Grădina botanică din Prăjeşti-Bacău

Când am venit în Bacău, în urmă cu 15 ani, nu auzisem despre minunea de la Prăjeşti. Un simpozion naţional cu o serie de invitaţi de marcă mi-au prilejuit prin '97 vizitarea singurei grădini botanice rurale din ţară.

Atunci l-am cunoscut pe profesorul de biologie Paul Ţarălungă, un om la vreo 60 şi ceva de ani care alerga pe aleile şi pe scările grădinii sale ca un copil neastâmpărat. A început emoţionat să ne povestească cum arăta mlaştina din mijlocul satului şi despre cum a transformat zona într-o minunată grădină cu peste 2000 de specii de plante autohtone si exotice.

Azi, bătrânul retras din activitate de ani buni, este la fel de respectat de locuitorii satului, devenit între timp comună, multora fiindu-le profesor. Oricine a făcut biologie la scoală cu domnul profesor, a curăţat, plantat sau a ocrotit măcar o plantă, o tufă sau un copac din grădină. În semn de respect, această gradină poartă azi numele ,,Paul Ţarălungă"

Fotografiile le-am făcut anul trecut cu ocazia acţiunii de ecologizarea a pârâului din comună, în cadrul proiectului Let's do it Romania. Nici copii mei nu ştiau despre acest colţişor de rai situat la mai putin de 20 de kilometri de oraş, asa că au ramas încântaţi, chiar dacă toamna începuse să se facă simţită.

Am văzut numeroase specii de chiparos de baltă, de magnolii, un nuc negru unicat, platani, gincko biloba, salcâmi pletoşi si multe, multe flori unele trecute altele câteva de toamnă. De ele se ocupă inginerul horticol Petre Robu care mai are grijă de muzeul de etnografie şi ştiinţe, si acesta fiind ideea domnului profesor.

Sănătate multă Domnule Profesor!

Muzeele memoriale din România rurală

Sigur mai sunt şi alte case memoriale sau muzee care cinstesc râvna şi preocupările înaintaşilor noştri, ori neştiute ori situate în oraşe. Scopul meu a fost acela de a aduce în atenţie muzeele de la ţară.

Chiar dacă unele nu au decât zece, douăzeci de vizitatori pe lună, asta nu înseamnă ca ar trebui desfiinţate, cum aud în multe comune. Aici nu este vorba de economie şi de cerere sau ofertă, ele trebuie pur şi simplu SĂ EXISTE! Felicitări muzeografilor şi custozilor acestor locuri, care ar trebui sa ne facă mai conştienţi şi mai mândri de ce avem.

1. Avram Iancu, AB- muzeul memorial Avram Iancu;

2. Băseşti, MM- muzeul memorial al omului politic Gheorghe Pop de Băseşti şi muzeu etnografic;

3. Becicherecu Mic,TM- muzeu memorial Dimitrie Ţichindeal şi muzeu de istorie;

4. Berevoieşti, AG- muzeu memorial al călătorului Mihai Tican-Rumano şi muzeu de artă plastică;

5. Bocşa, SJ- muzeul memorial al omului politic Simion Bărnuţiu;

6. Bucov, PH- muzeul memorial Constantin Stere;

7. Bucu, IL- muzeul memorial al dirijorului Ionel Perlea;

8. Butoieşti, MH- casa memoriala a filozofului Gheorghe Rădulescu Motru;

9. Ciprian Porumbescu, SV- casa memorială şi muzeul compozitorului Ciprian Porumbescu;

10. Ciucea, CJ- muzeul memorial şi mormântul poetului Octavian Goga;

11. Costache Negri, GL- muzeul memorial şi conacul cărturarului Costache Negri;

12. Costeştii din Vale, DB- muzeul memorial al scriitorului I.C. Vissarion;

13. Coşbuc, BN- casa memorială şi bustul poetului George Coşbuc;

14. Dăneşti, VS- casa memorială a exploratorului Emil Racoviţă, în conacul familiei;

15. Dimitrie Cantemir, VS- muzeul memorial Dimitrie Cantemir;

16. Dumbrăveni, VN, sat Dragosloveni- muzeul memorial al scriitorului Alexandru Vlahuţă;

16. Lenauheim, TM- muzeul memorial al poetului Nikolaus Lenau şi muzeu de artă populară;

17. Leordeni, AG, sat Ciolceşti- casa memorială a muzicianului Dinu Lipatti;

18. Lupeni, HR- muzeul memorial al scriitorului Tamaşi Aron şi muzeu etnografic în satul Bisericani;

19. Moisei, MM- muzeul memorial al românilor ucişi de armata hortystă;

20. Săpânţa, MM- casa memorială a artistului popular Stan Ion Pătraş;

21. Scăeşti, DJ- muzeul memorial al pictorului Henri Catargi;

22. Siliştea -Gumeşti, TR- casa memoriala a scriitorului Marin Preda, născut aici;

23. Şimian, sat Cerneţi, MH- muzeu memorial în cula Tudor Vladimirescu;

24. Şiria, AR- muzeu memorial al scriitorului Ioan Slavici, în castelul Bohuş;

25. Şişeşti, MM- muzeul patriotului Vasile Lucaciu;

26. Şişeşti, MH- muzeul şi casa memorială a prof. Gheorghe Ionescu -Şişeşti;

27. Ştefăneşti, AG- muzeul memorial al scriitorului Liviu Rebreanu;

28. Ştefăneşti, BT- muzeul memorial al pictorului Ştefan Luchian;

29. Târlişua, BN- casa memorială a scriitorului Liviu Rebreanu, născut aici;

30. Teiu, AG- casa memorială a scriitorului Vladimir Streinu;

31. Traian Vuia, sat Surducu Mic, TM- muzeul memorial al aviatorului Traian Vuia;

32. Trifeşti, sat Hermeziu, IS- muzeul memorial Costache Negruzi;

33. Ţânţăreni, sat Floreşti, GJ- muzeul Mihai Eminescu;

34. Udeşti, SV- muzeul memorial al scriitorului Eusebiu Camilar;

35. Valea Mare-Pravăţ, sat Nămăieşti, AG- casa memoriala a poetului George Topârceanu;

36. Vânători -Neamţ, NT- muzeul memorial al scriitorului Mihail Sadoveanu;

37. Vizantea Livezi, sat Vizantea Mânăstirească, VN- casa memorială Moş Ion Roată;

38. Zăbrani, AR- muzeul memorial al scriitorului Adam Müller Guttenbrum;

39. Cârţişoara, SB- casa memoriala şi muzeul patriotului Badea Cârţan;

40. Mirceşti, IS- muzeul memorial al poetului Vasile Alecsandri;

41. Humuleşti, NT- muzeul memorial Ion Creangă;

42. I.L. Caragiale, sat Haimanale, DB- casa memorială I.L. Caragiale, născut aici;

43. Mihai Eminescu, sat Ipoteşti, BT- muzeul memorial Mihai Eminescu;

44. Mălini, SV, sat Poiana Mărului- muzeul memorial Nicolae Labiş, născut aici;

45. Ciprian Porumbescu, fost sat Stupca, SV- casa memoriala Ciprian Porumbescu;
46. Peştişani, GJ, sat Hobiţa- casa memorială Constantin Brâncusi;
47. Bengeşti-Ciocadia, sat Bălceşti, GJ- casa memorială Maria Lătăreţu;

48. Bălăneşti, GJ, sat Voiteşti- casa memoriala a gelogului Ion Popescu -Voiteşti;

Notă- unele comune prezentate este posibil să fi devenit oraşe între timp.Aştept completări!

Cele 29 muzee ţărăneşti unice din România

• 1. Agigea, CT- muzeu de floră şi faună marină;
• 2. Bălăneşti, GJ- muzeul de ştiinţe naturale în casa memorială a geologului Ion Popescu Voiteşti;
• 3. Bereşti-Meria, GL- muzeu de artă medievală;

(sursa Itinerar.ro)

• 4. Colţi, BZ- muzeul chihlimbarului- prezentare;

• (sursa Pin Travel)
• 5. Costeşti, VL- muzeul trovanţilor în aer liber- prezentare de la Pin Travel;

• (sursa Prefectura Botosani)
• 6. Flămânzi, BT- muzeu Răscoalei de la 1907 însoţit de un obelisc impresionant;
• 7. Ghioroc, AR, sat Miniş- muzeul viei şi vinului;
• 8. Giarmata, TM- muzeul etnografic al şvabilor; Muzeul şvabilor de la Petreşti, SM;
• 9. Grumăzeşti, NT- colecţie de fluturi în casa savantului Aristide Caradja;
• 10. Gurghiu, MS- muzeu cinegetic;
• 11.Lăzarea, HR- muzeul de artă plastică al Taberei de creaţie;
• 12. Limanu, CT- muzeu de artă contemporană;
• 13. Lovrin, TM- muzeu literar şi de artă şi muzeu agricol;
• 14. Ocna de Fier, CS- muzeu de mineralogie;
• 15. Petricani, NT, sat Târpeşti- muzeul măştilor populare tradiţionale;
• 16. Poiana Sibiului, SB- muzeul etnografic al păstoritului;
• 17. Poiana Teiului, NT, sat Dreptu- muzeu de ştiinţe ale naturii;

• 
• 18. Praid, HR- muzeul minelor de sare şi muzeu etnografic;

(sursa alba.djc.ro)

• 19. Roşia Montană, AB- muzeul mineritului şi fostele mine romane de aur- prezentare;
• 20. Sarmisegetusa, HD- muzeul de arheologie al capitalei Daciei Romane;
• 21. Ştefăneşti, AG, sat Goleşti- muzeul pomiculturii şi viticulturii;
• 22. Târlişua, BN- muzeu-colecţie de păsări împăiate;
• 23. Telega, PH, sat Doftana- muzeul fostei închisori comuniste;
• 24. Teremia Mare, TM- muzeul vinului;
• 25. Tilişca, SB, sat Rod- expoziţia muzeală de pictură şi grafică Vasile Dobrian;
• 26. Topalu, CT- muzeul de artă plastică Dinu şi Sevasta Vintilă;
• 27. Trifeşti, IS, sat Hermeziu- muzeul literaturii române, în muzeul memorial Costache Negruzzi;
• 28. Vama, SM- muzeul etnografic al ceramicii;
• 29. Sat Crişeni, com. Sângeorgiu de Pădure,MS - muzeul pălăriilor de paie;

,,Mulţumesc Domnului Ilan,,

Urmeaza muzeele sătești, etnografice și memoriale.

Cetatea Slimnic- Stolzemburg

Undeva la nord de Sibiu, pe dealurile Hârtibaciului şi ale Secaşelor ce însoţesc drumul spre Mediaş, se află localitatea Slimnic sau în germană Stolzemburg.

Apărută relativ devreme, la vreo 200 de ani după venirea saşilor, mai precis la jumătatea secolului al XIV lea, cetatea reprezenta locul de refugiu al locuitorilor în faţa năvălirilor de toate felurile sau în perioadele tulburi ce au marcat Evul Mediu.

Ca peste tot în sudul şi centrul Transilvaniei, fortificaţia împrejmuia la început o capelă situată la baza turnului clopotelor, după care în mijlocul cetăţii apare o construcţie care se bănuieşte că ar fi o biserica, dar care nu a fost terminată niciodată, fiind abandonată la sfârşitul anilor 1500. Astfel că cetatea nu a devenit niciodată o biserică fortificată în genul Biertanului sau Prejmerului.

După acest moment cetatea este extinsă, ocupând tot platoul superior al dealului, zidurile de 3,4 metri grosime fiind adaptate perioadei armelor de foc cu contraforţi şi cu guri de tragere.

Trecută prin numeroase distrugeri, în 1717 intră într-un proces amplu de reconstrucţie, ababndonat şi el doi ani mai târziu din cauza unei epidemii de ciumă care a decimat populaţia săsească.

Urmează un proces de degradare care culminează în secolul al XIX lea cu folosirea ei ca sursă de materiale de construcţie pentru casele din zonă. Ce a rămas azi, sunt câteva ruine impresionante, cu porţiuni unde zidurile se pot prăbuşi în orice moment, fără zone de protecţie, fără avertismente. Asta chiar dacă în incintă, într-o cămăruţă stă un băiat care trage clopotele din bătrânul turn, şi care te poate ghida prin zona fortificată.

Aş prefera să plătesc o taxă de intrare, să am un ghid specializat decât să las 5 lei tipului care îşi duce veacul între zidurile roşii ale cetăţii ţărăneşti. O minimă consolidare ar însemna respect pentru trecut.

Cerul de iarnă

Articol scris de prietenul Dan.

Site-ul lui cu fotografii ale cerului si nu numai danmitrut.ro

Cerul de iarna e dominat de constelatia Orion sau Vanatorul. Daca aveti un orizont deschis spre est si sud, fara multa poluare luminoasa si obstacole, dupa ora 17 Orion e deja sus pe cer. Dupa ora 18 e ideal de observat pe orizontul sudic. E usor de identificat dupa centura de trei stele aproape coliniare incadrate intr-un poligon ce aduce mai degraba cu un trapez, daca exceptati steaua din varf.

De la Orion vom folosi linii imaginare care ne duc in principalele stele stralucitoare, respectiv in alte constelatii.

Daca vom prelungi o linie imaginara ce pleaca in continuarea centurii lui Orion spre sus dreapta, ajungem in constelatia Taurul. Dar nu e important de descoperit constelatia, caci va fi dificil. E important sa descoperiti steaua Aldebaran, o stea rosiatica, numita si Ochiul Taurului. Daca aveti noroc de un cer negru, undeva spre munte sau departe de alte localitati, veti vedea in jurul lui Aldebaran o puzderie de stele mai mici, asta pentru ca Taurul e un roi deschis foarte imprastiat. Daca vom continua pe aproape aceeasi linie imaginara, gasim un alt roi deschis, Pleiadele sau Gainusa. Multi o confunda cu Carul Mare sau Carul Mic, deoarece nu au formate corect reprezentarile de scara, de la harta la cer.

Daca plecam din umerii lui Orion si ducem o linie imaginara in prelungirea lor spre stanga jos cam spre ora 8, descoperim o stea stralucitoare din constelatia Cainii de Vanatoare, numita Procyon. E mai stralucitoare decat stelele din Orion, dar nu mai stralucitoare decat Sirius, care nu se vede pe aceasta harta.

Daca plecam de-a lungul constelatiei Orion in sus, ora 11, gasim steaua Capella, stralucitoare ca si Procyon, Capella este din consteltia Vizitiul (Auriga)

Odata cu trecerea orelor, Orion se ridica de la orizont precum limbile unui ac de ceasornic. Acum Procyon nu mai e jos in stanga. La aceasta ora cand scriu am generat alta harta. Ora se vede pe ea. Orion a trecut de meridianul locului si acum pare ca se culca spre orizontul vestic. Procyon e sus, dar acum se vede bine si Sirius din Cainele Mic, cea mai stralucitoare stea din emisfera boreala.Il descoperim usor: de la centura o luam in jos, prelungind centura imaginar.

Acum descoperim si constelatia Gemenii. Daca plecam din piciorul stang si trecem cu o linie imaginara prin umarul drept ajungem la o pereche de stele de stralucire apropiata stelelor din Orion. Ele sunt Castor si Polux, numele gemenilor mitologici.

Am incercat sa reprezint pe langa linii si ariile constelatiilor. Asta ajuta campul vizual sa se orienteze.

Sper ca explicatiile si imaginile sa fie usor de intuit si facil de reprezentat direct pe cer. Hartile sunt generate in Stellarium pe care vi-l puteti descarca si folosi gratuit de pe internet.

Extindere

Pe imaginea de mai jos am ilustrat printr-un cerc mai mare constelatiile descrise in mesajele anterioare. Acum, daca va uitati atenti la marginile hartii veti descoperi orizontul, deosebit de curbat, semn ca am luat o imagine a intregului cer boreal de la ora atasata pe imagine.

Aceasta ne face sa vedem toate constelatiile de la acea ora pe cer. Prin linii de ghidaj si arii de cuprindere, plecand de la constelatiile invatate anterior, le putem descoperi si pe celelalte: Ursa Mare, Ursa Mica (cu Steaua Polara), Leul, Casiopeea si Perseu.

DANMITRUT.RO

Evenimente astronomice vizibile si mai putin vizibile de la noi

> 12 mai 2011, ora 5.40 - Conjunctie tripla intre Mercur, Jupiter si Venus - dimineata

> 14 mai 2011, ora 20.00 - Soarele intra in Taurus (Taurul)

> 18 mai 2011, ora 9.51 - Mercur in conjunctie cu Venus - dimineata

> 21 mai 2011, ora 5.30 - Conjunctie tripa intre Marte, Mercur si Venus - dimineata

> 1 iunie 2011, ora 0.17 - Eclipsa partiala de Soare vizibila din Oceanul Arctic, nordul Americii de Nord, Groenlanda (m=0.601)

> 13 iunie 2011, ora 2.30 - Mercur in conjunctie superioara

> 15 iunie 2011, ora 23.13 - Eclipsa totala de Luna vizibila din Europa, Africa, Asia si Oceanul Indian (1h40m)

> 21 iunie 2011, ora 20.16 - Solstitiul de vara

> 22 iunie 2011, ora 4.00 - Soarele intra in Gemini (Gemenii)

> 1 iulie 2011, ora 11.39 - Eclipsa partiala de Soare vizibila din sudul Oceanului Indian (m=0.097)

> 4 iulie 2011, ora 22.15 - Pamantul la afeliu (dist.=152.1 mil km)

> 20 iulie 2011, ora 7.59 - Mercur la elongatie estica maxima

> 21 iulie 2011, ora 8.00 - Soarele intra in Cancer (Racul)

> 26 iulie 2011, ora 15.46 - Mercur in conjunctie cu steaua Regulus (α Leonis)

> 28 iulie 2011, ora 16.47 - Maximul curentului de meteori δ Aquaride (ZHR=16)

informatii preluate de pe www.astro-info.ro

Cu chelie, fără chelie

Băile Chirui, departe de lumea dezlănţuită

Într-un decor montan, dominat de codrii deşi de brad şi molid, nu foarte departe de Miercurea Ciuc şi de păienjenişul drumurilor care străbat depresiunile carpatice, se află o micuţă aşa zisă staţiune de interes local, numită Băile Chirui. A fost nebunia de moment, de a face stânga de pe asfaltul negru pe sau spre un drum care părea să ducă nicăieri. Munții vulcanici ai Harghitei sigur mai au multe asemenea locuri tainice, unde roșul râurilor nu se datorează vreunei exploatări metalifere, ci feruginosului încastrat în rocile neozoice.

Cei cinci kilometri făcuţi timid și temător cu maşina, în plină iarnă, prin zăpada nu tocmai bătătorită, mi-au prilejuit visări şi nostalgii după pădurile de altădată, după codri nepătrunși de pasul omenesc. Am găsit aici un colţ de lume, spart de un luminiş în imensa pădure, cu câteva căsuţe de vacanţă aruncate pe dreapta unui pârâu înroşit de fierul apelor minerale. Asta este fosta mică tabără de copii de pe vremea comunismului. Mă întreb, câte generații de pionieri n-au considerat zona un fel de cazarmă, o închisoare ceaușistă, un loc unde se experimenta formarea Omului Nou, fără să vadă nebunia locului și fără să experimenteze ,,ațâțul" acela de a explora. Asta am simțit eu, o pornire nebună de cerceta fiecare colț al acestui imperiu de verdeață.

Izvoarele minerale cunoscute de la 1700, alimentează trei pârâiaşe ce coboară din măgurile vulcanice ale Munților Harghitei. Câteva iviri de lavă printre copaci te poartă către trecutul neogen al zonei, iar climatul blând de microdepresiune trata sau tratează(?!) bolile neurologice, reumatice sau digestive, cu carbonatul de calciu şi fier al acestor izvoare miraculoase. Măcar de-ar știi suferinzii de aceasta zonă sau cei ce vor doar să se linștească și guste din bucata asta de țară.

Fericiţi cei ce au o căsuţă aici, şi sper să nu fi comis o ingratitudine faţă de puţinii locuitori, dând idei unora care nu iubesc natura ci doar distracţia. Nu mi-e teamă însă, pentru că știu că cei ce mă citesc, apreciază ascunzișul unor asemenea plaiuri de poveste. Și mai știu că cei aleargă după cinci sau șase stele, nu se vor opri niciodată într-un astfel de loc.

Închei cu un citat aflat pe unul din panourile care însoţesc izvoarele, o iniţiativă lăudabilă a unor tineri din Odorhei:

,,Doar atunci când ultimul copac va fi fost doborât, când ultimul râu va fi fost otrăvit, când ultimul peşte va fi fost prins, atunci îţi vei da seama că banii nu pot fi mâncaţi,,