Turismul lugubru sau dark tourism-ul. Posibile locaţii în România

Acest tip de turism sau mai degrabă curent turistic, fascinează din ce în ce mai mulţi oameni, în special tineri, din statele occidentale, cap de afiş aici fiind Marea Britanie.

Numit în literatura de specialitate, Dark tourism, el are o serie de sinonime folosite sau inventate de minţile strălucite ale marketingului sau ale agenţiilor de turism.
Un alt termen folosit este Thanatourism de la Thanatos care reprezenta personificarea morţii în cultura greacă antică, sau Grief tourism care se leagă de angoasele, frustrările şi regretele pe care le poţi avea la vederea unor locuri asociate cu suferinţa sau moartea.

În lume au fost inventariate şi vizitate de mii de oameni zone asociate cu claustrarea şi suferinţa -Auschwitz; cu atentatele- Groun Zero la WTC în New York; cu bombardamentele- Hiroshima; exploziile -Cernobâl sau fantomele şi spiritele malefice-castelele din Scoţia, etc.
Sigur, te-ai putea întreba de ce ar prefera cineva locuri sinistre ca să se simtă bine, asta dacă eşti un împătimit al drumeţiilor sau un iubitor de artă, dar în toată povestea asta n-au ce căuta nici morala, nici raţiunea și deci nici întrebările.

În România acest curent/experiment turistic este practic inexistent, fiind asociat doar cu serbarea şi/sau sărbătorirea Hallowen-ului în locaţii care au legătură cu Dracula şi pe care le voi enumera mai jos, în rest mai poate însemna ceva în conştiinţa amatorilor de dark tourism numele de Transilvania-un veritabil brand, Ceauşescu şi Casa Poporului, sau cetăţile părăsite din Carpaţi construite sau nu de Dracula.


Posibile destinaţii de Turism Lugubru, fără a avea pretenţia alcătuirii unui top.

1.Memorialul Victimelor Comunismului de la Sighetul Marmaţiei.



2. Osuarul de Mânăstirea Neamţului.



3.Castelul Bran




4. Casa-pensiune a lui Dracula, din Pasul Tihuţa.



5. Mânăstirea Curtea de Argeş şi legenda Mesterului Manole şi a soţiei sale Ana.



6.Cetatea lui Vlad Tepeş de la Poienari.



7.Lacul Bezid şi povestea inundării satului de către comunişti.



8. Închisoarea Doftana sau ruinele fostei puşcării a lui Ceauşescu.



9. Castelul Iulia Haşdeu şi viziunea sa asupra misticismului.



10.Biserica piaristă din Timişoara, sau biserica fantomelor.




11.Mausoleul de Mărăşeşti.



12.Cimitirul Vesel de la Săpânţa.



13.Clădirea Parlamentului sau Casa Poporului, mormântul sutelor de muncitori români.



14. Ruinele celui mai mare poluator din Transilvania, Uzina de Negru de Fum-utilizat în industria cauciucului, de la Copşa Mică.
Liliana de la ,,placerea de a calatori.ro,, a scris mai multe despre ,,frumuseţea urâtului,, de aici.

Pensiunea Korona- ghiocelul din grădina Borsecului

Aşa este, cu un ghiocel nu se face primăvară, dar este un început bun şi promiţător, pentru că am speranţa că va răsări soarele şi pe strada turismului românesc.
Deşi am fost în multe pensiuni, puţine din ele mi-au oferit atâtea satisfacţii, cum mi s-a întâmplat aici în nordul judeţului Harghita.



În primul rând, gazdele extrem de primitoare, de politicoase şi de săritoare, doar omul sfinţeşte locul, nu-i aşa?
În al doilea rând cazarea, în camere mari şi spaţioase cu toate dotările şi la un preţ aproape de neimaginat pentru trei stele (90 lei!!!).
Şi în al treilea rând, minunile culinare de care sunt capabili aceşti oameni m-au impresionat. Nu rataţi supa de gulaş si gulaşul SECUIESC(în poză) sau ,,Preferata Regelui"- un fel de cordon bleu excelent ori o pizza bogată sau păstrăvul la grătar.

proprietarul a pus pe pereţii pensiunii fotografii vechi cu Borsecul de altădată

Pensiunea este situată pe strada Carpaţi, cea care urcă spre noile părtii de schi construite şi amenajate de Ministerul Turismului, şi date în folosinţă la jumatatea lui decembrie(2010) si despre care am mai scris aici.
Dispune de 10 camere mari cu privelişte spre pădurile de conifere ce înconjoară zona, de sală de fitness, de restaurant şi de terasă.



Detalii pe www.pensiuneakorona.ro si la telefon 0748914267

Hram la Putna- poze

Verile la Putna sunt luminate de pregatirile pentru hramul de pe 15 august. Desi sarbatoarea tinde sa se transforme intr-un alt motiv de tiganeala si chinezareala, sau de scandal si gratare cu mititei, inca sunt oameni care vin manati de dorinta de a se primeni sufleteste. slujba oficiata de Patriarh o mica demonstratie, pentru primirea Patriarhului tulnicele sau buciumele rasuna, ca pe timpul lui Stefan pregatiri

Lacul Negru, Lacul Verde, Lacul Roşu- SOVATA

Sovata oferă şi alte minunăţii turistice naturale, altele decât vestitul lac Ursu, despre care am mai scris aici (apropo, seamănă privit de sus, chiar cu o blană de urs întinsă!)

O călătorie în jurul lacului, sau în rezervatia naturală ce înconjoară baza de tratament îţi prilejuieşte întâlniri saline cu alte câteva lăcuşoare cu denumiri bine articulate, legate de proprietăţile fizice sau de înfăţişarea acestora.

LACUL NEGRU

Este situat în interiorul staţiunii, pe strada de pe umărul dealul care domina artera principală. Pentru cunoscători, este situat imediat după campingul de sus şi după aşa numita casă a găzarilor, de fapt o vilă de protocol. Este împrejmuit, iar accesul este interzis. Am obsevat câteva mici staţii de pompare, probabil că bazele de tratament ale hotelurilor se alimentează de aici. N-aş putea să vă spun de ce se numeşte negru, probabil pentru că este situat într-o cavitate salină adâncă iar lumina nu ajunge dar şi din cauza pădurii.



LACUL ROŞU

Este situat în continuarea lacului Ursu, şi formează împreună cu lacul Verde un mic complex lacustru agreabil, iar culoarea roşie este dată, vara mai ales, de miliardele de vieţuitoare numite artemii-un crustaceu micuţ numit știinţific Artemia salina, care colorează apa în într-un roşu murdar, mai ales pe margini, unde apa este mai puţin adâncă. Are  în jur de 1600 mp.



LACUL VERDE

Mai mic decât lacul Roşu (310 mp), şi aflat înaintea acestuia, de altfel cele două comunică, poartă denumirea datorită reflectării în apă a verdelui pădurii, copacii aplecându-şi ramurile asupra lui.
Ambele lacuri au în adâncime un nămol mineral salin cu sulfat de fier şi calciu, ceea ce le conferă un potenţial terapeutic deosebit, pentru viitor.



LACUL ALUNIŞ

Este al doilea lac din staţiune ca mărime, are peste 3500 mp, şi se află în imediata apropiere a lacului Ursu. S-a format în anii '70 cu câţiva metri mai jos decât fratele lui mai mare, aşa că apa din Ursu se scurge în Aluniş. Este mai puţin sărat decât Ursu dar cu toate acestea are pontoane şi deci există posibilitatea de a  se face băi terapeutice.



LACUL PARASCHIVA SAU PIROSKA

Ultimul lac din salba de lacuri de la Sovata, este un lac dulcicol, cu o cantitate mai mică de sare dizolvată, astfel că permite şi existenţa peştilor.



Drumul spre lacul Paraschiva

O poză artistică

Munte de sare pe care apele de şiroire din precipitaţii îl dizolvă, apa ajungând în lacuri şi alimentându-le cu sare

Lacul Ursu într-o dimineaţă caldă de decembrie

Sare la zi

Cele mai înalte şi importante pasuri/trecători din România

Carpaţii Orientali







1. Pasul Prislop (1416 m)- între Munţii Rodnei şi Munţii Maramureşului; şoseaua Borşa-Vatra Dornei; cel mai înalt din Carpații Orientali. Locația pe hartă AICI.
2. Pasul Păltiniş(1355 m) - leagă Depresiunea Dornelor de Depresiunea Drăgoiasa; şoseaua nemodernizată Vatra Dornei-Panaci-Broşteni; Locația pe hartă AICI
3. Pasul Bucin(1273 m)-în Munții Gurghiu, între Depresiunea Giurgeu şi Depresiunea colinară a Transilvaniei; şoseaua Gheorgheni-Praid-Sovata; Locația pe hartă AICI.
4. Pasul Rotunda (1271 m)- între Munţii Rodnei şi Munții Suhard; şoseaua Rodna-Cârlibaba; Locația pe hartă AICI. Un articol de spre acest drum extraordinar AICI.
5. Pasul Bratocea (1263 m)- în Munţii Ciucaş; face legătura între Depresiunea Braşov și Depresiunea Văleni de Munte; şoseaua Braşov-Cheia-Vălenii de Munte; Locația pe hartă AICI.
6. Pasul Bicaz ( 1256 m)- în Munţii Hăşmaşu Mare; şoseaua Gheorgheni-Lacu Roşu -Bicaz; Locația pe hartă AICI.
7. Pasul Tihuța/Bârgău(1201 m)- între Munţii Bârgău şi Munţii Călimani; face legătura între Depresiunea Dornelor şi Depresiunea colinară a Transilvaniei; şoseauaVatra Dornei-Bistriţa, sau ,,Şoseaua Nordului". Locația pe hartă AICI. Despre obiectivele turistice din zonă-AICI.
8. Pasul Tarniţa (1161 m)- Munţii Stânişoarei; legătura între valea Bistriţei şi Valea Moldovei; şoseaua nemodernizată Holda- Ostra-Stulpicani-Gura Humorului;
9. Pasul Ghimeş(1159 m)- în Munții Ciuc; legătura între Depresiunea Comăneşti şi Depresiunea Ciuc; şoseaua Comăneşti-Miercurea Ciuc; Locația AICI.
10. Pasul Borsec(1105 m)-în Munții Giurgeu; legătura între Depresiunea Giurgeu şi Depresiunea Borsec; şoseaua modernizată Topliţa-Borsec-Ceahlău; Locația AICI.
11. Pasul Mestecăniş (1096 m) - în sudul Obcinei Mestecăniş; legătura dintre Depresiunea Dornelor şi Depresiunea Câmpulung Moldovenesc; şoseaua Vatra Dornei-Gura Humorului; Locatia AICI.
12. Pasul Uz (1085 m)- în Munții Ciuc; legătura dintre Depresiunea Ciuc şi Depresiunea Comănesti; şoseaua nemodernizată Miercurea Ciuc-Sânmartin-Valea Uzului-Dărmăneşti; Locația AICI.
13. Pasul Tabla Buţii(1078 m)- între Munții Ciucaş şi Siriu; legătura între Vama Buzăului şi Valea Teleajenului;

      14.  Pasul Neteda (1039 m)- în Munții Gutâi; legătura între Depresiunea Baia Mare şi Depresiunea Maramureşului; şoseaua Baia Mare-Cavnic-Ocna Şugatag-Sighetul Marmaţiei;

Predeal

1. Pasul Predeal(1033 m)- legătura între Valea Prahovei și Depresiunea Brașov; şoseaua Sinaia - Braşov;
2. Pasul Tulgheş/Ditrău(1025 m)- în Munții Giurgeu; șoseaua nemodernizată Ditrău -Tulgheş;
3. Pasul Şicaş( 1000 m)- între Munţii Gurghiu si Harghitei; legătura între Depresiunea Giurgeu şi Vârşag din estul Transilvaniei; şoseaua nemodernizată Gheorgheni-Odorheiu Secuiesc;Locația AICI.
4. Pasul Gutâi/Paltinu (987 m)- în Munții Gutâi; legătura între Depresiunea Baia Mare și Depresiunea Maramureşului; şoseaua Baia Mare-Mara-Sighetul Marmaţiei; Locația AICI
5. Pasul Vlăhița/Harghita( 985 m) - în Munţii Harghitei; legătura între Depresiunea Ciuc și Depresiunea colinară a Transilvaniei; şoseaua Miercurea Ciuc-Odorheiu Secuiesc;
6. Pasul Oituz ( 866 m)- între Munţii Nemira si Munţii Vrancei; legătura între Depresiunea Tazlău-Caşin și Depresiunea Braşov; şoseaua Oneşti-Braşov;
7. Pasul Şetref (818m)- între Munţii Rodnei şi Ţibleş; legătura între Depresiunile Maramureşului şi Transilvaniei; şoseaua Salva-Vişeu de Sus;
8. Pasul Tuşnad(640 m)- între Munţii Harghitei şi Muntele Ciomatu; legătura dintre Depresiunile Braşov si Ciuc; şoseaua Braşov-Miercurea Ciuc;
9. Pasul Huta/Fargău (583 m)- în Munții Oaş; legătura între Depresiunile Oaş şi Maramureşului; şoseaua Negreşti-Sighetul Marmaţiei;
10. Pasul Ciumârna-Secrieș -în Obcina Mare; legatura între Rădăuți-Sucevița-Sadova-Câmpulung Moldovenesc;

Carpații Meridionali

1. Pasul Urdele (2141 m)- în Munţii Parâng-cel mai înalt din ţară!!!; şoseaua 67C- Transalpina, de curând modernizată Novaci-Rânca-Obârşia Lotrului-Sebeş; Locația AICI.
2. Pasul Giuvala (1290 m)- în Culoarul Bran-Rucăr; legătura între Depresiunea Braşovului și Depresiunea Câmpulung; şoseaua Braşov-Câmpulung, E574;Locația AICI.
3. Pasul Merişor/Băniţa (759 m) - legătura între Depresiunile Petroşani şi Haţeg; şoseaua Deva -Haţeg-Petroşani; Locația AICI.
4. Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei (700 m)- între Culoarul Bistrei şi Depresiunea Haţeg; şoseaua Oţelu Roşu-Haţeg;
5. Pasul Domaşnea/Poarta Orientală ( 540 m)- în Culoarul Timiş -Cerna; şoseaua Timişoara Caransebeş-Orşova- Drobeta Turnu Severin( E70);
6. Pasul Lainici (450 m)- în Defileul Jiului; şoseaua Târgu Jiu -Petroşani;
7. Pasul Turnu Roşu (400 m)- în Defileul Oltului; legătura între Depresiunea Loviştei şi Depresiunea colinară a Transilvaniei; şoseaua Râmnicu Vâlcea -Sibiu;
8. Pasul Cozia (309 m)- în Defileul Oltului; şoseaua Râmnicu Vâlcea -Sibiu;

Carpaţii Occidentali

1. Pasul Vârtop(1160 m)- în Munţii Bihor; legătura între Valea Arieşului şi Depresiunea Beiuş; şoseaua Câmpeni -Arieşeni-Ştei; Locația- AICI.
2. Pasul Bucium (925 m)- în Munţii Metaliferi; legătura între Depresiunea Zlatna şi Depresiunea Abrud; şosea nemodernizată între cele două orașe, pe la Bucium, Mogoș, Întregalde; Locația AICI.
3. Pasul Buceş (725 m)- legătura între Depresiunile Brad şi Abrud; şosea modernizată(DN 74) între cele două orașe;Locația AICI.
4. Pasul Vârfurile(650 m)- legătura între Depresiunile Hălmagiu şi Beiuş; şoseaua Brad-Beiuş; Locația AICI.
5. Pasul Ciucea( 582 m)- în Defileul Crişului Repede; legătura între Depresiunea Huedin din vestul Transilvaniei şi Depresiunea Vad Borod; şoseaua Cluj Napoca-Oradea;
6. Pasul Vălişoara(461 m)- în Munţii Metaliferi; legătura între Culoarul Mureşului şi Depresiunea Brad; şoseaua Deva-Brad;

O vizită la herghelia Sâmbăta de Jos

Nu am vizitat niciodată o herghelie, dar norocul ne-a surâs în toamna asta când am avut drum spre Sâmbăta de Sus. Din drumul naţional ce leagă Braşovul de Sibiu, faceţi dreapta în comuna Voila, şi intraţi în satul Sâmbăta de Jos, iar în centrul localităţii întâlniţi, tot pe dreapta panoul indicator către hergehlie.



Un ghid îmbrăcat ca un jockeu(era de altfel cel care participa la curse sau demonstraţii cu caii) ne ia banii(9 lei de persoană, dar se fac reduceri pentru grupuri) si ne plimbă printre lipiţanii de diferite tipuri, într-un padoc lung şi aerisit, vechi dar destul de curat.

sala de harnaşamente

Caii nu au nevoie de prezentare, sunt frumoşi şi atât, cel putin pentru necunoscători ca noi, ei reprezintă cele mai nobile animale domesticite de om, dar se pare, după spusele ghidului, nu atit de inteligente pe cât credeam. Caii sunt buni executanţi şi se conduc în mod deosebit după reflexe si condiţionalităţi în timp ce câinii, în viziunea sa, sunt mult mai inteligenţi.

poneiul românesc

Trist este că herghelia abia supravieţuieşte, fiind finanţată de Romsilva în proprietatea căreia se află, deci cu bani de la stat, plus veniturile proprii din vizitare sau din vânzarea de cai. Constatăm că nu este sau nu poate fi o afacere si că un lux din acesta nu-si pot permite decât cei foarte bogaţi care pot întreţine cabalinele.



Caii de prăsilă şi caii de vânzare sunt mai căutaţi, iar poneiul românesc este un dulce călut care stă izolat de prietenii săi. Se poate face echitaţie pe mica arenă situată vis a vis de fostul sediu al hergheliei, acum o imensă ruină. Este de fapt un castel în stil baroc din secolul al XVIII lea(1770), construit de baronul transilvănean Brukenthal şi care avea în interior o frescă ce înfăţisa o partidă de vânatoare din Munţii Făgăraş.

castelul în ruină

Programul de vizitare și informaţii utile, găsiţi pe un blog interesant- http://lipizzaner-hf.blogspot.com

Săritoarea Bohodeiului - regina cascadelor din Apuseni

Într-un ghid prăfuit de prin anii '60, despre traseele prin Apuseni, am citit că există această cascadă sau ,,săritoare" cum îi spun localnicii, şi este singura menţiune despre această minune naturală pe care am întâlnit-o!



Săritoarea Bohodeiului se află în Muntii Bihor, pe versantul vestic, pe valea pârâului Aleu, şi are nu mai puţin de 80 de metri!!! cădere, într-o zona sălbatică şi neumblată decât de montaniarzii cu experienţă. Pragul cristalin peste care sare acest mic pârâu este spectaculos şi este ascuns privirii călătorului de un pinten montan destul de greu accesibil.




NICI UN INDICATOR, nu te îndrumă către acest miracol acvatic, deşi în zonă există un interes uriaş pentru promovare.
Ajungeţi aici trecând de comuna Pietroasa, care se afla la stânga drumului ce vă duce către vestita peşteră a Urşilor, după care la vreo doi kilometri pe drumul(ce se modernizează!) ce va ajunge în inima platourilor carstice ale Padişului din zona centrală a Apusenilor(mai precis spre Cetăţile Ponorului şi Rădesei), faceţi stânga pe un drumeag străjuit de un indicator pe care scrie:,,Tabăra Speranţa".
După un drum plin de hărtoape, întâlniţi tabăra mai sus menţionată, după care prin pădure, pe malul pârâului Aleu(afluent al Crişului Pietros), mergeţi până ce maşina dvs nu mai poate înainta, apoi pe jos urmând marcajul.



Surpriza vine abia după o jumătate de oră de mers, când întâlniţi primele indicatoare montane care vă spun că aveţi o oră şi jumătate de mers, dar săgeata indică o râpă cu o înclinare de cel puţin 50 de grade, care trebuie urcată apoi prin pădure(imaginaţi-vă că eram cu cel mic de 6 ani şi ne-am descurcat cu el şi la dus şi la coborâre, care este mai grea decât urcarea!) şi în cele din urmă, escaladaţi un pinten montan calcaros.
Aici, oboseala şi drumul nu mai contează, este drept că nici genunchii nu vă mai ascultă dar ochii şi urechile vă sunt mângâiate de privelişte şi de curgerea vijelioasă a apei.