Cornu, în culori de primăvară…

Azi, avem ca invitată o călătoare ce-și mărturisește dragostea pentru comuna cu nume de arbust fructifer- Cornu, de la poalele Subcarpaților Prahovei. 

Diana Camelia, este o romantică iubitoare de natură, care scrie frumos și scrie cum simte. 

Mulțumim Diana!

Circuitul mânăstirilor-peșteri din România

Încerc să produc o recomandare pentru cei interesați de mânăstirile-peșteri sau de grotele sihaștrilor pe lângă care au apărut schituri și mânăstiri. Asta pentru că grote și chilii în care s-au retras călugări sunt multe în zonele montane sau subcarpatice, doar câteva dintre ele au azi și viață monahală de obște.


1. Mânăstirea Peștera Sf. Andrei( GPS:44/5/26.46N, 27/49/31.57E)
Circuitul începe în Dobrogea de sud, în apropierea localității Ion Corvin, unde se spune că Sfântul Apostol Andrei ar fi propovăduit Evanghelia la populația romanizată de aici. Am scris despre acest loc binecuvântat și despre (prea)impresionanta( și preapictata) biserică construită în apropierea umilului altar, unde se crede că a viețuit Sfântul Românilor.

,,Fețele" stâncoase ale Carpaților

Cartea cu poze a lui Iuliu Floareș( Ed. Nona, Piatra Neamț, 2007), despre megaliții antropomorfi din România, reprezintă o incursiune în istoria geomorfologică și geologică a țării. Este de la sine înțeles, că aceste ,,figuri" au dat nastere unei întregi literaturi de specialitate, bolnavă de scenarita existenței unei civilizatii antedacice( pelasgii preindoeuropeni), care nu avea altceva mai bun de făcut decât să șlefuiasca megaliți cu chipuri ciudate în Carpați.
Mai jos am facut o selecție( sursa am precizat-o!) a câtorva fotografii interesante. Cei care au de gând sa viseze despre uriașii munților, să-l citească pe Nicolae Densușianu și a sa Dacie preistorică.

O listă completă cu toate stâncile ciudate din Carpați- AICI.

1. Sfinxul de la Topleț sau Sfinxul Banatului, situat pe teritoriul administrativ al comunei Topleț din județul Mehedinți(lângă Băile Herculane). Se poate observa din drumul E70 care leagă Craiova de Caransebeș, în zona vărsării Cernei în Dunăre.

Oferta de 1 Mai, pe malul Lacului Bicaz - Pensiunea Lostrița

Am avut ocazia să petrec un week-end deosebit la Lostrița. Vă recomand cu căldură pensiunea, priveliștea și... deliciile culinare ale lui Chef Petrică. 
Postarea despre sejur- AICI( poate vă ajută să vă hotărâți). Daca nu vizualizati pozele de mai jos, accesati postarea mea despre pensiune, mai sus.

Iată oferta de 1 Mai:

...platesti 3 nopti si a 4-a este din partea casei!

Mânăstirea Polovragi, de strajă în Cheile Oltețului

Cu mândria că legendele spun despre aceste locuri că ar fi fost udate de lacrimile lui Zamolxe, dupa înfrângerea dacilor, gorjenii de sub munte au lângă ei o minunată mânăstire. Situată chiar la ieșirea Oltețului din îngustele și spectaculoasele chei pe care le zimțuiește în calcarele Muntilor Căpățânii, biserica are o istorie de peste 500 de ani.

Radu Comisul  și Pătru Spătarul pun temelia bisericii în 1505, în timpul domnitorului Radu cel Mare.

Schiturile și mânăstirile munților noștri

O scurtă trecere în revistă a schiturilor cățărate de ctitorii lor pe crestele, platourile și versanții Carpaților.
Ordinea este pur și simplu aleatoare iar la fiecare am trecut și coordonatele GPS.

1. Schitul Sf. Ana, Cota 1400.( GPS: 45/21/37 N; 25/31/6.49 E)
Este binecunoscut celor ce urcă cu telegondola de la Sinaia, fiind așezat pe versantul estic(prahovean) al Bucegilor. La 200 de metri de hotelul Alpin, după 5 kilometri de drum din oraș. Are 4 călugari  și vreo trei hramuri, cel mai important fiind acela al Sfinților Părinți Ioachim și Ana.
( sursa foto-crestinortodox.ro)

Lacurile și barajele de pe apele Frumoasei(Sebeșului)

Amenajarea râului Sebeș, numit de păstorii Mărginimii și descris de Sadoveanu, ca Frumoasa(pe cursul său superior), a început în anii '70.
Mulți iubitori ai munților regretă și acum, și pe bună dreptate, modificările antropice de anvergură generate de construirea a trei lacuri de acumulare și patru hidrocentrale.
Acest lucru a permis și crearea drumurilor care traversează grupa Parâng de la sud la nord, în sensul de curgere al Sebeșului, sau de la vest la est, în sensul de curgere al Lotrului și Latoriței.