele de avion

Precizări...tehnice

Insula Islanda este cea mai mare insulă vulcanică de pe Glob, fiind situată la capătul nordic al marelui rift atlantic( rift: crăpătură formată de curentii magmatici din manta între două plăci tectonice cu sensuri diferite), rift din care se mai ridică vulcani precum Jan Mayen, Teide din Tenerife/Canare, vulcanii din Azore, Capul Verde și Ascension;

Vulcanii islandezi, în număr de 100, din care 30 activi si foarte activi, nu sunt vulcani propriu-zisi, cu caracteristici de con înalt, coş sau crater, ci sunt eruptii longitudinale localizate pe mijlocul insulei pe o directie NE-SV, asta pentru că riftul trece prin mijlocul insulei. Așa că cei care își fac griji că zborul Bucuresti Barcelona, va trebui să ocolească un con mare și alb de vulcan, pot să stea liniștiți. Și de altfel, drumul trece prin sudul și nu prin nordul Europei(sic).

Vulcanii de tip islandez se caracterizează prin curgeri de lave bazice, în lungul unor crăpături ce pot atinge și 20 de kilometri lungime. Cea mai cunoscută este linia Laky (gresit asociată cu un vulcan) pentru că în lungul ei sunt 150 de miniconuri cu înălțime de maxim 150 de metri. Un alt vulcan cunoscut este Hekla, iar cea mai devastatoare erupție de cenușă vulcanică din Islanda s-a produs pe insula Heimaey(în 1973, acoperind cu cenușă orașul Vestmannacjyar), la sud de Eyjafjallajökull, pe aceeași linie de rift asociată și cu apariţia în anii '60 a insulei Surtsey.
Cenuşa vulcanică

Este un material foarte fin, rezultat din arderea particulelor de lavă sau din fărâmiţarea materialului căzut în crater.
Una dintre cele mai mari eruptii de cenuşă, numite de specialisti ,,val de praf vulcanic", a avut loc în 1982, în vulcanul El Chicon din Mexic, când cenușa și praful vulcanic au ajuns în stratosferă, la 30 de kilometri înălțime, răspândite de curenții Jet-Stream( ce au viteze de sute de kilometri pe oră) în toată emisfera nordică, generând cel mai rece august din toate timpurile din America de Nord, probleme liniilor aeriene, dar și o cumplită iarnă, între 1982 și 1983. Prin comparație, cel mai înalt vulcan din Europa, Etna, nu aruncă în aer cantități mari de cenușă, așadar nu poate crea probleme celor ce au bilete de avion Nisa Bucuresti sau Roma Bucuresti, cum mă întreba mai deunăzi un geanabet, vorba lui Caragiale.

Din cauza erupției vulcanului Galunggung din Indonezia tot din 1982, unui Boeing 747 al British Airlines, care zbura la 12 000 de metri i s-au oprit motoarele timp de 16 minute, aterizând forțat la Jakarta. Alți vulcani ,,cenuşari" sunt Irazu din Costa Rica, Tambora din Indonezia, Fuego din Guatemala, Katmai din Alaska și Pinatubo din Filipine, cu o eruptie catastrofală în 1991, ce a acoperit luni întregi tot sud-estul Asiei.

Concluzii

Încălzirea Terrei, ca în filmul 2012 nu este posibilă, iar acest lucru ar trebui să fie ,,anuntat,, de erupția marilor vulcani din toata lumea.
Cutremurele recente au legătura doar parțial cu erupțiile vulcanice, cum ar fi zonele din Chile sau din Indonezia, iar cel din China sau din California, de ieri, nu are legătură cu vulcanismul, la fel ca și în țara noastră.
Erupții de cenușă vulcanică au mai avut loc și au avut urmări infinit mai catastrofale, astfel încât cel ce își procură bilet de avion Bucuresti Bologna ori București Amsterdam, ar trebui să nu se gândească decât că până la urmă suntem oameni și nu semizei tehnologici.

Biserica lui Petru Rareș de la Baia, prima capitală a Moldovei

Întotdeauna o iau pe drumul Rădășeniului și al Păltinoasei, ca să ocolesc Fălticenii și Suceava în drum spre nordul Bucovinei. Într-o zi cu soare rece, prin preajma Bobotezii, n-am mai rezistat și dorința a dat ghes mâinii să apuce stânga de volan, către satul uitat, cu trei biserici, fostă capitală de voievodat.

Da, așa este, fostă capitală a Moldovei, prima capitală a primului stat moldovenesc. Cunoscut din documente ca Civitas Moldaviae, acest fost târg are o poveste și un destin oarecum tragic.

Vizitându-l, Nicolae Iorga  are pentru el o scurtă dar cuprinzătoare caracterizare: ,, Baia, astăzi un sat mic cu ruine mari"...
Undeva, aproape de centrul satului, întreb un localnic unde sunt cele trei biserici ale satului, dar cum nu sunt specialist în interpretarea gesturilor- pentru că săteanul era surdo-mut- aleg să caut și să cercetez zona pe cont propriu. N-a fost prea greu, forfota din jurul bisericilor mi-a adus aminte că urmează Boboteaza.

Prima este ctitoria lui Ștefan cel Mare din 1467 și are numele de Biserica Albă- Sf. Gheorghe. A fost ridicată în amintirea bătăliei pe care marele domnitor moldovean a avut-o aici cu Matei Corvinul.
A doua rămasă în picioare, dar în ruine, este catedrala catolică, ctitorie a lui Alexandru cel Bun, realizată între 1417-1420. A fost un gest extraordinar de iubire și respect făcut de domnitor pentru soția sa de religie catolică
    Ceva mai în centrul satului,  mai tânără decât celelalte, biserica lui Petru Rareș din 1532 rămâne cea mai frumoasă apariție arhiteconică, așa cum am prins-o eu, mângâiată de soare și de umbrele molizilor uriași care se scurg pe pereții cândva pictați.
Aici reușesc să intru în biserică și să admir picturile originare, înnegrite de vreme. Un bătrân, care prin ținută îmi amintește de Moș Goriot și pe care nici nu l-am văzut inițial, își face apariția  intempestiv și, gârbovit de ani,  îmi spune cu obidă că s-a încercat includerea biserici și a picturilor într-un program național de refacere, dar nu s-a putut. Astfel, pictura interioară se degradează, cea exterioară a dispărut de mult, doar fațada estica mai păstrează câteva urme, care amintesc de Moldovița aceluiași ctitor.
Perioada de glorie a orasului ia sfârșit odată cu întemeierea prin hrisov domnesc, la 1780 a târgului celui nou Șoldănești, devenit mai târziu Fălticeni.
Târgoveții și bruma de meșteri  germani, se mută spre târgul cel nou cu mari iarmaroace și mai ferit de inundațiile Moldovei.
Aceasta este povestea tristă a satului Baia, și a ceea ce a fost. Ce este și mai tragic este că nu este promovată în Ghiduri turistice ca valoare artistică, arhitecturală și religioasă, nemaifiind, după știința mea,  nicăieri în România un sat cu trei ctitorii domnesti.

Traseele de mocăniță din România

Cred cu tărie că refacerea acestor minuni tehnice poate contribui la relansarea turismului în general, şi a celui de mocăniţă în mod special, mai ales că multe sunt în zona atât de atractivă a  Transilvaniei. Aceste proiecte locale de punere în valoare a fostelor căi ferate cu ecartament îngust, au adus milioane de euro localitaților, mai ales în Austria, Germania sau Italia, ca să nu mai vorbim de propunerile de circuite din Franța, care pun în valoare tot ce are mai frumos zona alpină sau pirineană.

Asta ar scoate din anonimat  multe regiuni care altfel se sălbăticesc, se depopulează şi cad în uitare. Cel mai bun exemplu este Mocănița de pe Vaser, din Maramureş, o afacere a unui întreprinzător elveţian, care în timp, a devenit profitabilă.
Imginaţi-vă un traseu de mocăniţă care ar străbate una dintre cele mai frumoase regiuni din Transilvania, zona de nord a Târnavelor şi sudul Câmpiei Transilvaniei. Ei bine, mocănița aceasta există și circulă între Sovata si Câmpul Cetății.
Am în gând modul excepțional în care satul Viscri, cu biserica monument UNESCO, sărac și uitat în străfundurile județului Brașov, a fost scos din anonimat de Prințul Charles.
Câteva trasee sau circuite turistice reconstruite pe valea Hârtibaciului, în zona Pâncota, sau în Munții Apuseni, ar pune în valoare extraordinarul potențial pe care îl are Transilvania, mai ales cu imaginea  pozitivă de acum.
Circuitul Transilvan: Sovata- Ungheni( la vest de Tg. Mures)- Band( cu ramificație spre Miheșu de Câmpie)- Lechința( în nordul Câmpiei Transilvaniei, zona cunoscuta pentru viile de aici).
Circuitul German (Săsesc): Agnita, și urmărea valea Hârtibaciului, trecând prin Roșia/Cornățel, cu ramificație către Vurpar, și se oprea la Mohu, la sud de Sibiu.
Circuitul Țării Moților: Abrud- Câmpeni ( în inima Țării Moților) și continua pe valea Arieșului până la ieșirea din munți, la Câmpia Turzii. 
Circuitul Țării Oașului: Bixad- vechi centru minier, trecea prin Negrești Oaș- Vama - Orașu Nou- Livada- Botiz și se oprea la Satu Mare 
Circuitul Maramureșan: cu celebra Mocăniță de pe Vaser.
Circuitul  Bucovinean: cu Mocănița de pe valea Moldoviței numită în zonă Huțulca
Circuitul Banațean: cu Mocănița bănățeană de la  Berzasca cu un traseul ce va avea 32 de kilometri și este menit să relanseze zona Berzasca-Stănic,  localități situate în cadrul deosebit al Munților Aninei.

Polii frigului din estul Transilvaniei

Joseniul este o localitate situată în imediata apropiere a oraşului Gheorgheni din judeţul Harghita şi auzim despre ea ori de câte ori temperaturile din estul Transilvaniei, se apropie de minimele siberiene.
Temperaturile mici din această parte a țării au explicații și în nopțile polare acestea pare că se transmit de la un pol la altul al frigului ca informația prin fibra optica. Hai să vedem care sunt ceilalţi poli ai frigului din ţară: Topliţa, lângă Gheorgheni (judetul Harghita), Miercurea Ciuc (reşedinţa judeţului Harghita), celebra Întorsura Buzăului(județul Covasna) şi Bod (judeţul Braşov), care se ,,mândreşte" şi cu minima absolută din România de -38,5 grade.

FENOMENUL

De ce se întâmplă totusi, ca cele mai scăzute temperaturi să se producă pe fundul depresiunilor şi nu pe vârful munţilor?
În perioadele geroase, aerul rece polar ce ajunge în zona montană din estul Transilvaniei( Carpaţii Moldo-Transilvani, grupă a Carpaţilor Orientali), fiind mai dens şi mai greu, coboară în baza depresiunilor şi stagnează acolo timp îndelungat formând ceea ce meteorologii numesc,,lacuri de frig".
Astfel, ca un veritabil test de viteza, se produce o inversiune de temperatură, aerul ceva mai cald-dacă se poate spune aşa- rămâne pe versanţii munţilor din jur, iar cel rece, greu, sub el.
Oricum, dacă mergeţi în toate depresiunile mai mari sau mai mici din Carpaţii Orientali (Giurgeu/Gheorgheni, Ciuc, Braşov, Vatra Dornei, și chiar Maramureș) veţi vedea că baza depresiunii este ,,tapetată" cu molizi, arbori care în mod normal nu au ce căuta la altitudini de 500-600 de metri, ci mult mai sus la peste 1200 de metri. În acest caz, avem de a face cu o inversiune de vegetaţie, fagul întâlnindu-se mai sus iar molizii sau coniferele mai jos. Este bine de știut acest amănunt sau această explicație, pentru că am întâlnit oameni care pur și simplu nu știau nimic despre acest aspect, și nefiind atenți la viteza mea de explicare, pierdeau noțiunile pe drum. Așa că, am ales să dau această explicație într-un miniarticol care să edifice lucrurile.

Roua Cerului de la tinovul Mohoș

În primul rând să lămurim ce este un tinov? - este o mlaştină oligotrofă (cu un sol acid), așa că atenție maximă să nu mergeți în tenesi, că vă udați, plină de obicei de un mușchi îmbibat cu apă numit Sphagnum, mlastină ce se întâlneşte în zona montană, între 800 si 2000 de metri.

Acest tinov are însă o istorie aparte, pentru că este format într-un fost crater, frate geamăn cu cel în care s-a format lacul Sfânta Ana, pe locul unui fost lac de crater vulcanic mai mare ca Sfânta Ana.

Este situat la altitudinea de 1050 de metri, cu 100 de metri mai sus decât celebrul Sfânta Ana, dar este de patru ori mai mare decât acesta. Recomandarea este să le vizitați pe amândouă, cu echipament adecvat muntelui, deși spre Sfânta Ana se poate merge și în pantofi de piele, pentru că drumul până în ,,gura" craterului este asfaltat.

Tinovul este renumit, pentru că cei 10 metri grosime de turbă provin de la cenuşa vulcanică depusă pe apele acestui lac de peste 80 de ha, iar vegetația crescută aici se mişcă (atunci când sunt furtuni puternice) împreună cu mâlul, practic ,,plutind,, pe o peliculă subţire de apă rămasă în adâncime în craterul și conul propriu zis. Ultimele sondări făcute s-au oprit la 60 de metri adâncime în interior, și nu s-a ajuns la fundul lacului de sub stratul de turbă.
Cred că este cel puțin straniu să vezi pini de 20 de metri înălţime (situați, e drept, doar la marginea mlaştinii) și pini și mesteceni pitici mişcându-se în direcția opusă celei din care bate vântul. Cum nu-mi imaginez un grup de turiști români sau japonezi, făcând uța-uța în sandale de piele, pe turba Mohoșului. În concluzie, nu mergeți la Mohoș pe furtună!

Tinovul mai adăposteşte si plante relicte glaciare (plante rămase din timpul ultimei glaciaţiuni în urmă cu peste 10000 de ani și care în loc să dispară odată cu încălzirea climei, au găsit zone ca aceasta unde s-au adaptat perfect), cea mai cunoscută fiind planta carnivoră( mai corect, insectivoră!) Roua Cerului sau Dreţele, numită în latină Drosera rotundifolia obovata sau rozmarinul de turbărie precum și arborii pitici mentionați mai sus.

Mai există în munții din jur, o mică turbărie, o miniatură a acesteia, în nordul muntelui Puturosul (ușor de intuit asocierea cu sulful) cu aceleaşi relicte, pe doar un hectar, numit Tinovul Buffogo sau Răbufnitoarea, aflat deasupra stațiunii Balvanyos.