Muzeul Ceasului Ploieşti

Poze realizate de Daniel.Multumesc!

Crăișorul Munților. Muzeul memorial Avram Iancu din Ţara Moţilor

La 21 de kilometri de Câmpeni, cel mai important oraş din Ţara Moţilor, se află comuna Vidra sau mai nou Avram Iancu. La intrarea în comună se află două obiective turistice naturale extrem de atrăgătoare: Dealul cu melci, o rezervaţie geologică cu fosile de milioane de ani care se văd la suprafaţă şi Cascada Pişoaia sau Namneş  cu o cădere de  peste 18 metri, peste tufuri calcaroase și travertin.

Undeva pe dreapta drumului ce duce către ramificaţia ce urcă către Muntele Găina, se află Casa Iancului şi muzeul memorial al Crăişorului Munţilor. Înconjurată de brazi şi molizi bătrâni se află casa veche unde s-a născut şi a copilărit Avram Iancu, o casă construită pe la 1800, cu temelie de piatră şi cu un acoperiş de şindrilă mai înalt de două ori decât pereţii, aşa cum cere tradiţia moţească.

Căsuta Iancului are două camere în care se mai păstreaza câteva piese de mobilier din acele vremuri dar şi obiecte personale ale marelui nostru revolutionar paţoptist: leagănul, fluierul, sabia şi briciul său.

În 1924 , la 100 de ani de la naşterea sa, Societatea ,,Astra" a construit o clădire, lipită de casa natală, tot din lemn pentru armonizare şi unde se află muzeul ce urmăreşte viaţa sa agitată din timpul Revoluţiei de la 1848 dar si peregrinările sale prin munţi de după. De aceea titlul corect exte Muzeul Avram Iancu , și nu casa memorială.

În diferitele săli, ghidul povesteste cu aplomb,  patriotism și o reală mândrie de localnic despre anii de studiu de la Zlatna, Cluj şi Târgu Mureş, despre faptele sale de vitejie atunci când conducea mişcarea armată dar şi de perioada din ultima parte a vieţii, din 1850 şi până în 1872, anul morţii sale.

Există şi o secţiune etnografică de artă populară, cu piese rare din costumul moţesc şi de asemenea sunt redate principalele ocupaţii ale zonei cu aplecare mai puternica asupra prelucrării lemnului, meşteşug pe care locuitorii din Vidra îl stăpânesc foarte bine şi de care sunt foarte mândri, expoziţia prezentând mai multe tipuri de tulnice/buciume, ciubere, doniţe sau butoaie.

În centrul comunei se află un bust al lui Avram Iancu, realizat din bronz şi realizat în 1968 de sculptorul Romul Ladea.

Tabăra de sculptură de la Măgura, judeţul Buzău

Daniel este un călător şi un iubitor de ţară care mi-a trimis poze din câteva locaţii pe care le-a vizitat. Îi mulţumesc frumos, în mod oficial, şi încep cu Tabăra de sculptură de la Măgura din judeţul Buzău, cea situată în imediata apropiere a Mânăstirii Ciolanu. Aceste două locaţii le-am vizitat şi eu în februarie anul trecut şi vă invit să le accesaţi.Să revin la Daniel, el are un blog interesant unde postează creaţii artistice din lemn, în special troiţe, cu o simbolistică religioasă aparte.


danielmartalogu.blogspot.com

Cele 40 de muzee săteşti și de artă populară din România

Muzeele săteşti, după părerea mea și fără să consult dicţionarele, prezintă aspecte ale istoriei locului, atestarea documentară şi familiile vechi din sat, elemente de etnografie şi artă populară, asta ca să nu se confunde cu muzeele de istorie și etnografie rurale. Oricum asemănări există, dar titulatura vrea să spună altceva.

Iată mai jos cele 40 muzee săteşti din ţară, găsite de mine.

(muzeul Sângeru, sursa zibo.ro)

1. Atid, HR- muzeu sătesc;

2. Bănia, CS- muzeu sătesc de arheologie, istorie, etnografie si numismatică;

3. Bărbăteşti, VL- muzeu sătesc într-o casă veche de bârne;

4. Bârseşti, VN- muzeu de artă populară;

5. Bârsana, MM- muzeu sătesc de icoane pe sticlă;

6. Bicazu Ardelean, NT- muzeu sătesc;

7. Bistriţa Bârgăului, BN- colecţia muzeală Constantin Pavel;

8. Ceahlău, NT- muzeu local în casă ţărănescă de lemn;

9. Corund, HR- muzeu sătesc;

10. Coşeşti, AG- muzeu sătesc în Casa Olarului;

11. Dăneşti, HR- muzeu sătesc;

12. Dârvari, MH- muzeu sătesc;

13. Dobrosloveni, OT, sat Reşca -muzeu sătesc în Turnul Hotărani;

14. Ghindari, MS- muzeu de artă populară;

15. Glogova, GJ- muzeu sătesc în cula Glogoveanu;

16. Holod, BH- muzeu sătesc;

17. Hotarele, GR, sat Herăşti- muzeu de artă populară în casa Udrişte Năsturel;

18. Lisa, TR- muzeu de artă populară;

19. Lunca de Jos, HR- muzeu sătesc;

20. Mera, VN, sat Vulcăneasa-muzeu sătesc;

21. Nanov. TR- muzeu sătesc;

22. Orlea, OT- muzeu sătesc cu colecţii de numismatică, floră, faună şi ceramică medievală;

23. Paltin, VN- muzeu sătesc;

24. Păuleşti, SM- muzeu sătesc;

25. Ripiceni, BT- muzeu sătesc;

26. Stejaru, TR- muzeu sătesc;

27. Supur, SM- muzeu sătesc;

28. Suseni. MS- muzeu tărănesc;

29. Ştorobăneasa, TR- muzeu sătesc şi de artă populară;

30. Târgşoru Vechi, PH- muzeu sătesc în conacul Moruzzi;

31. Topalu, CT- muzeu sătesc;

32. Ţibucani, NT- muzeu sătesc;

33. Ţiţeşti, AG- muzeu sătesc;

34. Sângeru, PH- muzeu sătesc în conacul familiei Bozianu;

35. Şiviţa, GL- muzeu sătesc şi casă tradiţională;

36. Pietroşiţa, DB- muzeu sătesc cu expoziţie de covoare;

37. Vutcani, VS- muzeu sătesc;

38. Cornu, PH- muzeu sătesc;

39. Leleşti, GJ- muzeu sătesc;

40. Mehadica, CS- muzeu sătesc;

Ultimul final și un nou început pentru Think Outside the Box

Din cele 18 luni de existenta, pot spune cu mandrie ca particip la acest proiect de 6 luni, cu ,,Frumusetile ascunse ale Romaniei". Ultimul articol scris este despre Palatul Cnejilor.

Mai multe pe TOTB

.

MULT SUCCES!

Iata mai jos gandurile lui Magor Csibi

Acum un an și jumătate am început dintr-un vis prea ciudat pentru a fi ignorat, un nou proiect jurnalistic în țărișoara noastră: Think Outside the Box. După 18 luni putem spune că am încercat să facem tot ce am crezut că putem face și am comis toate greșelile pe care am crezut că n-avem cum să le facem. După aceste experiențe frumoase, umbrite câteodată de mici neplăceri ale realităților cotidiene, ne-am hotărât acum o lună să mergem pe drumul nostru, iar acum am primit și o cutie pe măsură.

de Magor Csibi

Am început cu doi jurnaliști experimentați, Ionuț și Marian, dar proiectul avea o doză mare de naivitate, dublată totuşi de entuziasm. Au apărut prieteni și susținători, unii dintre ei sunt şi azi lângă noi, iar ideea noastră naivă a reuşit să prindă contur pe o pagină proprie. Hotnews ne-a ajutat să ajungem la mai mulți dintre voi.

Eram cu toții de dimineată până-n seară cu ochii în monitor, urmărind teme, cifre, comentarii și reacții. Ne-am bucurat când am văzut succesul inițial și la fel de mult când vedeam că micuțul nostru proiect crește câte puțin în fiecare zi. Am început să visez și eram convins că nu avem limite. Entuziasmul începea să se apropie de obsesie, iar creșterea bruscă și constantă aproape m-a făcut să cred că cifrele în sine pot reprezenta ceva. Însă întâmplarea a făcut ca echipa să fie extrem de diversă, dar și complementară, așa că realismul extrem al lui Ionuț și etica jurnalistică fără compromisuri a lui Marian au făcut ca micuțul nostru TOTB să nu comită greșelile pe care le criticam la alții.

În loc de sprint, proiectul a adoptat un ritm mai lent, dar mai stabil, ca articolele lui Marian despre maratoane, și s-a luat decizia că ar fi mai bine să investim într-un conținut mai bogat, nu să susținem ritmul creșterii. Au venit lângă noi Cosmin şi Camelia Moga, chiar dacă primul nu a poposit prea mult timp, apoi Roxana, Dan, Andra și Cami Jula. Am început să scriem și în limba maghiară, cu o redacție separată și conținut propriu, și am început să ne facem din ce în ce mai mulți prieteni.

Bloguri, bloggeri, jurnaliști și oameni simpli au venit să se exprime pe Cutie și sper că acești prieteni vor rămâne alături de noi, dar și că alţii ni se vor alătura de acum înainte. Au venit parteneriatele cu Discovery și cu Adevărul, apoi au plecat parteneriatele cu Discovery și Adevărul. Ne-au lăsat un gust amar, însă ne-au încărcat cu un nou val de entuziasm datorită reacțiilor voastre.

Independența ne-a făcut să ieșim din comoditatea dobândită în ultima vreme, să venim spre voi cu un site mai simplu, mai atractiv și cu un conținut mai bogat și să lansăm și un newsletter ca să decideţi mai uşor ce să citiți în fiecare dimineață.

Așadar, suntem la un nou sfârșit și la un nou început. Independența nu ne face imuni la greșeli, nu ne va face perfecți. Veți mai sesiza, probabil, buguri, greșeli și incoerențe, vă veți bucura și vă veți enerva alături de noi. Însă reacțiile voastre vor fi exact motorul schimbării TOTB și ne vor face să fim mai atenți, mai exigenți și mai profesioniști, în acest fel garantând ca acest ultim început să deschidă un proces lung la sfârșitul căruia să putem spune că avem cu toții un proiect al nostru. Fără conservanți, fără zahăr adăugat, fără contaminare cu cianură și mărci și fără reclame enervante.

Biserica monument UNESCO din Arbore

În satul peste care cerne o ploaie măruntă de primăvară, intru dinspre Solca pe o şosea proaspăt asfaltată. Oameni puţini, zgribuliţi de cele nouă grade ale începutului de mai. Opresc în centru şi întreb unde este biserica pictată, iar o băbuţă mă întreabă la rândul ei, dacă nu cumva caut mânăstirea cea nouă. 





 
 

Sincer, chef să văd încă o construcţie kitch(oasă) cu acoperiş de cupru, nu aveam, aşa că insist şi o întreb despre biserica veche de pe timpul lui Ştefan. Se luminează la faţă, si îmi arată drumul, spunându-mi să o ţin tot înainte până dau de un gard mare de lemn. 

După ce mulţumesc şi trag geamul la maşină mai merg 100 de metri şi opresc în dreptul unui turn clopotniţă lângă care se află semnul binecunoscut de MONUMENT UNESCO. Semnul care recunoaşte de prin 1975 caracterul inedit al arhitecurii bisericeşti bucovinene şi picturile sau frescele cu scene biblice.

Bisericuţa din Arbore ca şi cea de la Pătrăuţi, sunt cvasinecunoscute de marea masă a turiştilor care se duc cu inima în gât la Voroneţ sau la Suceviţa. Aceasta de aici, este construită pe domeniul familial de către portarul şi sfetnicul de taină al lui Ştefan cel Mare, logofătul Luca Arbore.

Terminată în 1502-1503, cu un plan dreptunghiular şi fără turlă, ea este destinată a fi şi necropolă familială şi capelă de rugăciune.
Pictată la exterior pe un fond în care domină verdele, cel atât de cunoscut de la Suceviţa, biserica are şi fresce interioare parţial degradate dar cele exterioare de pe peretele vestic sunt ceva mai bine păstrate. Pictura este săvârşită de un grup de zugravi din Iaşi, pe la 1541.

Dacă nu aţi observat, biserica are o particularitate, şi anume o absidă unde se făceau mesele pentru pomeni, atunci când în biserica se mai ţineau slujbe. Acest lucru este întâlnit doar la două biserici în ţară, una dintre ele fiind aceasta.

Custodele vine târziu, oamenii de la magazinul de peste drum mă privesc pe sub sprâncene, cu un aer surpins. Ce o fi cu individul acesta, se întreabă ei.

Eu, ud şi răcorit bine de ploaia mocănească, constat în maşină cu tristeţe, cât de strâmbe sunt pozele mele, doar băncuţa de sub teiul bătrân a ieşit mai bine.

Am vizitat un obiectiv unic, recunoscut de alţii ca fiind valoros, uitat de noi, dar nu părăsit ca bisericile evanghelice din satele germane fără saşi, sub privirile întrebătoare ale localnicilor.

Undeva unde n-am plătit, la un monument de arhitectură din patrimomiul mondial, care în altă lume, n-ar fi fost confundat cu biserica cea nouă din sat.

Cele 141 de muzee etnografice şi tradiţionale din România

Multitudinea de muzee ce prezintă aspecte din cultura şi istoria localităţilor sau tradiţii şi obiceiuri sau case ţărăneşti şi unelte, merită mai multă atenţie din partea noastră. Ele indică dorinţa unor inimoşi localnici de a păstra legătura cu trecutul comunei sau satului lor.

1. Almaşu Mare, AB- muzeu de istorie şi etnografie Achim Emilian;

2. Apostolache, PH- muzeu etnografic;

3. Arbore, SV- muzeu etnografic;

4. Arcani, GJ- muzeu etnografic;

5. Auşeu, BH- muzeu etnografic cu colecţii de artă populară din alte ţări;

6. Balşa, HD- muzeu etnografic;

7. Băişoara, CJ- muzeu etnografic;

8. Bărbăteşti, GJ- muzeu etnografic;

9. Bărbuleţu, sat Râul Alb de Jos, DB- muzeu de istorie şi etnografie;

10. Băţani, sat Băţanii Mari, CV- muzeu etnografic;

11. Bâlvăneşti, MH- muzeu etnografic;

12. Bârca, DJ- muzeu de istorie şi etnografie;

13. Bechet,DJ- muzeu de istorie, etnografie şi artă plastică;

14. Beli, AR- muzeu de etnografie, istorie şi arheologie;

15. Bezdead, DB- muzeu de istorie şi etnografie;

16. Birchiş, AR- muzeu etnografic;

17. Bocicoiu Mare, sat Tisa, MM- muzeu etnografic;

18. Bran, BV- muzeu de etnografie în aer liber;

19. Brebu, PH- muzeu de istorie în casa domnească a lui Matei Basarab;

20. Bujoreni. VL- muzeul arhitecturii populare vâlcene, în aer liber;

21. Bulz, BH- muzeu etnografic;

22. Buneşti, BV- muzeu etnografic;

23. Castranova, DJ- muzeu etnografic;

24. Cârţa, HR- muzeu etnografic;

25. Cârţişoara, SB- muzeu etnografic;

26. Câţcău, CJ- muzeu de etnografie şi artă plastică;

27. Cepleniţa, IS- muzeu etnografic;

28. Cernat, CV- muzeu etnografic;

29. Chiojdu, BZ- muzeu de etnografie şi istorie într-o casă veche;

30. Ciucea, CJ- muzeu etnografic;

31. Ciumani, HR- muzeu etnografic;

32. Cornea , CS- muzeu etnografic şi centru de artizanat;

33. Cristian, SB- muzeu etnografic cu specific sătesc;

34. Dănciuleşti, DJ, sat Rădineşti- muzeu etnografic;

35. Dăneşti, VS- muzeul de arheologie şi etnografie Eugenia şi Costache Burada;

36. Dieci, AR, sat Revetiş- muzeu etnografic;

37. Dofteana, BC- muzeu etnografic;

38. Domneşti, AG - muzeu etnografic si de arta feudala;

39. Drăcşenei, TR- muzeu de istorie şi etnografie;

40. Drăganu, AG- muzeu de istorie , etnografie şi artă plastică;

41. Drăguţeşti, GJ- muzeu etnografic;

42. Fărcaşa, NT- muzeu etnografic;

43. Feldioara, BV, sat Rotbav-muzeu etnografic;

44. Fraşin, SV- muzeu de istorie;

45. Frăteşti, GR- muzeu de arheologie si etnografie;

46. Gavojdia, TM- muzeu etnografic;

47. Gâlgău, SJ- muzeu de istorie si etnografie;

48. Glodeanu- Siliştea, BZ- muzeu de istorie arheologie şi etnografie;

49. Goicea, DJ- muzeu de istorie si etnografie;

50. Gostavăţu, OT- colecţie de arheologie si numismatică;

51. Gura Râului, SB- muzeu etnografic cu instalaţii tehnice tradiţionale;

52. Hoghiz, BV, sat Cuciulata- muzeu de istorie, arheologie şi etnografie;

53. Istria, CT- muzeu de arheologie lângă cetatea Histria;

54. Joseni, HR- muzeu de etnografie;

55. Lăpuş, MM- muzeu etnografic şi de artă populară;

56. Leleşti, GJ- muzeu etnografic;

57. Leu. DJ- muzeu istoric şi etnografic;

58. Lisa, BV, sat Breaza- muzeu de istorie şi etnografie;

59. Livezile, BN- Muzeul de sub Poartă, de etnografie si artă populară;

60. Logreşti,GJ, sat Seaca- muzeu etnografic;

61. Lupşa, AB- muzeu etnografic şi de artă populară;

62. Mahmudia, TL, sat Beştepe- expoziţie muzeu de numismatică, arheologie şi artă populară;

63. Maieru, BN- muzeu etnografic;

64. Malu cu Flori,DB- muzeu de istorie şi etnografie;

65. Margina, TM- muzeu etnografic;

66. Prăjeşti, BC- muzeu etnografic al Prof. Paul Ţarălungă şi grădină botanică!

67. Măldăreşti, VL- muzeu etnografic şi de artă medievală;

68. Mârşani, DJ- muzeu etnografic;

69. Mehadia, CS- muzeu de istorie şi etnografie;

70. Mehadica, CS- muzeu de istorie, arheologie şi etnografie;

71. Mitoc, BT- muzeu de istorie şi etnografie;

72. Moacşa, CV- muzeu de arheologie;

73. Mogoşoaia, IF- muzeu de artă feudală în palatul brâncovenesc;

74. Monor, BN- muzeu etnografic de artă şi tehnică populară;

75. Moroeni, DB- muzeu de istorie şi etnografie;

76. Moţăieni, DB- muzeu de istorie şi etnografie;

77. Muşăteşti, AG- muzeu etnografic;

78. Nuşeni, BN- muzeu etnografic;

79. Ocland, HR-muzeu etnografic;

80. Pietroasa, BH, sat Chişcău- muzeu etnografic;

81. Pietroşani, AG, sat Retevoieşti- muzeu etnografic în cula Drugănescu;

82. Pietroşiţa, DB- muzeu de istorie, etnografie şi artă populară;

83. Plăieşii de Jos, HR- muzeu etnografic;

84. Pleniţa, DJ- muzeu de istorie şi arheologie;

85. Poşaga, AB- muzeu etnografic;

86. Pucheni, DB- muzeu de istorie şi etnografie;

87. Racoş, BV , sat Mateiaş - muzeu de istorie, arheologie şi artă populară;

88. Ramna, CS- muzeu etnografic;

89. Răcăciuni, BC- muzeu de etnografie şi artă populară;

90. Răstoliţa, MS- muzeu etnografic;

91. Răşinari, SB- muzeu de istorie, etnografie şi ştiinţele naturii;

92. Răzvad, DB- muzeu de istorie şi etnografie;

93. Remetea, HR- muzeu etnografic;

94. Rimetea , AB- muzeu etnografic;

95. Rodna, BN- muzeu etnografic;

96. Rucăr, AG- muzeu etnografic;

97. Runcu, GJ, sat Dobriţa- muzeu etnografic;

98. Sadova, DJ- muzeu de istorie şi etnografie;

99. Săcelu, GJ- muzeu de istorie şi arheologie în casa Vasile Moangă;

100. Săcuieni, BH- muzeu de arheologie;

101. Sălciua, AB- muzeu de istorie şi arheologie;

102 .Sălişte, SB- muzeu de istorie şi etnografie, sat Sibiel- muzeu etnografic cu icoane pe sticlă;

103. Sărmaş, HR- muzeu etnografic;

104. Sărmaşu, MS- muzeu de istorie şi etnografie;

105. Săvârşin, AR- muzeu de artă plastică şi etnografie;

106. Sâncrăieni, HR- muzeu etnografic;

107. Sândominic, HR- muzeu de istorie şi etnografie;

108. Sângeru, PH- muzeu de istorie, etnografie şi ştiinţele naturii;

109. Sânmihaiu Almaşului, SJ- muzeu de istorie si etnografie;

110. Schitu Goleşti, AG- muzeu arheologic lângă ruinele castrului roman Jidava;

111. Sicheviţa, CS- muzeu de arheologie, etnografie şi numismatică;

112. Slivileşti, GJ- muzeu etnografic; şi în satul Siacu, în cula Grecescu;

113. Soveja, VN- muzeu de istorie şi etnografie;

114. Starchiojd, PH- muzeu de istorie;

115. Stoicăneşti, OT- muzeu etnografic;

116. Străoane, VN- muzeu de artă populară;

117. Subcetate, HR- muzeu etnografic;

118. Suseni, HR- muzeu etnografic;

119. Şanţ, BN- muzeu etnografic;

120. Şoarş, BV, sat Rodbav- muzeu de arheologie;

121. Suici, AG- muzeu etnografic în cula Brătianu;

122. Boiţa, oraş Tălmaciu, SB- muzeu etnografic;

123. Tărcaia, BH- muzeu etnografic;

124. Târlungeni, BV- muzeu de etnografie;

125. Teiu, AG- muzeu etnografic;

126.Tufesti, BR- muzeu etnografic şi de artă populară;

127. Tulgheş, HR- muzeu etnografic;

128. Turnu Roşu, SB- muzeu de arheologie, etnografie şi ştiinţele naturii;

129. Ulmi, DB, sat Viişoara- muzeu de istorie si etnografie;

130. Valea Stanciului, DJ- muzeu de istorie si etnografie;

131. Vaţa de Jos, HD- muzeu etnografic;

132. Vădastra, OT- muzeu etnografic;

133. Văleni-Dâmboviţa, DB- muzeu de etnografie;

134. Verbiţa, DJ- muzeu de istorie;

135. Voşlăbeni, HR- muzeu etnografic;

136. Zăvoaia, BR- muzeu etnografic;

137. Zetea, HR- muzeu etnografic;

138. Zorlenţu Mare, CS- muzeu etnografic;

139. Putna, SV- muzeu etnografic în Casa Bâcu;
140. Muzeul Etnografic Gh.Cernea din Rupea-Cohalm, BV 
141. Muzeul Aurel Flutur din Chiscau, BH

La final, câteva consideraţii: de departe cele mai multe muzee etnografice se află în judeţul Harghita, aşadar în secuimea cea atât de hulită dar atât de atentă cu tradiţiile şi cu istoria ei, nici în Covasna nu sunt puţine chiar dacă judetul are cei mai putini locuitori din ţară. Alte judete cu numeroase muzee ce prezintă cultura populara autentica din diferite perioade istorice sunt Dolj, Teleorman, Bihor, Bistriţa -Năsăud, Argeş, Dâmboviţa Gorj şi Vâlcea, în acestea patru din urmă locaţiile sunt în celebrele ,,cule,, ale boierilor. Din păcate judeţe ca Bacău, Vaslui, Hunedoara, Tulcea sau Călăraşi nu au decât câteva comune care se pot mândri cu asemenea expozitii muzeale.

Citește și despre :
Satele cu meșteșuguri tradiționale din România