Voineasa. Stațiunea din inima Grupei Parâng

Aș fi pus un titlu mai lung, dar am ales să marchez poziția în primul rând. Aș fi scris ceva de genul:,, Cadru  natural deosebit, cadru antropic muncitoresc".
Până la urmă nu prea ai ce să ceri de la un orășel-stațiune, care a aparținut societăților care au amenajat din punct de vedere hidroenergetic sitemul bazinului Lotru. Și pensiunea la care am stat- La doi brazi- aparține de Hidroconstrucția.
Din acest motiv am ales să pun două trei fotografii cu regiunea și care să nu înfățișeze vechile hoteluri ale sindicatelor(Lotru, Voineșița, Vidruța, Brădișor- cu bază de tratament, Lotrișor, etc.) sau braseriile și cofetăriile unde oamenii muncii se bucurau odinioară de odihna binemeritată.

Nu vreau să fiu sarcastic, însă cadrul natural deosebit în care este așezată stațiunea și obiectivele turistice la care avem acces cu plecare din centrul stațiunii, nu pot acoperi lipsa de investiții în infrastructura turistică. Până la urmă este singura stațiune din zonă, vecinii ei fiind situați la mulți kilometri depărtare: Păltinișul spre nord, pe crestele Munților Cândrelului/Cibinului, Rânca pe versanții sudici ai Parângului, Călimănești-Căciulata pe Valea Oltului.

 Locația  Voinesei pe hartă - AICI.

Eforturi am văzut destule, mai ales în partea localității care nu este stațiune. Numeroase pensiuni de trei și chiar patru stele, magazine bine aprovizionate, vreo două restaurante și un asfalt destul de bun. Bine că în Vidra, practic o stațiune inexistentă, s-a construit o pârtie de schi!!! O investiție a ministerului care s-a făcut fără ca măcar drumul până acolo, pe valea Mânăilesei, să fie modernizat și fără ca în zonă să existe faciltăți de cazare.

Stațiunea este situată la altitudinea de 650 de metri altitudine, pe versantii nord-estici ai Munților Latoriței, fiind traversată de Lotru, care mai are de străbătut vreo 38 de kilometri până la vărsarea în Olt, în apropiere de Brezoi.
De aici, din Voineasa, se poate pleca în câteva zone de o rară frumusețe. Am să încerc, mai jos, să creionez posibile trasee pentru cei ce vor veni în această zonă:

1. Vidra- cel mai mare lac de acumulare din bazinul Lotrului, deservit de cea mai mare hidrocentrală din România(Ciunget). Drumul are 25 de kilometri, și dublează valea pârâului Mânăileasa. Asfaltul are porțiuni unde lipsește iar gropile trebuie ocolite dacă nu vreți să vă lăsați planetarele pe acolo. Am înțeles că există un proiect de reabilitare, care continuă investițiile de pe Transalpina, dar asta nu scuză crearea pârtiei de schi de la Vidra, despre care am vorbit mai sus. Postarea despre lac -AICI.

2. Defileul Latoriței, probabil cel mai frumos  defileu din țară. O sălbăticie rezervată și întregită, într-un fel, de lacurile construite pe firul apei. Postarea despre defileu -AICI.

3. Cataractele Lotrului și Lacul Balindru, pe un drum pietruit dar bine întreținut, de vreo 14 kilometri, care merge și mai departe până la Vidra. Postarea despre cataracte -AICI.

4. Curmătura Oltețului, drum care se face din valea Latoriței, și urcă culmile Muntelui Căpățânii, coborând spre Peștera Polovragi. Drum pentru 4x4 dar care, cred, oferă priveliști și senzații unice.

5. Tot un drum forestier, dar de culme, m-ar tenta. Acesta pleaca din Valea Măceșului o localitate de lângă Voineasa, și  traversează toată culmea Munților Latoriței , urcând până la 2000 de metri pe lângă Vârful Fratoșteanu, și coboară pe lângă Iezerele Latoriței în Șaua Ștefanu, unde intră în Transalpina.

,,Stațiunea"  Vidra

Huțulca. Mocănița de la Moldovița.

Există oameni inimoși și cu viziune care, iată investesc în fostele linii de cale ferată cu ecartament îngust care funcționau în pădurile noastre. Un asemenea om este austriacul Georg Hocevar, care a repus mocănița Huțulca în functiune în 2005, după ce a recondiționat linia ferată și traversele și a  înființat o firmă cu sediul în Criscior-Brad, județul Hunedoara.
Locatia aproximativă pe hartă AICI.

În zona Moldoviței exista o linie de cale ferată forestieră care urca pe valea râului cu același nume ca al mânăstirii și continua pe valea pârâului Râșca. Ea a fost construită în 1888 de un proprietar de gater de origine germană, pe numele sau Louis Ortieb, și are o lungime de 11 kilometri. Timpul de parcurgere a traseului este de 90 de minute, asta pentru că locomotiva are nevoie de multe opriri, pentru că presiunea scade repede în cazane.

Trenul este format de obicei din două vagoane de călători și un vagon restaurant, tractate de o bătrână locomotivă  cu abur, marca Krauss din 1917, cumpărată din Austria și (re)pusă în functiune în 2007. La nevoie se mai pot adauga încă două vagoane. Traseul  este dificil dar și spectaculos în acelasi timp, linia ferată și trenul fiind la vremea lor o realizare tehnică excepțională.

Din nefericire pentru turismul nostru mioritic, ea funcționează ocazional și nu permanent sau măcar pe timp îndelungat ca cea de pe Vaser din Maramureș, mult mai celebră. Așa că turiștii trebuie să sune și să închirieze sau să se intereseze dacă funcționează cu ocazia diferitelor evenimente sau sărbători.
O asemenea ocazie a fost între 26 decembrie 2011 și 2 ianuarie 2012 când a transportat la o cursă și 150 de călători, la prețul de 20 de lei  pentru adulți și 10 lei pentru copii.

La vagonul restaurant se servește de obicei ceai, vin și țuică fiartă iar la capătul liniei călătorii servesc produse tradiționale bucovinene și aleg să urce prin pădure cu caii sau cu trăsurile. După cum ați observat și în imagine, trenul pleacă din spatele hotelului Oana din Moldovița.

O inițiativa oarecum asemănătoare a existat și pe timpul verii lui 2011, când un tren de epocă a parcurs câteva zile la rând distanța dintre Suceava și Putna  sau Cacica, în cadrul programului Pelerin în Bucovina.
Poze și filmuleț AICI.

Informații obtinute din ziarul Monitorul de Suceava, editia 4 ianuarie.

Lacul Gâlcescu. Frumusețea lacustră a Parângului

Când pronunț numele lacului Gâlcescu, fiori cu iz de jnepeni își fac loc printre amintirile acestei veri. Un loc de o rară frumusețe, cocoțat la 1935 de metri într-o căldare glaciară imensă situată sub Parângu Mare și frații săi de peste 2000 de metri. Mai marele vârfurilor din mijlocul Meridionalilor, care se ridică la 2519 metri altitudine.

Plecăm dis de dimineață spre Obârșia Lotrului, locul cunoscut de toată lumea drumeților, ca nodul principal din grupă, de unde pornesc sau prin care trec majoritatea marcajelor montane. Mai nou, accesul spre zonă este facilitat de modernizarea drumului național 67C, sau mai cunoscut sub numele de Transalpina.

După punctul de intersecție cu drumul care duce la Voineasa, se face la dreapta un drum forestier marcat cu cruce roșie, pe care mergeți vreo cinci minute, până când la un podeț de piatră drumul devine impracticabil pentru mașinile de oraș.

Acolo ne-am lăsat mașina și am pornit într-o drumeție de două ore și jumătate, având ca tovarăș Lotrul cel iute din fire ( cataractele sale spectaculoase- AICI). Pădurea este rărită pe primii câțiva zeci de metri de urcuș, semn că și aici se produce aceeasi exploatare haotica a molizilor și brazilor.

Spre zona subalpină rariștea pădurii de conifere, naturală aici, începe să lase privirea să zburde către înălțimile Pietrei Tăiate și ale Zănoagei, unde ne asteaptă luciul rece al salbei de lacuri glaciare din acest vast complex glaciar.

Departe, reflexia soarelui în geamurile mașinilor ce urcă Transalpina prin Șaua Urdele și Ștefanu, ne amintește că omul a supus de mult acești munți. Totuși, aici la 1800 de metri asta este o iluzie, pentru că natura încă oferă panorame minunate.

După ce traversăm Lotrul și afluenții săi Gâlcescu sau Zănoaga Mare peste stânci și bușteni căzuți, ieșim în iarba înaltă a pajiștilor subalpine. La indicatorul cu rezervația naturală Gălcescu, oprim pentru a aduna câteva afine, în timp ce ochiul nostru aleargă spre coclaurii pe care  mai bântuie urșii bruni.

Aici avem parte de o surpriză naturală la care ne  întoarcem cu gândul de fiecare dată când urâțenia din jurul nostru încearcă să ne ucidă emoțiile. Este vorba de un culoar pietros acoperit ca un tunel arcadă de jepii cei frumos mirositori.

O splendoare prin care razele intră ca să ofere lumină și căldură la ramurile întinse ca niște șerpi pe pământul încă rece la mijloc de iulie.

Nu pot spune că am mare experiență de montaniard, dar să urci câteva zeci de metri prins în chingile acelor lungi de jneapan n-am mai trăit și nici întâlnit vreodată. După un prag în care se prăvălesc proaspete, apele râului cel iute, dăm de lacul glaciar cel mai mare și mai căutat din Parâng.

Îl ocolim pe potecă și urcăm pe o stâncă de granit unde priveliștea ne lasă muți. Avem în față cel mai frumos lac din Carpații dintre Olt și Jiu.

Cu o suprafață de peste 3 hectare și o adâncime de 9,3 metri, lacul este centrul unei rezervații complexe care ocrotește și specii de plante și animale din zona alpină.

Ceva mai sus, peste un prag glaciar cu roci mutonate( șlefuite de gheață) și după 20 de minute de urcuș, pe nivelul superior al complexului mai pot fi admirate două lacuri mai mici, Pencu situat la 1991 metri și Vidal la 1987 de metri.

Notă: numele lacului mai este trecut și  Câlcescu în unele ghiduri, nu este nimic greşit, i se mai spune și așa. Altitudinile și suprafețele sunt și ele diferite de la autor la autor. Datele mele provin de la ghidul Munții Parâng, Ed. Sport Turism, 1986.

Happy Drumețing Year!

Un an mai bun cu călătorii mai lungi și cu mai multe frumuseți ascunse (re)descoperite.

Un an cu dor de ducă, pe coclaurii mai prăfuiti sau mai înverziți ai țării.

Un an cu drumeții peste plaiuri mioritice, demult uitate.


Un an la fel de frumos precum purcelul acesta împănat.

Un an mai bun, alături de plecatdeacasa!

Pace tuturor. Sărbători cu bine!

Cred că zicerea asta se potriveşte foarte bine timpului nostru şi timpului acestor sărbători. Gânduri bune!

Prietenii de la TOTB.ro vor să ne scoată din cutie!

Dragii mei, ieșiți vă rog din cutie!

 Totb.ro va provoacă.

Salutări Andrei Matzal și lui Magor.






Dragi prieteni și colaboratori,

Think Outside the Box sărbătorește sfârșitul lui 2011 și începutul lui 2012 acolo unde-i stă cel mai bine, de doi ani încoace: online. Așa se face că am pregătit o aplicație de Facebook specială, prin care vrem să le facem cadou cititorilor noștri câteva provocări pentru anul care vine. Scoate-ți prietenii din cutie este o invitație de a le trimite celor din listele de prieteni Facebookiști idei pentru a ajunge cu un pas mai aproape de libertate, de nonconformism, de normalitate. Îți poți provoca prietenii la câte și mai câte: să adopte un pui de dihor, să recicleze hârtie, să înregistreze o piesă într-un studio profi, să nu mai mănânce la fastfood sau să se furișeze noaptea din casă pentru o plimbare. La finalul lanțului de provocări, care sperăm să ne lege și mai mult de prietenii noștri cititori, se află, desigur, premii pe care le-am ticluit atent pentru cei care preferă să vadă lucrurile outside the box. Oferim un curs de alpinism cu Alex Găvan, un curs de SlackLine, un Spunk Tattoo, o cafea cu redacția TOTB.ro și 100 de tricouri prietenoase.

Ne-ar face mare plăcere dacă ați accepta provocările noastre și ați intra în joc cu aceeși degajare cu care primeați în copilărie o leapșa. De asemenea, ne-ar fi de folos dacă ați da vestea și invitația mai departe, folosindu-vă conturile de Facebook și paginile web pe care le îngrijiți atât de bine.

Mai multe informații despre regulament, precum și lista completă a celor 100 de provocări gândite să ne scoată din cutie, puteți găsi aici.

Dacă vreți să trageți cu ochiul la această aplicație înainte de a da clic, atașamentele vă pot fi de folos.

Vă mulțumim că sunteți alături de noi și ne dorim ca la anul să vedem și mai de sus cutia! :)

Andra Matzal

Toate cetățile medievale și țărănești din Transilvania și din restul țării

O postare pe care o alătur bucuros celorlalte despre ruine și cetăți, realizate tot cu ajutorul cărții România- Ghid turistic, de Victorița Novac și Leon Magdan. Am mai cules informații și din Ghidul turistic de la Editura Garamond.  Sper să aibă același succes pe care l-a avut și cea cu Sărbătorile tradiționale, care a ajuns deja la peste 20 000 de vizionări.

Judeţul Alba

1. Aiud( oraş): ruinele Cetăţii Aiudului din secolele XIV-XVI, cu biserică reformată în stil gotic şi cu interior renascentist;
2. Alba Iulia: Cetatea Alba Carolina, în stil Vauban, cu 7 bastioane; ruinele cetăţii medievale din secolele IX-X cu două bastioane;
3. Sat Mănărade, oras Blaj: cetate țăranească din secolul al XVII lea cu turnuri de apărare și ziduri de piatră;
4. Câlnic: ruinele cetății feudale țăranești, construită înainte de 1267, cu faimosul donjon Siegfried, declarată monument UNESCO; Locația AICI.Postare -AICI.

 5. Cetatea de Baltă: ruinele unei cetăți medievale din secolul al XII lea;
 6. Gărbova: ruinele Cetății Greavilor, cu rădăcini în secolul al XII lea, refăcută patru secole mai târziu, cu ziduri groase, un donjon și un turn de poartă, cu biserică de incintă;

 7. Ocna Mureș: ruinele medievale ale Cetății Uioara, din secolele XII-XIII;
 8. sat Șard, com. Ighiu: ruinele unei cetăți sătești, cu biserică de incintă, construite și refăcute între secolele XIV-XVIII;
9. sat Tăuți, com Meteș: ruinele unei cetăți medievale din anul 1276 cu ziduri duble, din piatră brută, distrusă de austrieci în 1553;
10. Sat Colțești, com. Rimetea: ruinele unei cetăți medievale din secolele XIII-XV;
11. Săsciori: ruinele Cetății Săsciorului din secolul al XIII lea; sat Sebeșel- ruinele cetății medievale din același secol;
12. Sebeș(oraș): ruinele Cetății Sebeșului( Mulbach) începuta în 1387, cu ziduri înalte de 5 metri și grosime de 2 metri, cu 8 turnuri de apărare din care s-au păstrat 4, cel mai impunător este Turnul Studentului, de care se leagă o legendă locală;
13. Stremț: ruinele Cetății Diodului din secolele XIII-XIV:
14. Sat  Valea Vinului, com. Vințu de Jos: ruinele Cetății Zebernicului; sat Vurpăr- ruinele unei cetăți din secolul al XIII lea, cu biserică în stil romanic;

Judeţul Arad
15. Arad: Cetatea Aradului din secolul al XVI lea în stil baroc, în formă de stea, cu cazemate; 
16. Sat Chelmac, com. Conop: ruinele unei cetăți construite în secolul al XV lea;

17. Craiva: ruinele unei cetăți medievale din secolul al XIII și părăsită în secolul al XVI lea;
18.  Dezna: ruinele Cetății Dezna, de pe dealul Ozoi, construită în secolul al XIII lea;
19. Sat Ionești, com. Hălmagiu: ruinele unei cetăți din secolul al XVI lea;
20. Ineu, oraș: Cetatea Ineului din 1295  și refăcută în 1645, cu turnuri și arhitectură în stil neoclasic;
21. Lipova( oraș), localitatea Șoimuș: ruinele unei cetăți medievale din secolul al XIII lea;
22. Seleuș: ruinele unei cetăți medievale din apropiere;
23. Pâncota( oraș): ruinele unei cetăți medievale din secolul al XIV lea;
24. Șiria: ruinele unei cetăți medievale din secolele XIII-XV;
25. Sat Agrișu Mare, com. Târnova: ruinele unei cetăți medievale din 1400;

26. Vârfurile: ruinele unei cetății feudale din secolul al XVI lea ;

Judeţul Bihor
27. Aleşd (oraș); în localitatea Peştiş, ruinele Cetăţii Şinteu-Piatra Şoimului, din secolul al XIII lea cu bastioane;
28. Beiuș, sat Finiș: ruinele Cetății Beiușului construită în secolul a XIII lea cu anexe din secolul al XIV si al XV lea
29. Batăr: ruinele unei cetăți medievale;
30. Biharia: ruinele Cetății Biharia, din secolul  XI, cetate de pământ cu ziduri puternice și șanț de apărare;

31. Oradea: ruinele Cetății Oradea, din secolul al XII lea, refăcută în secolul al XVI lea, în stil Vauban, cu 5 bastioane și ziduri, declarat monument de arhitectură;

32. Pomezeu: ruinele cetății medievale Pomezeu din 1594;

33. Salonta(oraș): ruinele cetății medievale Salonta, din secolul al XVII lea, cu un donjon numit Turnul Ciunt sau Turnul Haiducilor, în care se află muzeul de istorie;

Judetul Bistrița-Năsăud
34. Bistrița(oraș): ruinele cetății medievale din 1464-1575, cu turnul Dogarilor înalt de 35 de metri;
35. Ciceu-Giurgesti: ruinele Cetății Ciceu, din 1203;
36. Anieș, com. Maieru: ruinele unei cetăți construite în secolul al XI lea;
37. Rodna: ruinele și turnul Cetății Rodnei, situată lângă drumul roman;

Judeţul Braşov
38. Apaţa: ruinele unei cetăţi medievale cu un turn rămas în picioare, ridicată în secolul al XIVlea;
39. Brașov: ruinele Cetății Brașovului( Kronstadt), din secolele XIV- XVII, cu zid de incintă cu înălțime de 12 metri și grosime maximă de 4, cu turnuri si bastioane + pe dealul Warte, ruinele Turnului Alb și ale Turnului Negru, ambele din sec. XV;
40. Sat Calbor, com. Beclean: cetate sătească din secolele XIII-XVI, cu biserică de incintă;
41. Bunești: cetăți țărănești din secolele XIII-XVI, cu biserici de incintă în stil gotic, în centrul de comună și satele: Crit, Mesendorf, Roadeș și Viscri, ultimă fiind declarată monument UNESCO; Locatia AICI.

42. Cristian: cetatea țărănească din secolul XV, cu biserică evanghelică de incintă, construită mai devreme, în secolul XIII, în stil romanic. Cetatea are două rânduri de ziduri și turnuri de apărare;
43. Cața: cetate țărănească din sec XIII, cu biserică evanghelică în stil romanic/sat Drăușeni: cetate țărănească  cu biserică de incintă cu fresce, secolul XIII;
44. Cincu, sat Toaca: cetate țărănească din secolul XIII, cu biserică evanghelică;

45. Codlea( oraș): ruinele Cetății Codlea, ridicată între 1211-1225 și refăcută în secolul al XVlea, construită de cavalerii teutoni- o postare despre Codlea- aici;
46. Făgăraș: castel cetate, Cetatea Făgărașului, din secolul al XIV și refăcută un secol mai târziu, patru turnuri de apărare și ziduri foarte groase, înconjurată de un șanț cu apă. Detalii AICI. Locația AICI.
47. Ghimbav: ruinele cetății țărănești, construită începând cu secolul al XIII lea, cu biserica evanghelică și șase turnuri de apărare rămase;
48. Hălchiu, sat Crizbav: ruinele Cetății Heldemburg, din secolul al XIII lea; 
49. Hărman: cetate țărănească din secolul al XV lea, cu biserică foarte veche din 1280, în stil romanic, cu o capelă funerară din secolul XV;
50. Homorod: cetate țărănească cu dublă incintă și cu bastioane, din secolele XV-XVI, cu biserică evanghelică de incintă ridicată în 1270, cu fresce; sat Jimbor, cetate sătească din secolul al XIII lea și cu biserică evanghelică din secolul al XIX lea; sat Mercheașa, cetatea țărănească din secolul al XIII lea, cu biserică de incintă;
51. sat Daia, com. Jibert: cetate țărănească din secolele XII-XVI cu biserică evanghelică de incintă;
52. Lisa, sat Breaza: ruinele unei cetăți medievale din secolul al XIII lea; 
53. Ormeniș: ruinele cetății țărănești din secolul al XIV lea;
54. Părău, sat Veneția de Jos: ruinele Cetății lui Negru Vodă sau Cetatea Breaza, din secolul al XIV lea;
55. Prejmer: cetate țărănească săsească a cărei construcție a început în 1427, cu ziduri groase de 6 metri și înalte de 14, turnuri de apărare și șanț de apă lat de 18 metri, cu biserică evanghelică de incintă. Cea mai bine păstrată fortificație de acest gen din Transilvania, motiv pentru care a fost inclusă pe lista monumentelor UNESCO; Locația pe hartă AICI.
56. Racoș: ruinele unei cetăți medievale din secolul al XVI lea;
57. Râșnov(oraș): cetate țărănească bine păstrată și renovată, din secolul al XIV lea, cu 9 turnuri de apărare și biserică evanghelică în stil gotic cu picturi murale; fântână în cetate cu adâncimea de 146 metri!!!
58. Rupea(oraș): ruinele Cetății Cohalmului din secolele XIII-XVII. O postare și mai multe poze  AICI; sat Fișer- cetate țărănească cu biserică evanghelică de incintă din secolele XV-XVI;
59. Sânpetru: cetate țărănească din secolul al XIV lea, cu biserică evanghelică de incintă construită în secolul al XIII lea;
60. Șoarș, sat Bărcut: cetate țărănească cu biserică evanghelică de incintă, din secolul a XIII; sat Felmer- cetate țărănească cu biserică evanghelică de incintă; sat Rodbav-cetate țărănească; sat Seliștat- cetate țărănească cu biserică evanghelică;
61. Ticușu: în satele Cobor  și Ticușu Vechi, cetăți țărănești cu biserici de incintă dintre secolele XIII-XV;
62. Ungra: ruinele unei cetăți sătești din secolul al XVI lea;
63. Sat Cincșor, com Voila: cetate țărănească cu biserică de incintă din secolele XIII-XVI;
64. Feldioara: ruinele Cetății Feldioara, fostă reședință a cavalerilor teutoni, transformată apoi în cetate țărănească în 1457; sat Rotbav- cetate țărănească cu biserică evanghelică de incintă din secolul al XIII lea;

Judetul Caraș -Severin
65. Bocșa:  ruinele Cetății Cuiești din secolul al XV lea, refacuta în secolul următor, situată pe Dealul Buza Turcului și devenită fortăreață turcească;
66. Caransebeș( oraș): ruinele unei cetăți medievale din secolele XIII-XIV;
67. Coronini: ruinele Cetății Sf. Ladislau, construită în sec XI- XV,cu turnuri și ziduri puternice;
68. Mehadia: ruinele unei cetăți medievale din secolul al XIII lea, situată pe Dealul Parcani, înconjurată de șanț  de apărare;
69. Ciclova Română, sat Ilidia: cetatea feudală de pe Dealul Oblița, din secolele XII-XIV, în care se află ruinele unei biserici;

 Județul Cluj

70. Sat Săcel, com. Băișoara: ruinele Cetății Lita, din secolul XIII;
71. Cluj-Napoca: ruinele Cetății Clujului, din secolul XV, cu turnuri și bastioane.

72. Sat Tăuți, com. Florești: ruinele unei cetăți țărănești cu ziduri în două rânduri, construită în secolul al XIII lea;

73. Gherla: Cetatea-Castel Martinuzzi construită între 1541-1551, în stil renascentist;
74. Moldovenești: ruinele Cetății Turzii ce datează din secolul al X lea cu ziduri de piatră refăcute în secolul XII;
 75. Sat Bologa, com. Poieni: ruinele unei cetăți medievale din 1322 cu un turn de 25 de metri, situată lângă ruinele unei cetăți romane( Resculum);
76. Turda: ruinele Cetății Secuilor din secolul al XII lea și refăcută în secolul al XIV;

Județul Covasna

77. Aita Mare: cetate ţărănească din secolul al XVI lea, cu ziduri de 8 metri și cu biserică în stil gotic;
78. Balvanyos: ruinele Cetății Păgânilor, construită înainte de secolul al XIII, cu un donjon înalt de până la 18 metri, mai multe poze și o postare AICI.

Cetatea Balnayos- Cetatea Idolilor

79. Belin: cetate sătească cu biserica de incintă unitariană, din secolul XVI, în stil gotic, cu patru turnuri de apărare și cu ziduri groase de până la 2 metri;
80. Bodoc: ruinele Cetății Herecz, din secolul XII.
81. Ilieni: cetate țărănească construită în 1443, cu trei ziduri de apărare, cinci turnuri și biserica de incintă din 1708;
82. Lemnia: cetate țărănească din secolul al XVI lea cu biserică catolică de incintă, construită în 1510 în stil gotic și refăcută în stil baroc, cu un interesant Turn cu bulb;
83. Ojdula: ruinele cetății țărănești din secolul al XV lea;
84. Sat Estelnic, com. Poian: cetate țărănească din secolul al XIV lea, cu biserică catolică de incintă, cu mânăstire franciscană, construită un secol mai târziu;
85. Sânzieni: cetate sătească cu biserică  din 1401 în stil gotic, de tip sala cu zid de incintă;
86. Turia: cetate țărănească cu biserică de incintă și turnuri de apărare din secolul al XV lea;
87. Sat Arcuș, com. Valea Crișului: cetate țărănească din secolele XVI-XVII cu  trei bastioane, metereze, și burdufuri pentru guri de păcură, cu biserică  de incintă din 1568, declarată monument de arhitectură;
88. Bățani, sat Bățanii Mici: cetate săteasca din secolul al XV lea, cu biserica de secol XVI, declarată monument de arhitectură;

Județul Harghita
89. Cârța: cetate țărănească cu biserică catolică de incintă, în stil gotic si cu zid scut, din 1444;
90. Feliceni: cetate țărănească din secolul al XV lea și refăcută în 1670;
91. Gheorghieni: ruinele Cetății Both din secolul a XVI lea;
92. Mărtiniș: ruinele unei cetăți medievale din secolul al XV lea;
93. Merești: ruinele unei cetăți medievale, situate în perimetrul comunei;
94. Miercurea Ciuc: Cetatea Miko, construită  la începutul secolului al XVII lea, și refăcută în 1714, cu turnuri de apărare;

95. Odorheiu Secuiesc: ruinele castelului cetate ,,Secuiul atacă"  din secolele XIII-XV, refăcut în 1880-1912, cu ziduri de 12 metri și trei bastioane, fost așezământ pentru călugarii dominicani. Postare despre aceasta cetate și despre oraș AICI.
96. Sânmartin: cetate țărănească din 1658 cu o capelă în incinta;
97. Siculeni: ruinele unei fortificații medievale din secolele XIV -XV; Sat Racu- ruinele unei cetăți medievale cu o capelă din secolele XIII-XIV, situată pe Dealul Bogat;

Județul Hunedoara
98. Deva: ruinele Cetății Devei, construită înainte de 1269;
99. Hunedoara: Castelul Huniazilor din secolul XIII-XIV, cel mai mare și mai important monument gotic din Transilvania; Legenda tristă a fântânii turcului AICI.
100. Orăștie: Cetatea Orăștiei construită între secolele XIV-XV, fortificată cu turnuri de apărare și bastioane;
101. Râu de Mori: ruinele cetății construite de Cnejii Cânde, în secolul al XV lea; sat Suseni- ruinele Cetății de Colț din secolul al XIV lea cu ruine de biserică; Articol detaliat AICI.

.

Cetatea Colț- cuibul de vulturi al lui Jules Verne

102. Sălașu de Sus; ruinele unei cetăți medievale fortificate din secolele XV-XVII ; sat Mălăiești- ruinele cetății din secolul al XIV lea, cu donjon și curte circulară;
103. Sat Subcetate, com.Sântămăria -Orlea: cetatea regala a Hațegului construită între secolele XIII-XV, cu turn și val + șanț de apărare/  com. Răchitova-cetate țărănească din secolul al XIV lea;

Judetul Maramureș
104. Sat Berchezoaia, com. Remetea Chioarului:  ruinele Cetății Chioarului din secolul al XIII lea;
105. Seini( oras): ruinele cetății medievale din apropierea orașului;
106. Baia Mare: ruinele cetății medievale din care se păstrează Bastionul Măcelarilor din 1347 și Turnul Sf. Ștefan de 50 de metri înălțime din 1445-1468;

Județul Mureş
107. Adămuş: cetate ţărănească din secolul al XVI lea;
108. Apold: cetate ţărănească din secolul al XVI lea, cu biserica evanghelică;în satele componente Daia, Şaeş şi Vulcan cetăţi ţărăneşti din secolele XV-XVI, cu biserici evanghelice de incintă.
109. Batoș: cetate țărănească cu biserică evanghelică din secolul a XVI lea, și cu turn din secolul al XVII lea;
110. Băgaciu: cetate țărănească din secolele XIV-XV, cu turnuri de apărare, cu biserică de incintă cu valoroase sculpturi;
111. Sat Filitelnic, com. Bălăușeri: cetate țărănească din secolul al XVII lea, cu biserică evanghelică, terminată în secolul XVIII  și cu clopotniță din secolul al XIX lea;/ sat Senereuș: ruinele unei cetăți țărănești din 1641.

112. Gurghiu: ruinele unei cetăți sătești din secolul XIII și refăcută în 1641;
113. Sat Seleuș, comuna Daneș: cetate țărănească din 1503, cu biserică evanghelică din 1476, construită în stil gotic;

114. Eremitu: ruinele Cetății Vityal, construită între secolele  XIV- XVI;

115. Saschiz: ruinele cetății săsești construită între anii 1310-1324, cu ziduri înalte de 9 metri și turnuri de apărare.Tot aici, în comună, se află și biserica evanghelică fortificată declarată monument UNESCO! Locația pe  harta AICI ; sat Cloașterf- cetate țărănească din 1521 cu biserică de incintă construita în stil gotic târziu dar cu mobilier baroc și intarsii în lemn.

116. Sighișoara( Schassburg): Cetatea Sighișoarei construită între secolele XIII-XVII, cu ziduri  înalte de până la 10 metri și cu 14 turnuri de apărare( Poveștile zidurilor și ale turnurilor - AICI). Monument din patrimoniul UNESCO, pentru cel mai bine păstrat ansamblu urban medieval, singura cetate medievală din Europa, încă locuită;
117. Târgu Mureș: ruinele cetății medievale din 1602-1653, cu ziduri de cărămidă și 7 bastioane( Tăbăcarilor, Porții, Croitorilor, etc.)
118. Sat Archita, com Vânători: cetatea țărănească din secolul al XV lea cu 7 turnuri de apărare, cu biserică evanghelică din secolul XIII, una dintre cele mai interesante construcții de acest gen din Transilvania;
120. Zagăr: cetate țărănească din 1640-1643 cu biserică evanghelică de incintă din 1784;

Județul Satu Mare
121. Bixad: ruinele Cetății Vapa, din secolul al XIV ela cu turnuri de apărare si ziduri groase+ ruinele Cetății  Șoimilor din secolul XIV;
122. Nadeș: cetate țărănească din secolele XV-XVI lea, cu o biserică mai veche din secolul al XIV lea, fortificată ulterior și cu casă parohială din secolul XVIII.

Județul Sălaj

123. Almaşu: ruinele Cetăţii Almaşului din secolul  al XIII lea, refăcută în secolul al XVII lea, foarte bine fortificată;
124. Crasna: ruinele unei cetăți construite în secolul a XIII  lea;
125. Năpradea, sat Cheud: ruinele unei cetăți medievale de secol XIV, care avea ziduri de aproape 8 metri;
126. Șimleu Silvaniei( oraș): ruinele cetății medievale Castelul Bathori din 1532 și refăcut în secolul al XVII lea, cu două bastioane, ziduri groase și poartă.
127. Sat Sub Cetate, com. Valcău de Jos: ruinele unei cetăți medievale de secol XIII,  cu ruinele celor două turnuri de apărare;

  

Județul Sibiu
128. Agnita( oraș): cetate ţărănească, din secolele XIII- XVII, monument istoric, cu biserică evanghelica de la 1500, în stil gotic;
129. Ațel: cetate țărănească, din 1471 cu turnuri/ sat Alma: cetate țărănească cu biserică de incinta din 1502, în stil gotic;
130. Avrig( oraș): ruinele cetății ridicate în jurul anului 1200;
131. Axente Sever: cetatea evanghelică cu biserică, fortificație din secolele XIII-XIV,  cu porti duble si cu turn de apărare/ sat Șoala: cetate țărănească cu biserică evanghelică din secolele XV-XIX;
132. Bazna: cetatea țăraneasca cu biserică fortificata din 1402;

133. Biertan: cetate-biserică fortificată din 1408, în stil gotic cu turnuri de apărare, declarată monument UNESCO- detalii AICI; Locația AICI.
134. Brădeni: cetate sătească cu biserica de incintă, din secolele XV-XVI;
135. Bruiu: cetate țărănească din secolele XV-XVI, cu 3 turnuri  și cu o biserică evanghelică de incintă datând din secolul al XIII lea, cu altar pictat;sat Gherdeal- cetate țărănească cu biserică de incintă, construite în aceleași secole ca la Bruiu.
136. Chirpăr: cetate cu biserică evanghelică de incintă din secolul al XIII lea;
137. Cisnădie( oraș): ruinele Cetății Hünenburg, din secolul XV-XVI+ cetatea țărănească Sf. Mihail , din Cisnădioara, cu biserică construita în stil romanic, cea mai veche din țară, înainte de 1223;
138. Sat Curciu, com. Dârlos: cetatea sătească din secolele XV-XVI, cu biserica evanghelică;
139. Hoghilag: vechea cetate săsească din secolele XV-XVI, din care a rămas un turn de poartaă sat Valchid, cetate sătească cu biserica evanghelică din secolul al XIV si refăcuta două secole mai târziu;
140. Iacobeni: cetatea țărănească din secolele XV-XVI cu biserică evanghelică de incintă din secolul al XIV lea; sat Movile, cetate țărăneasca din secolele XV-XVI cu biserică evanghelică; sat Stejerișu, cetatea cu biserică din secolul al XIV lea;
141. Marpod: cetate țărănească din secolele XV-XVI cu biserică evanghelică de incintă, construită un secol mai târziu.
142. Merghindeal: cetate sătească din secolele XV-XVI, cu biserică evanghelică de incintă;
143. Micăsasa: cetate săseasca în satul Țapu, cu biserica de incinta din secolul al XV lea;
144. Sat Țapu, com. Micăsasa: cetate medievală cu biserică de incintă construite între secolele XV-XVII;
145. Miercurea Sibiului: cetate/ biserica evanghelică din secolele XII-XIII, declarat monument de arhitectură, cu ziduri groase din secolul XV+ cetate țărănească ce a functionat între secolele XV-XIX; sat Dobârca- ruinele unei cetăți săsești construită în secolul al XV lea.
146. Sat Metiș, com. Mihăileni: cetate țărănească din secolele XV-XVI, cu biserică evanghelică;
147. Moșna: cetate biserică evanghelică din 1480, în stil gotic cu turn clopotniță din 1515 cu turnuri de apărare adăugate iî secolul XVI, și cu un tabernacol monumental;
148. Nocrich: cetate taraneasca din secolele XVI-XVIII, cu biserica evanghelica de incinta; sat Hosman- cetate țărănească din secolele XV-XVI, cu biserică evanghelică din 1275, în stil romanic, cu elemente arhitecturale (basoreliefuri și portaluri). O postare despre biserică AICI.
149. Orlat: ruinele cetății medievale WINSBERG, a cărei constructie începe în 1327;
150. Rășinari: ruinele unei cetăți medievale pe Dealul Cetățuia datată  secolele XII-XIII;
151. Sat Sibiel, com. Săliste: ruinele Cetatii Salgo de pe Dealul Zidului, construită iître secolele XII-XIII;

152. Cetatea Sibiului( Hermanstadt):  mai multe rânduri de fortificații, ziduri cu arce, zid apărare din pasajul scărilor, cu turnuri  și bastioane ( Gros, Haller, Soldish);

153.Slimnic: ruinele cetății țărănești numită Cetatea Stolzemburg din secolele XIV- XVI  și refăcută în secolul al XVIII lea, cu biserică de incintă și cu un turn cu zid gros de 3 metri; O postare si mai multe poze AICI.

154. Șeica Mare: cetate țărănească din 1503, cu biserică de incintă din secolul al XIII lea; sat Buia- ruinele unei cetăți medievale din secolele XIV-XVII;

155. Șelimbăr: ruinele cetății țărănești din secolul XIV-XV;

156. Tălmaciu( oraș): ruinele Cetății Tălmaciului din 1370-145.

157. Tilișca: ruinele cetății feudale din secolele XII-XV;

158. Sat Sebeșu de Jos, com. Turnu Roșu: ruinele unei cetăți medievale pe Dealul Furcilor+ ruinele Turnului Spart din secolul al XIV lea, de pe valea Oltului;

159. Valea Viilor: biserica cetate din secolul al XIII lea, fortificată în secolele XV-XVI cu ziduri înalte de 8 metri, intrată în patrimoniul mondial UNESCO;

  

Județul Timiș

159. Criciova: ruinele cetății de Travnic + în satul Jdioara, ruinele altei cetăți construită în secolul al XIII lea;

160. Deta, localitatea Opatița: fortificația /cetate Călăștur;

161. Făget: ruinele Cetății Făgetului, construită în secolul al XVI lea;

162. Timișoara: ruinele zidurilor și bastionul cetății din secolele XV-XVIII;

163. Ciacova: ruinele unei cetăți de la sf. secolului al XIV lea, cu un donjon care reprezintă turnul orologiului, cu înălțime de 30 de metri;

Cetăți din alte regiuni

1. Boișoara, jud. Vâlcea: ruinele cetății țărănești Cetățeaua( 1720-1721);

2. Cetățeni, jud. Argeș: ruinele cetății de la Stoienești, construită de Negru Vodă, secolele XIII-XIV;

3.  Arefu, jud. Argeș: în satul Căpăţânenii Pamânteni, ruinele Cetăţii de la Poienari, ridicată de Negru Vodă şi folosită de Vlad Ţepeş, din secolul al XIV lea, până la care urcă 1500 de trepte; Detalii AICI. Locația AICI.

4. Dâmbovicioara, jud. Argeș: ruinele Cetății Oratea, construită în secolul al XIV lea;

5. Ghimeș -Făget, jud. Bacău: ruinele Cetății Rakoczi, construită în secolul al XVIII lea;

6. Godeanu, jud. Mehedinți: ruinele Cetății Gradet, construită între secolele XIII-XIV;

7. Nufăru. jud. Tulcea: ruinele cetății medievale Proslavița;

8. Ostrov, jud. Constanta: ruinele cetății bizantine Păcuiu lui Soare, situată pe o insulă/ostrov de pe Dunăre;

9.  Sat Șarânga, com. Pietroasele, jud. Buzau: ruinele cetății lui Negru Vodă, din secolul al XIV lea;
10. Roman, jud. Neamț: ruinele Cetății Noi din secolele XIV-XVI;

11.Rucăr, jud. Arges: ruinele Cetății lui Negru Vodă, numită si Cetatea Damboviței-Orății sau a Nemților, din secolele XIII-XIV;

12. Sarichioi, sat Enisala, jud Tulcea: ruinele cetatii bizantine Heracleea, construită în secolele X-XI  si refăcută în secolele XIII-XIV;

 13. Siret( oras), jud Suceava: ruinele unei cetăți medievale de pe Dealul Sasca;

 14. Suceava: ruinele Cetății Șcheia-Cetatea de Vest din secolul al XIV lea, prima cetate moldovenească de piatră și  Cetatea Sucevei din secolul al XIV lea -reședință domnească;

 15. Șvinița, jud. Mehedinți: ruinele Cetății Tri-Kule, construită între anii  11429-1439, situată pe malul Dunării; Un articol bun AICI.

 16. Târgoviște, jud. Dâmbovița: ruinele cetății din secolul al XVI lea cu ziduri si 7 bastioane+ Turnul Chindiei de 25 metri, din ruinele fostului palat domnesc;

17. Târgu-Neamț: Cetatea Neamțului din 1375-1391, recent reamenajată cu fonduri europene si inclusă într-o suită selectă de cetăți medievale cu potențial turistic; O postare AICI.

18. Turnu Măgurele, jud. Teleorman: ruinele cetății medievale a lui Mircea cel Bătrân, pe locul cetății ridicate de Constantin cel Mare în secolul al IV lea;

19. Berca, judetul Buzău: ruinele unei cetăți feudale, pe dealul din apropiere, unde se află acum o mânăstire.( prima poză este de acolo!)
20. Odobești, județul Vrancea: ruinele Cetății Crăciuna din secolul al XV lea, situată pe Dealul Șarba;
21.  Afumați, județul Ilfov: ruinele cetății lui Radu de la Afumați, din secolul al XVI lea;