Sângeorz Băi- Ce-am avut și ce-am pierdut

Din ciclul ,,Ce-am avut și ce-am pierdut", azi vă prezentăm stațiunea Sângeorz Băi, perla stațiunilor din nordul țării, în perioada comunistă.
A început timid prin secolul al XVIII lea, sub numele de Băile Hebe( în imagine este hotelul cu același nume) datorită izvoarelor minerale bicarbonatate, calcice, magneziene, clorosodice, feruginoase, carbogazoase, care tratează afecțiuni hepatice și ale aparatului digestiv.
N-aș vrea să dau nșstere la oftaturi nostalgice, de genul: Ce țară frumoasă avem, păcat că-i locuită! însă cred că acum avem ocazia să facem comparație cu alte stațiuni care au reușit în lupta cu tranziția. Așa că nu cred decăt că vina principală o poartă autoritățile, care au administrat o stare de fapt, până când n-au mai avut ce administra.

Cine s-ar duce la Sângeorz Băi? Și, mai ales, de ce?
Daca nu ești pensionar cu bilet subvenționat, la unul dintre hotelurile coșcovite de brizele montane cu care se laudă zona, n-ai ce să cauți acolo.
Drumuri înfundate, pensiuni puține- unele dintre ele foarte scumpe-, capăt de drum turistic( doar Pasul Rotunda ca legatură între Maramureș și Transilvania ar revitaliza puțin zona, dar nu este asfaltat, detalii AICI), câteva obiective turistice în Parcul Național Rodna, și cam atât.

Pentru conformitate, hai să trecem în revistă câteva obiective:
- Biserica de peste apă, cu icoane pictate în 1747 de Teodor Zugravu;
-Podul monumental în forma de ,,S" de la intrarea în stațiune peste Someșul Mare, singurul de acest fel din țară;
-izvoarele și mofetele din împrejurimi;
-complexul turistic Farmecul Pădurii;
-ascensiuni pe vârful Cormaia din Munții Rodnei;

Așa că fostul Sfântu Gheorghe-Sângeorz, din secolul al XIII lea, a ratat întâlnirea cu capitalismul. Propun  workshop-uri pentru cei din aceste orașe, cu autoritățile din Râșnov, Codlea, Băile Felix, Sinaia, Gura Humorului, Arieșeni sau Gârda de Sus.

Fotografii faine culese de prin țară

Așa arată vârful Rarău, cel mai accesibil din țară, la 5 minute după ce ai oprit mașina!

Citește aici despre Transrarăul.

Nu este o glumă, cuvântul ,,floc" are aici sensul de smoc de lână!

Citește aici despre Târgul de Floci

Comuna cu cel mai scurt nume din România! Este în județul Sălaj.

Citește aici despre comuna Ip.

Mesaj ecologist pe un coclaur al Călimanilor, lângă satul Gura Haitii.

Citește aici despre ascensiunea mea, la 40 de ani, pe Pietrosul Călimanilor.

Și tot pe Pietrosul Călimanilor, un îndemn care mi-a dat energia necesară să mă târăsc mai ...repede!

Frecăței, una dintre cele două comune cu acest nume din România, aceasta din jud Tulcea, are o mănăstire splendidă.

Citește aici despre Mănăstirea Celik-Dere.

Un analfabet de la Eforie Sud, scrie un anunț cretin!

Un altul de lângă el, transformă berea Golden Brau, într-o  brună de... 3 lei!

Aici m-a lovit! Geograful din mine nu se poate abține. Lipsește un ,,C". Dacă ar trebui să mai explic și diferența dintre Antarctica și Antarctida, eu îmi iau lucrurile și mă mut în vila... Artica.

Citiți cu atenție mesajul. Poate ar trebui să sune astfel: ,,Pădure te iubesc, coaja ți-o scrijelesc". Mâncațaș scoarța ta!

Varză murată și acrituri din orașul(!?) Milișăuți!

Acuma, la unguri, pardon la secui, merge și un ș. Așa le trebuie, dacă au comandat banner cu diacritice .

E tot de la ei, din Ținutul Secuiesc.

La 2000 de metri, la Sinaia, măcar de fițe poți să-ți iei un Șoric la 15 lei. Ce facem cu șoricul de pe obrazul celor care administrează zona?

Codlea- o minune medievală

Multă lume trece în fugă prin Codlea, gândindu-se la serele care erau fala județului și a țării, ca singur reper pentru acest oraș. Ei bine, Codlea înseamnă mai mult decât un oraș de tranzit și activități floricole și chimice.

Merită să vă opriți în zona centrală a acestui oraș medieval, să respirați aerul teutonic al orașului care se mândrește cu cea mai puternică fortficație medievală din Țara Bârsei, o cetate țărănească în stil gotic din 1432.

Prima atestare documentară a orașului este mult mai veche, de pe la 1265, de când datează și primele fortificații la ceea ce va deveni cetatea construită și susținută de puternicele bresle meșteșugărești ale sașilor transilvăneni.

O menține specială trebuie făcută în legătură cu Mihai Viteazul, domnul Țării Românești, care în 1599 a popsit aici cu armata sa, în drumul spre Șelimbăr, unde a repurtat victoria care va duce la unirea cu Transilvania de la 1600.

De asemenea, trebuie să știți că Măgura Codlei, dealul carpatic( șisturi cristaline + roci vulcanice) situat între Munții Perșani din Orientali și Munții Făgăraș din Meridionali, și care are 1292 de metri, este un veritabil barometru pentru locuitorii orașului, astfel, atunci când vârful țuguiat al măgurii este învăluit în ceață, vremea va deveni instabilă.

Tot pe Măgura Codlei au fost descoperite vestigiile unei cetăți vechi din secolul al XIII lea, și mai puteți admira vechile case din inelul central fortificat, care au aparținut vechilor bresle.
Eforturile autorităților de a intra cu biserica fortificată evanghelică, cu primăria veche și cu trama stradală de mic burg teutonic, în circuitul turistic se văd la tot pasul, prin grija pentru detalii, prin punctele de informare turistică și prin amenajarea pieței centrale din oraș.
Nu poți să nu pleci din Codlea, cu sentimentul că zona are un potențial imens, că începe să fie valorificat și apreciat și că Transilvania înseamnă altceva decât restul țării.

Pensiunea Mia- Borșa- casă de oameni ospitalieri

Deși nu mi-a plăcut porțiunea de stațiune de lângă hotel Cerbul și Telescaun, am avut norocul să dibuiesc o mică pensiune în haosul edilitar de la poalele Rodnei.

Pensiunea Mia, este undeva pe dreapta drumului, înghesuită între alte pensiuni funcționale și alte câteva clădiri în construcție care nu sunt altceva decât... tot pensiuni.

Proprietarul este un fost miner, cu o poveste de viață fascinantă, dar nesigur în administrarea pensiunii, el mărturisind sincer că nu se pricepe, și că soția lui se ocupă de treburile căbănuței.

Prețurile mici( 50-60 de lei camera) păstrăvul absolut delicios gătit tot de fostul miner, sticlele cu palincă care stau pe masa din living în permanență, plasma uriașă, liniștea de pe terasă( surprinzător, nu?) colțul de munte care se ițește pe după casa vecinului, sunt motive pentru care m-aș întoarce oricând acolo.

Căutați pensiunea Mia, de la Borșa, și veți rămâne plăcut surprinși de căldura și discreția gazdelor, și de ambianța rustică din interior, fără pretenții și poate de un bun gust îndoielnic, dar gândiți-vă la preț! și apoi comentați.

Trasee turistice în Moldova- o recomandare pentru străini

Am fost rugat să alcătuiesc câteva recomandari pentru câţiva români din Canada, care vor fi însoţiţi de un grup de străini. Iată ce recomadări am făcut, poate aveţi ceva de adăugat.

Arbore

Traditii româneşti

1. Muzeul măştilor populare de Târpeşti, jud Neamt, sau Muzeul Nicolae Popa, cel mai mare muzeu particular etnografic din tara. Relativ aproape de Targu Neamt, 4-5 kilometri.

http://npopa.uv.ro/

2. Muzeul lemnului din Câmpulung Moldovenesc.Mii de unelte din lemn din Bucovina din secolelele XIV-XIX plus o expoyiţie în aer liber şi una de sculptură în lemn, situat chiar în centrul oraşului.Ghizi extrem de inimoşi!

http://muzeul.lemnului.tripod.com/

3.Casa memorială Ion Creanga din Humuleşti. Azi cartier al orasului Targu Neamt.

http://www.viziteazaneamt.ro/2009/09/casa-memoriala-ion-creanga-humulesti-tg-neamt/

Cetăţi medievale

1. Cetatea Neamţului, recent renovată şi cu interioare refăcute, cu finanaţare europeană. Cetate inclusă într-un traseu al celor mai mari cetăţi medievale europene!

http://www.viziteazaneamt.ro/2009/09/cetatea-neamt/

2. Cetatea Sucevei. Arhicunoscută, situată la doi paşi de oraş, cu un festival medieval în fiecare mijloc de vară.

Obiective naturale

1. Masivul Rarău cu Pietrele Doamnei( stânci înalte de 70 metri!). Drumul de la Pojorâta (Aici) a fost modernizat și se poate ajunge până la Hotel Alpin Rarău. Mai există un drum dinspre Chiril, pe valea Bistriței, care trece pe lânga un schit de o rară frumusețe.
2. Masivul Ceahlău, vazut ori dinspre Izvorul Muntelui, lângă orașul Bicaz, sau dinspre  lacul de acumulare de la Bicaz, ori din stațiunea Durău, cu vizitarea schitului Durău, iar daca vremea este bună se poate vizita cascada Duruitoarea( 2 h 30 min)
3. Lacu Roşu, de baraj natural, cu o trecere spectaculoasă prin Cheile Bicazului. Nu ratați în stațiune să întrebați despre Cheile Bicăjelului, un traseu de mașina într-un ținut uitat de lume, la capătul căruia se afla un cătun numit Trei Fântâni.
4. Pietrele Muierilor de la Solca, situate la aproape 1000 de metri altitudine, pe o înălţime care domină orăşelul , despre care se spune că are cel mai ozonat aer din România

Mănăstiri

     1. Mănăstirea Neamţului - cea mai mare şi mai cunoscută mănăstire din jumătatea de est a ţării.
     2. Mănăstirea Bistriţa, ctitoria lui Alexandru cel Bun, la 3 kilometri de Piatra Neamţ.
     3. Grupul de mănăstiri din Depresiunea Neamţului: Agapia , Văratec, Secu şi Sihla.
     4. Mănăstirea Râşca, semipictată şi cu o poziţie superbă.
    5. Mănăstirea monument UNESCO, de la Pătrăuţi, la 8 kilometri de Suceava, ctitoria lui Ştefan cel Mare.
    6. Mănăstirea Dragomirna, o  adevărată fortăreaţă cu cea mai mare turlă din Moldova, 42 de metri.
    7. Mănăstirile pictate monumente UNESCO de la Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa şi Arbore, plus cele de la Humor şi Probota.

Lucina

    8. Mănăstirea Putna, necropola domnească a familiei marelui domnitor, Ştefan cel Mare.

Oraşe

1. Piatra Neamţ- o plimbare cu telegondola până la Muntele Cozla, oferă o panoramă superbă asupra orașului și a Bistriței cu lacurile sale de acumualare.
2. Gura Humorului, orăşel-staţiune, cochet, cu pârtie de schi şi cu Mănăstirea Humorului, monument UNESCO.
3. Fălticeni- oraş cu un muzeu al apelor, interesant și cu muzeul unui ucenic al lui Brâncuşi, Ion Irimescu. http://www.plecatdeacasa.net/2013/05/globul-geografic-unic-de-la-muzeul.html

Inedite

1. Parcul natural Dragoş Vodă, din Vânători Neamţ, lângă mănăstire, cu 10 -12 zimbri( înrudiți cu boul moscat canadian!), care vor fi lăsați în libertate.
2. Salina de la Tg. Ocna şi Staţiunea Slănic Moldova.
3. Salina Cacica.
4. Pentru sărbători folclorice în orice perioadă: http://www.plecatdeacasa.net/2011/01/sarbatorile-traditionale-nedeile-si.html
5. Herghelia de la Lucina, din creierii obcinelor bucovinene, într-un cadru natural elveţian. Despre cai şi program aici. 
6. Huțulca- o mocăniță interesantă care se poate lua din Vatra Moldoviței.
   

Subcarpații Getici- caracterizare și obiective turistice unice

Poziție- la S de Carpaţii Meridionali;

Limite - între Valea Dâmboviţei la est  şi Valea Motrului la vest; la sud Podișul Getic;

Caracteristici: dealuri formate prin cutarea şi înălţarea unor strate sedimentare de la marginea Carpaților; altitudine maximă de 1017 m în Măgura Măţău sau 1218 în Dl. Chiciora; 2 şiruri de depresiuni închise de 2 şiruri de dealuri până la Olt; s-au înălţat la sfârşitul orogenezei alpine; prezența cutelor  diapire( dealuri cu depozite de sare) – Ocnele Mari;

Subdiviziuni- Depr. Câmpulung (Muscel), Depr. Tg Jiu, Măgura Mățău, Măgura Slătioara, Dl. Negru;

Clima -factorii ce influenţează clima în această zonă sunt: circulaţia generală a maselor de aer dinspre vest, dispunerea dealurilor si apropierea de Carpații Meridionali;

-temp.medie anuală 6° - 10° C; precipitații.medii anuale –700 – 1000 mm/an;vânturile de vest, foehnul, austrul în extremitatea vestică;

-nuanţe climatice: -de tranziţie; submediteraneeană (foarte puţin în zona Tismana);

- etaje de climă - climat de dealuri înalte;

Hidrografia-Argeșul, Râul Doamnei, Olt, Olteț, Jiu, Dâmbovița, Motru, Gilort; Lacuri- Ocnele Mari – în masiv de sare, Ceauru- lac de retenție pe Jiu;

Vegetația-  zona pădurilor cu etajul stejarului  (200 - 500m), amestec și etajul fagului( 600-1200 metri)

Soluri- cambisoluri, argiluvisoluri.

Obiective turistice: Salina și lacul de Ocnele Mari, statiunile Băile Govora și Băile Olănești, mănăstirea monument UNESCO de la Hurezi și ceramica de Horezu, ansamblurile sculpturale de la Tg. Jiu ale lui Constantin Brâncuși, Mănăstirea Tismana și rezervația de castan comestibil de la Pocruia, Mănăstirea Curtea deArgeș, ansamblul mănăstiresc de la Câmpulung, Monumentul de la Mateiaș și biserica crecută din stâncă de la Nămăiești, Mănăstirea Polovragi, muzeul trovanților de la Costești, biserica interzisă femeilor de la Muereasca-Frăsinei, Mănăstirea Dintr-un Lemn.

Filmuleț de pe canalul meu de youtube cu Oltețul vijelios la ieșirea din munți- AICI

Globul geografic unic de la Muzeul Apelor din Fălticeni

Undeva, pe o străduță cochetă din centrul vechi al târgului moldovenesc, se află un muzeu de științele naturii, numit al apelor, pentru că prezintă munca de o viață a doi fii ai orașului:  Prof. Vasile Ciurea și Acad. Mihai Băcescu, un oceanolog de prestigiu.

Aici se află un exponat unic în lume, despre care auzisem încă din timpul facultății, de la un coleg din zonă. La mai bine de 20 de ani de atunci, am ajuns în sfârșit să-l văd. Globul este o veritabilă operă de artă...geografică.

Profesorul Neculai Isaic, din Vadu Moldovei, a trudit mai bine de cinci ani să creeze un glob geografic fizic, care să înfățișeze relieful Terrei.
Munții și celelalte trepte de relief de pe uscat sunt oarecum cunoscute, dar particularitatea deosebită a acestui glob este că redă cu mare finețe relieful bazinelor oceanice. Și ar trebui să ne gândim că în anii '80, imaginile satelitare erau rare și aveau o rezoluție inferioară, ceea ce face ca efortul profesorului Isaic să fie cu atât mai important. Se pot ,,citi,, cu ușurință, riftul Atlanticului și faliile transversale sau fosele abisale din marginea vestică a Oceanului Pacific.

Restul muzeului aduce un omagiu cercetărilor academicianului Băcescu și lucrărilor profesorului Ciurea, ctitorul muzeului. Mai găsiți câteva acvarii cu pești locali și un morun împăiat uriaș sau scoici din diferite părți ale lumii.