miercuri, 15 decembrie 2010

Top zece lacuri din România, după suprafaţă

Principalele zece lacuri din ţara noastră sunt situate în  trepte și forme de relief diferite şi sunt dintr-o varietate de tipuri genetice. Unele sunt mai cunoscute, precum Mamaia sau Izvorul Muntelui-Bicaz, iar altele sunt practic necunoscute, cum sunt Taşaul şi Babadag.
Iată-le: o variantă de pe youtube- Top 10 lacuri România
Complexul lagunar Razim-Sinoe

 
1.RAZIM( RAZELM)- o veritabilă mare interioară, un lac de 415 kmp de tip lagună(fost golf al Mării Negre, blocat/barat de un cordon de nisip sau plajă, cu o singură ministrâmtoare prin care comunică cu marea, numita Gura Portiţei.

2.SINO(I)E- o lagună ,,lipită" de fratele mai mare, Razim, cu o suprafaţă de 171 kmp.

3.GOLOVIȚA- o altă lagună componentă a celui mai mare complex lacustru din ţară, numit Complexul lagunar Razim -Sinoe, lac ce are o suprafaţă de 119 kmp.

4.ZMEICA- ultima mare lagună, situată mai spre spre sud, din complexul mai sus amintit, de 54 kmp.


5.Izvorul Muntelui-Bicaz- cea mai mare acumulare de pe râurile interioare. Lac de acumulare sau de baraj artificial, ce s-a format în spatele acestuia pe râul Bistriţa, la poalele Munţilor Ceahlău, cu o suprafață de 33 kmp.


6.Babadag- un lac situat la marginea estică a podişului cu acelaşi nume, din zona central-nordică a Dobrogei, în fapt un liman maritim (lac format prin bararea gurii de vărsare a unui râu cu un ,,baraj" de aluviuni, depus în acest caz de către curenţii marini), alimentat de râul Slava, cu o suprafață de 25 kmp.


7.Tașaul- un liman maritim uriaş, situat la nord de  orașul stațiune Năvodari, cu o suprafaţă de 23 kmp.


8.Oltina- cel mai mare liman fluviatil (lac format prin bararea cu aluviuni aduse de Dunăre a gurii de vărsare a unui râu mic) din ţară, situat tot în Dobrogea, dar pe latura dunăreană a  Județului Constanța, în apropiere de  localitatea Ostrov și de punctul de trecere cu bacul, spre Călăraşi, cu o suprafaţă de 22 kmp.


9. Brateş- un lac de luncă uriaș, situat lângă Dunăre, în nordul oraşului Galați, amenajat pentru piscicultură, cu o suprafata de 22 kmp.


10.Mostiştea- un liman fluviatil ,,construit,, tot de Dunăre, ceva asemănător cu Snagov-ul doar că acela a fost creat de Ialomiţa, situat în sudul judetului Călăraşi, cu o suprafaţă de 20 kmp.


10.Siutghiol/Mamaia- o lagună frumoasă, ca şi cele din nordul litoralului, aflate pe primele locuri. De fapt pe ,,limba" de nisip ce blocheaza intrarea în golf, s-a construit staţiunea Mamaia, aşa se explică de ce este alungită pe direcţia N-S. Este tot pe locul zece, pentru că are aceeaşi suprafaţă ca și Mostiştea, de 20 kmp.

marți, 14 decembrie 2010

Staţiunile balneoclimaterice din România şi apele lor miraculoase

O scurtă trecere în revistă a celor mai cunoscute stațiuni balneoclimaterice din România, cu precizarea județului, a tipului de ape și a afecțiunilor tratate de acestea. Aici aveți o postare despre stațiunile balneare de altădată.



1. Amara (jud.IL)-  Ape: Sulfuroase, bicarbonatate, sodice, magneziene+ nămol sapropelic; Afecțiuni tratate: ginecologice,dermato, endocrine;
2. Balta Albă(jud.BZ)- Ape : Clorurate, sulfurate, sodice, magneziene+ nămol sapropelic; Afecțiuni tratate: reumatismale, neurologice, dermatologice;
3. Băile Govora( jud.VL)- Ape: Clorurosodice, iodurate, bromurate+nămol mineral sărat de la Ocnele Mari; Afecțiuni tratate: aparatului locomotor, respiratorii, ORL;
4. Băile Herculane(jud.CS) Ape:Termale,clorurosodice,bicarbonatate,calcice,bromiodate,sulfuroase, radioactive; Afectiuni tratate:reumatismale, neurologice, metabolice, ginecologice, respiratorii, dermato, cardiovasculare;
5. Băile Tuşnad (jud.HR)Ape: Bicarbonatate,clorurate sodice,calcice, magneziene, carbogazoase, mezotermale, mofete; Afectiuni tratate: nevroze astenice, cardiovasculare, digestive, endocrine, renale, ginecologice;
6. Malnaş Băi (jud.HR)- Ape: Carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, sodice, calcice, mofete; Afecțiuni tratate: tubului digestiv, hepatobiliare, cardiovasculare, respiratorii;
7. Ozunca Băi (jud.HR)- Ape: Carbogazoase, feruginoase, magneziene, bicarbonatate-calcice; Afecțiuni tratate:cardiovasculare, ginecologice, anemii, afectiuni gastrice;
8. Borsec ( jud.HR)- Ape: Carbogazoase, bicarbonatate, calcice, sodice, magneziene, +nămol de turbă; Afecțiuni tratate: tubului digestiv, endocrine, cardiovasculare, ginecologice, aparatului locomotor, astenii, debilitate, insomnii;
9. Bilbor (jud.HR)- Ape: Carbogazoase, feruginoase, calcice; Afecțiuni tratate: tubului digestiv, renale, căilor urinare, astenii, insomnii;
10. Vaţa de Jos (jud.HD)- Ape: Sulfuroase, clorurate, sodice, calcice, mezotermale; Afecțiuni tratate: reumatismale, ginecologice, hepato-biliare, cardiovasculare, metabolice și boli de nutriție;
11. Zizin (jud.BV)- Ape: Carbogazoase, bicarbonatate, clorurosodice, calcice; Afecțiuni tratate: tubului digestiv, constipații, cardiovasculare, ginecologice;
12. Lacu Sărat (jud.BR)- Ape: Apa lacului- clorurosodică, magneziană,+nămol sapropelic; Afecțiuni tratate: reumatismale, posttraumatice, neurologice, ginecologice, dermato, endocrine;
13. Sărata Monteoru(jud.BZ)- Ape: sarate, iodurate, bromurate, calcice, magneziene+ nămol mineral; Afecțiuni tratate: reumatismale, neurologice, ginecologice;
14. Buziaş(jud.TM)- Ape: Bicarbonatate, clorurate, sodice, calcice, magneziene, hipotone +mofete; Afectiuni tratate: cardiovasculare, sistemul nervos central, hepatobiliare, metabolice, nevroze astenice;
15. Călimăneşti(jud.VL)- Ape: clorurosodice, bicarbonatate, alcaline, calcice, sulfuroase; Afecțiuni tratate: tubului digestiv, hepatobiliare, renale, urinare, metabolice, reumatismale, respiratorii, boli de nutriție;
16. Telega (jud.PH)- Ape: lacuri cu apă sărată-clorurosodică; Afecțiuni tratate: sistemul nervos periferic, locomotor, ginecologice, anemii, debilitate;
17. Poiana Câmpina (jud.PH)- Ape: clorurosodice, bicarbonatate, sulfatate; Afectiuni tratate: Ginecologice, aparatului locomotor, sistemul nervos periferic;
18. Covasna (jud.CV)- Ape:carbogazoase, bicarbonatate, clorurate + nămol mineral și mofete; Afecțiuni tratate: cardiovasculare, tubului digestiv, hepatobiliare, nevroze
19. Bizuşa Băi (jud.CJ)- Ape: sulfatată, bicarbonatate, cloromagneziene; Afectiuni tarate: aparatului locomotor,sistemul nervos periferic, ginecologice;
20. Techirghiol (jud.CT),- Ape: apa sarată a lacului şi nămolul sapropelic; Afecțiuni tratate: reumatismale, gineco, dermato, respiratorii, sistem nervos, ateroscleroză, astenii, geriatrice;
21. Geoagiu Băi (jud.HD)- Ape: bicarbonatate,calcice, magneziene, mezotermale- nămol de turbă; Afectiuni tratate: reumatismale, ginecologice, endocrine, dermato, cardiovasculare;
22. Băiţa-Gherla (jud.CJ)- Ape: bicarbonatate, slab sulfuroase, clorurosodice; Afecțiuni tratate: reumatismale, ginecologice, dermatologice;
23. Băile Călan (jud.HD), Ape: termale, bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene; Afectiuni tratate: Aparatului locomotor, sistemul nervos;
24. Bazna (jud.SB), Ape: clorurosodice, iodurate,bromurate+nămol mineral cu gaz metan si sarea de Bazna; Afectiuni tratate: Aparatului locomotor, sistemul nervos periferic,ginecologice;
25. Hargita Băi şi Jigodin Băi( jud.HR),- Ape: carbogazoase, bicarbonatate, sodice, feruginoase +mofete; Afecțiuni tratate : cardiovasculare, endocrine, aparatului locomotor, digestive, endocrine, SNP;
26.  Moneasa (jud.AR)- Ape: bicarbonatate,calcice, magneziene, sodice; Afectiuni tratate: aparatului locomotor, sistem nervos periferic, tub digestiv, surmenaj, astenii;
27. Bixad/Negreşti Oaş (jud.SM)- Ape: clorurosodice, carbogazoase, slab radioactive; Afecțiuni tratate: tub digestiv, cardiovasculare, aparatului locomotor;
28. Siriu (jud.BZ)- Ape: sulfuroase, uşor bicarbonatate, clorurosodice, termale; Afecțiuni tratate: aparatului locomotor, sistemul nervos periferic, tub digestiv;
29. Băile Seiche şi Băile Sărata/Odorhei( jud.HR)-  Ape: clorurosodice concentrate, bicarbonatate, calcice, magneziene; Afectiuni tratate: aparatului locomotor, ginecologice, anemii, stări de debilitate;
30. Băile Felix (jud.BH)- Ape: termale, bicarbonatate, sulfatate, calcice, sodice, silicioase+ nămol terapeutic; Afecțiuni tratate: reumatismale, neurologice, ginecologice;
31. Băile Episcopiei (jud.BH)- Ape: Termale, usor radioactive, sulfatate,calcice, silicioase+nămol sapropelic fosil; Afectiuni tratate: reumatisme, neurologice, ginecologice;
32. Tinca (jud.BH)- Ape: bicarbonatate, calcice, magneziene, sodice, clorurate; Afectiuni tratate: aparatului locomotor, sistem nervos periferic, ginecologice, tub digestiv;
33. Strunga (jud.IS)- Ape: sulfuroase, bicarbonatate, magneziene, calcice, sodice; Afectiuni tratate: Aparatului locomotor, gineco, sistemul nervos periferic, tub digestiv;
35. Ţintea (jud.PH)- Ape: termale, clorurosodice, sulfatate, iodurate, bromurate,+nămol sapropelic; Afectiuni tratate: aparatului locomotor, sistemului nervos periferic, ginecologice cronice;
36. Ocnele Mari/Ocniţa (jud.VL)-  Ape: apa sărată a lacului+ape clorurosodice+nămol sapropelic; Afectiuni tratate: reumatismale, sistemului nervos, ginecologice;
37. Băile Olăneşti ( jud.VL)- Ape: clorurosodice,calcice, magneziene, sulfuroase, iodurate, bromurate; Afectiuni tratate: aparatului locomotor, tub digestiv, căilor urinare, boli de piele;
38. Sângeorz Băi (jud.BN)- Ape: carbogazoase, bicarbonatate, clorurosodice, calcice, magneziene; Afecțiuni tratate: tub digestiv, glandele anexe, boli de nutriţie;
39. Valea Vinului (jud.BN)- Ape: carbogazoase, bicarbonatate, calcice, sodice, slab feruginoase, usor radioactive; Afectiuni tratate: cardiovasculare, astenii, anemii;
40. Băile Şugaș (jud.CV)-  Ape: carbogazoase,bicarbonatate, sodice, magneziene+mofete; Afecțiuni tratate: Aparatului locomotor, cardiovasculare,digestive;
41. Bodoc( jud.CV)- Ape: carbogazoase, bicarbonatate , sodice, calcice; Afectiuni tratate: tub digestiv, hepato-biliare, boli de nutriţie;
42. Vâlcele ( jud.CV)- Ape: carbogazoase, bicarbonatate, magneziene, calcice, sodice, feruginoase; Afectiuni tratate: cardiovasculare, sistem nervos periferic, tub digestiv, căilor urinare;
43. Ocna Sibiului ( jud.SB) - Ape: apa sărată a lacurilor+ ape clorurosodice, bicarbonatate+nămol sapropelic cu sulfură de fier; Afectiuni tratate: aparatului locomotor, sistemul nervos periferic, ginecologice, digestive;
44. Ocna Şugatag/Coştiui ( jud.MM)- Ape: clorurosodice concentrate; Afecțiuni tratate: aparatului locomotor, SNP, ginecologice;
45. Breb /Crăciuneşti ( jud.MM)- Ape: sulfuroase, carbogazoase, bicarbonatate; Afecțiuni tratate: tub digestiv, locomotor, sistem nervos, ginecologice;
46. Sinaia( jud.PH)- Ape: sulfuroase oligominerale; Afectiuni tratate: nevroze astenice,endocrine, digestive, glande anexe;
47. Slănic (jud.PH)- Ape: apa sărată a lacurilor+clorurosodice, sulfatice, calcice+nămol sapropelic+aerosoli săraţi; Afectiuni tratate: aparatului locomotor, sistemului nervos periferic, ginecologice, reumatismale;
48. Sovata (jud.MS)- Ape: apa sărată a lacurilor +heliotermia; Afecțiuni tratate: reumatismale, ginecologice, aparatului locomotor, sistemului nervos;
49. Praid (jud.MS)- Ape: apa sărată a lacului + izvor termal cu apă sărată concentrată+ aerosoli sărați în salină; Afecțiuni tratate: ginecologice, locomotor, sistem nervos, respiratorii;
50. Corund (jud MS)- Ape: carbogazoase, bicarbonatate, clorurosodice cu acid carbonic liber și bicarbonat de fier; Afectiuni tratate: aparatului locomotor, ginecologice, tubului digestiv;
51. Soveja /Vizantea (jud.VN)- Ape: sulfuroase, bicarbonatate, calcice, magneziene; Afecțiuni tratate: aparatului locomotor, ginecologice, tubului digestiv, sistemului nervos;
52. Vulcana Băi (jud DB)- Ape: iodurate  (cele mai iodurate din Europa!), clorurosodice, calcice, magneziene, bromurate; Afectiuni tratate: aparatului locomotor, ginecologice, tubului digestiv;
53. Pucioasa (jud.DB)- Ape:
sulfuroase, sulfatate,clorurate, bicarbonatate, calcice+nămol sapropelic; Afecțiuni tratate: reumatismale, aparatului locomotor, ginecologice, dermatologice, cardiovasculare, boli profesionale;
54. Sângeorgiu de Mureş (jud.MS)- Ape: termale, clorurosodice, iodurate, calcice, magneziene; Afecțiuni tratate: ginecologice, aparatului locomotor;

55. Oglinzi (jud.NT)- Ape:clorurosodice concentrate, sulfatate si nămol sapropelic mineral; Afectiuni tratate: ginecologice, aparatului locomotor;
56. Bălţăteşti (jud. NT)- Ape: clorurate, sulfurate, sodice; Afectiuni tratate: aparatului locomotor, digestive;
57. Târgu Ocna( jud. BC)- Ape: sulfuroase, clorurosodice,bicarbonatate; Afectiuni tratate: aparatului locomotor, ginecologice, reumatismale+ aerosoli sărați în salină, pentru afectiunile respiratorii;
58. Slănic Moldova ( jud,BC)- Ape: bicarbonatate, sodice, carbogazoase, feruginoase, calcice, magneziene, aluminoferoase; Afectiuni tratate: digestive, căilor respiratorii, ORL, boli de nutriție;
59. Balvanyos ( jud.CV)- Ape: carbogazoase, feruginoase, calcice+ mofete; Afecțiuni tratate: cardiovasculare, nevroze, reumatisme;
60. Călacea( jud. TM)- Ape: termale, clorurosodice, bicarbonatate; Afecțiuni tratate: aparatului locomotor, sistemului nervos periferic, ginecologice;
61. Topliţa ( jud.HR)- Ape: mezotermale, bicarbonatate, calcice, magneziene; Afecțiuni tratate: aparatului locomotor, sistemului nervos periferic, digestive, renale;
62. Băile Turda( jud.CJ)- Ape: clorurosodice concentrate, bicarbonatate, magneziene+ nămol sapropelic; Afectiuni tratate: aparatului locomotor, sistemului nervos, ginecologice, reumatismale;
63. Vatra Dornei ( jud.SV)- Ape:carbogazoase, bicarbonatate,sodice, feruginoase, magneziene+ nămol de turbă; Afectiuni tratate: cardiovasculare, aparatului locomotor, anemii, reumatisme, hipertiroidie, sistem nervos periferic;
64. Borșa/ Băile Borşa ( jud.MM)- Ape: carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate; Afectiuni tratate: aparatului locomotor, ginecologice, glandelor anexe, digestive;


joi, 9 decembrie 2010

Salina Turda- o minune tehnică ROMÂNEASCĂ

mina Terezia şi lacul în sare



intrarea de la Durgău, din ,,spatele,,orasului

Periplul apusean l-am început cu salina Turda, cea despre care auzisem si văzusem, în ultimul timp atâtea. Stiam că este modernizată dar nu mi-am imaginat aşa ceva. In primul rând parcarea, plină de masini din UE, intrarea făcută cu cartela, organizarea şi toaletele!!! -impecabile. Mai greu cu orientarea şi indicatoarele în Turda. Dar ce să-i faci, nimic nu este perfect. Mai ales în România.

galeria Franz Iosif

Pe scurt, mina are o veche istorie, care începe odată cu stăpânirea romana a oraşului Potaissa( vechea denumire a Turzii), trece prin perioada stăpânirii habsburgice si este închisă în 1932, datorita instalatiilor vechi dar si din cauza deschiderii unor noi mine la Ocna Dej şi la Ocna Mureş, dotate cu instalatii moderne de exploatare.



Acesta închidere marchează ,de fapt, începând cu anul 1950 trecerea minei în exploatare turistică si de cură de aerosoli.
Mina amenajata pe care o vedeţi se numeste Rudolf sau Sfântul Nicolae, şi are 40 metri si 13 etaje, un lift modern cu pereţi de sticlă ce îţi oferă o panoramă deosebită, o roată uriaşă în mijloc, o mică scenă de spectacole şi alte distracţii. Iar bărcuţele se află în galeria Terezia, unde se găseşte un lăcuşor suprasaturat de sare, dar si o mică insuliţă de 5 metri înălţime.



Destul de scumpă este intrarea(15 lei) dar merită, la fel ca si distracţiile din interior care costă la rândul lor.
La primul nivel se află un tunel/galerie numit Franz Iosif cu o lungime de 917 metri şi care a fost realizat între 1853 -1870, pentru a facilita transportul sării de la zona de exploatare, direct în oras. Lucru care până atunci se făcea prin ocolirea dealului cu sare( a cutei diapire) pe un drum abrupt. A fost folosit mult timp ca depozit de brânzeturi.

stalagtitele de sare care pot ajunge la 2 metri lungime!
alveolele în sare generate de condens si de apa infiltrată în sare

marți, 7 decembrie 2010

Grupa Bucegi -Leaota- caracterizare fizico geografică și obiectivele turistice


POZIŢIE: În E Carpaţilor Meridionali;
LIMITE:N-Depresiunea Brașov;S -Subcarpații Curburii;E-Valea Prahovei;V-Valea Dâmboviței;
CARACTERE GENERALE:
- Altitudinea maximă 2505 m – M-tii Bucegi (Vf. Omu)
- Alcătuirea geologică cuprinde: şisturi cristaline(M-tii Leaota), calcare(M-tii Piatra Craiului), conglomerate (M-tii Bucegi)
- Se delimitează prin abrupturi față de zonele înconjurătoare;
- Relief glaciar (Vf. Omu), circuri şi văi glaciare puţin dezvoltate;
- Relif carstic (pesteri și chei) – Peștera Ialomiței, Peștera Dâmbovicioarei;
- Relief pe conglomerate (Sfinxul, Babele, platourile din Bucegi);
- Masivitate datorată altitudinilor mari şi lipsei depresiunilor şi văilor.
SUBDIVIZIUNI:M-tii Bucegi, M-tii Leaota,M-tii Piatra Craiului,Culoarul Rucăr- Bran
CLIMA:factorii ce influenţează clima în această zonă sunt: circulaţia generală a maselor de aer dinspre vest,relieful prin altitudine si orientare; t.m.a. 0° - 6° C; şi chiar sub 0°C,media anuala pe Vf.Omu= -2,6 grade ,precipitatii medii anuale – 1000 – 1200 mm/an şi peste 1200 mm/an în unele masive muntoase; vânturile: Vânturile de Vest, brizele montane, Etaje de climă: - climat montan şi climat alpin în M. Bucegi şi în M. Piatra Craiului
HIDROGRAFIA: Dâmboviţa (limită vestică a acestei grupe), Prahova (limită estică a acestei grupe), Ialomiţa izvorăşte din Bucegi într-o zonă situată sub Vf. Omu
LACURILE: lacuri de acumulare pe Ialomiţa( Scropoasa și Bolboci)
VEGETATIA:zone de vegetatie : zona pădurilor și zona alpină
Zona pădurilor : et. fagului 600-1200m, et. coniferelor 1200-1800m ( molid, brad, pin, zadă)
Zona alpină: etaj subalpin 1800-2000m (jneapăn si ienupăr), etaj alpin( pajisti și pășuni alpine);
FAUNA: mistret, cerb, urs, capra neagră;
SOLURI: Cambisoluri (brune acide), Spodosoluri (podzoluri si alpine brune acide)

Obiective turistice:staţiunile de pe Valea Prahovei: Buşteni, Sinaia și Predeal( Azuga este în Muntii Baiu), Castelul Peleş din Sinaia, Platoul Bucegilor cu Babele si Sfinxul,Vârful Omu, Vârful Caraiman și Crucea reginei Maria, Peştera Ialomitei, Lacurile de acumulare Bolboci și Scropoasa, Cheile Orzei, Zanoagei și Tătarului de pe Ialomița, Releul de televiziune de pe Coştila, Vârful Bucşoiu cu fenomene paranormale, Casa memoriala George Enescu din Sinaia, Cascada Urlătoarea din Buşteni, traseele turistice din Piatra Craiului.

luni, 6 decembrie 2010

Mânăstirea Dragomirna- fortăreaţa medievală a Bucovinei

La ieşirea din Suceava spre Rădăuţi, chiar după pod, un indicator îţi arată că mai ai 14 kilometri până la Mânăstirea Dragomirna. Până aici, nimic important,  pentru că şi aşa nu este în patrimoniul mondial UNESCO, ca mai celebrele mănăstiri Moldoviţa sau Sucevița.Asta ar zice un  drumeț cârcotaș.

Ceva însă, are această mănăstire, de fapt mai multe,,ceva"-uri. În primul rând zona dealurilor Dragomirnei, zona Mitocului cum se numeşte comuna, este absolut încântătoare, iar liniştea degajată de prezenţa pădurii şi de păşunile ce înconjoară satul, întregeşte imaginea idilică despre Bucovina. Apoi urmează construcţia în sine, care îţi taie respiraţia, o frumoasă şi zveltă biserică cu o turlă înaltă( 42 metri!) , ce se iţeste de după zidurile groase şi trainice ce înconjură mânăstirea propriu-zisă.



Ce mi-a plăcut foarte mult, este arhitectura cel putin ciudată a bisericii, de doar 9,6 metri lăţime, dar în care jocul pe verticală şi imaginaţia arhitecţilor a generat un edificiu unic. O construcție din piatră şi  cu decoraţiuni în relief, ce amintesc de biserica Trei Ierarhi din Iaşi, cu turla smălţuită cu motive geometrice şi vegetale inspirate de bisericile caucaziene, şi cu absidele laterale încadrate în zidurile naosului.



Povestea bisericii fotificate începe cu Mitroplitul Moldovei Anastasie Crimca, care pe moşia sa în 1602 zideşte o bisericuţă, situată azi în afara fortificaţiilor, unde preafericitul îşi are mormântul şi care mai este numită de viețuitorii monahi ,,biserica schitului".



În 1609 sunt terminate lucrările la biserica mare, iar fortificaţiile ce amintesc de cetăţile Neamţului sau Sucevei, sunt adăugate de Domnitorul Miron Barnovschi în 1627, acesta prevăzând zidurile de aproape 2 metri lăţime şi 10 metri înălţime, cu turnuri puternice, cu drum de strajă şi cu guri de tragere.
Mânăstirea dispune în incintă şi de un mic muzeu de artă religioasă, ce cuprinde broderii vechi, documente medievale între care o evanghelie din 1609 și manuscrise excepționale cu miniaturi executate de însuşi Anastasie Crimca, dar si de elevii săi.


vineri, 3 decembrie 2010

Cabanele montane din România și altitudinea la care le găsiți

Altitudinea la care pot fi găsite toate cabanele din Munţii Carpaţi, în ordine descrescătoare.













Cabana/altitudinea/masivul
  1. Omu-2505 metri-Bucegi;
  2. Babele-2200 metri-Bucegi;
  3. Refugiul Iezer-2165 metri-Iezer -Păpuşa;
  4. Podragu-2136 metri-Făgăraş;
  5. Bucura-2040 metri- Retezat
  6. Bâlea Lac-2034 metri-Făgăraş;
  7. Caraiman-2025 metri-Bucegi;
  8. Piatra Arsă-1950 metri-Bucegi;
  9. Vârful cu Dor-1885 metri-Bucegi;
  10. Dochia-1750 metri-Ceahlău;
  11. Mălăieşti-1720 metri-Bucegi;
  12. Mădăraş-1710 metri-Harghita;
  13. Cristianul Mare-1705 metri-Bârsei;
  14. Preajba-1630 metri-Lotru;
  15. Piatra Mare-1630 metri-Bârsei;
  16. Peştera-1610 metri-Bucegi;
  17. Rânca-1600 metri-Parâng;
  18. Giumalău-1600 metri-Giumalău;
  19. Postăvaru-1590 metri-Bârsei;
  20. Buta- 1580 metri-Retezat;
  21. Cozia-1573 metri-Cozia;
  22. Ciucaş-1550 metri-Ciucaş;
  23. Bârcaciu-1550 metri-Făgăraş;
  24. Negoiu-1546 metri-Făgăraş;
  25. Muntele Mic-1540 metri-Muntele Mic;
  26. Puzdrele-1540 metri-Rodnei;
  27. Urlea-1533 metri-Făgăraş;
  28. Padina-1525 metri-Bucegi;
  29. Motel Rarău-1520 metri-Rarău;
  30. Turnuri-1520 metri-Făgăraş;
  31. Valea cu Brazi- 1510 metri-Bucegi;
  32. Capra-1500 metri- Făgăraş;
  33. Pietrele-1480 metri-Retezat;
  34. Curmătura-1470 metri-Piatra Craiului;
  35. Bulboaca-1460 metri-Bucegi;
  36. Clăbucet -Plecare-1456 metri-Baiu;
  37. Izvoarelor-1455 metri-Bucegi;
  38. Suru- 1450 metri -Făgăraş;
  39. Turnuri-1450 metri-Făgăraş;
  40. Păltiniş-1450 metri-Cibin/Cândrel;
  41. Straja-1445 metri-Vâlcan;
  42. Vlădeasa-1430 metri-Vlădeasa;
  43. Piatra Singuratică-1430 metri-Hăşmaş;
  44. Vâlcan-1419 metri-Vâlcan;
  45. Baleia-1410 metri-Retezat;
  46. Valea Sâmbetei-1401 metri-Făgăraş;
  47. Hotel Alpin -1400 metri- Bucegi;
  48. Obârşia Lotrului-1400 metri-Lotru;
  49. Cheile Zănoagei-1400 metri-Bucegi;
  50. Cheile Turzii -1385 metri-Gilău;
  51. Băişoara-1385 metri-Gilău;
  52. Leaota-1370 metri-Leaota;
  53. Susai-1350 metri-Baiu;
  54. Santa-1350 metri-Candrel;
  55. Gârbova-1350 metri-Baiu;
  56. Harghita-1350 metri-Harghita;
  57. Diham -1320 metri-Bucegi
  58. Poiana Stânei- 1270 metri-Bucegi;
  59. Muntele Roşu-1260 metri-Ciucaş;
  60. Fântânele-1257 metri- Cibin/Cândrel;
  61. Crint-1250 metri-Cibin/Cândrel;
  62. Rentea-1243 metri-Bârsei;
  63. Bâlea Cascada-1234 metri-Făgăraş;
  64. Mestecănis-1223 metri-Rarău/Giumalău;
  65. 7 Noiembrie - 1220 metri-Ceahlău;
  66. Scropoasa-1205- Bucegi;
  67. Gâtul Berbecului-1175 metri-Cibin/Cândrel;
  68. Rusu-1168 metri-Parâng;
  69. Trei Brazi-1128 metri- Bârsei;
  70. Cioplea -1110 metri-Baiu;
  71. Scărişoara-1108 metri-Bihor;
  72. Stâna de Vale-1102 metri-Vlădeasa;
  73. Fântânele-1100 metri -Bârgău;
  74. Poiana Secuilor-1070 metri-Bârsei;
  75. Hotel Poiana Ursului-1020 metri-Bârsei;
  76. Capra Neagră-1012 metri-Bârsei;
  77. Bunloc-1000 metri-Bârsei;
  78. Gura Apei-998 metri-Retezat;
  79. Gura Diham-987 metri-Bucegi;
  80. Turiştilor-985 metri- Giurgeu;
  81. Pârâul Rece -960 metri-Bucegi;
  82. Piscu Câinelui-950 metri-Baiu;
  83. Valea cu Peşti-950 metri- Făgăraş;
  84. Vânătorilor-940 metri-Bârsei;
  85. Furnica -930 metri-Bucegi;
  86. Căminul Alpin-925 metri-Bucegi;
  87. Cumpăna-920 metri -Făgăraş;
  88. Izvoare-916 metri-Gutâi;
  89. Babarunca-908 metri-Ciucaş;
  90. Giuvala -900 metri- Piatra Craiului;
  91. Timiş-870 metri-Bârsei;
  92. Suhard-860 metri-Hăşmaş;
  93. Câmpul lui Neag-850 metri-Vâlcan;
  94. Borşa-850 metri-Rodnei;
  95. Plaiu Foii-849 metri-Piatra Craiului;
  96. Cheişoara-800 metri-Bârsei;
  97. Izvorul Muntelui-797 metri-Ceahlău;
  98. Durău-780 metri-Ceahlău;
  99. Gura Zlata-775 metri-Retezat;
  100. Bran-Castel-770 metri-Piatra Craiului;
  101. Gura Râului-750 metri-Piatra Craiului;
  102. Mogosa -730 metri-Gutii;
  103. Poiana Neamţului-706 metri- Făgăraş;
  104. Dâmbul Morii-700 metri-Bârsei
  105. Compexul turistic Sâmbăta-690 metri-Făgăraş;
  106. Deia-680 metri - Rarău;
  107. Curmătura Stezii-680 metri-Cibin/Cândrel;
  108. Agriş-676 metri-Gutâi;
  109. Ciucaş-620 metri-Harghita;
  110. Arpaş-600 metri-Făgăraş;
  111. Crivaia-600 metri-Semenic;
  112. Farmecul Pădurii-598 metri-Bârgău;
  113. Meziad-470 metri-Pădurea Craiului;
  114. Bicaz-Baraj-500 metri-Ceahlău;
  115. Peştera Vadu Crişului-295 metri-Pădurea Craiului;
  116. Susaia-200 metri-Aninei;

miercuri, 1 decembrie 2010

Vulcanii noroioşi de la Hăşag -dispăruţi, dar cu urme!



În câteva ghiduri prăfuite, vreo două cărţi despre frumuseţile geologice şi trei cursuri de facultate, se mentionează ca notă de subsol despre existenţa câtorva vulcani noroioşi la Hăşag. Zona este situată în perimetrul comunei Loamneş, în sudul Podişului Secaşelor (partea de sud- vest a Podişului Târnavelor), undeva la nord de Ocna Sibiului.



Emanaţiile de gaz, stratele de argilă şi apele freatice, compun decorul geologic propice pentru formarea acestora, la fel ca în zona Berca-Pâclele Mari de la Buzău, doar că aceştia sunt situaţi în Subcarpaţii Curburii.

Dar, odată ajunşi acolo, între dealurile Hăşagului, chiar înainte de intrarea în sat, întreb câţiva săteni despre vulcanii noroioşi, iar vestea că aceştia nu mai există, ne dezamăgeşte crunt. Hotărâm totuşi să mergem să investigăm zona.
Ne oprim la o mică stână si acolo, Nea Vasile începe să-mi arate câteva dealuri cu forma conică ce ies în evidenţă în peisaj şi îmi vorbeşte şi despre un Lac al Dracului situat între dealuri, aparut nu se ştie cum, în urmă cu ceva ani.



Pe drum, aflu că aceste dealuri crăpate şi fără arbori pe ei, doar cu iarbă adaptată la solul argilo-sărăturos, nu existau acum 20 de ani!
Zona este frământată de alunecări de teren, pământul fuge, valurile de alunecări scot la iveală izvoare sau emanaţii de gaz, în culturile oamenilor apar mici mlaştini unde noroiul bolboroseşte molcom, mlaştini care în următorul an dispar.



Explicaţia este simplă, fisurile şi micile falii migrează datorită instabilităţii rocilor, astfel că emanaţiile de gaz şi apa freatică îşi schimbă în fiecare an locul.
Iar lacul apărut în ultimii ani este dovada că vulcanii au existat, şi că aici se întâmplă lucruri necurate cu pamântul, de vreme ce uneori apa lacului pare că fierbe, de la bulbucii ce ies din adâncuri.



În concluzie, vulcanii noroiosi de la Hăşag, despre care se spune că ar fi avut şi 50 de metri în diametru!, nu mai există, însă natura din aceste locuri poate oferi oricând surpize.
Cazanele lui Scaraoţchi, pot apărea în zonă, când te aştepţi mai puţin, iar satul să devină un obiectiv turistic cunoscut, mai ales ca Loamneşul este aşezat într-o regiune pitorească.

Re-Descoperă România Episodul 11. Cheile Nerei și Lacul Dracului

  Comuna Șopotu Nou, Județul Caraș -Severin, Depresiunea Almăjului/ Bozovici, Munții Almăjului, Grupa Banatului   Septembrie 2008 surs...