Altitudinile principalelor staţiuni din România și tipul lor

Despre altitudinile tuturor unităţilor majore de relief din ţară am mai scris aici, unde am adăugat şi altitudinea maximă şi vârful. Iată aici, staţiunile din ţară şi altitudinea la care se află, în ordine descrescătoare, plus tipul de staţiune: balneo, sporturi de iarnă, maritimă, etc.
Ar trebui să definim ce înseamnă staţiune: statut administrativ de staţiune de interes local, naţional, internaţional; dotări balneare, sanatorii, pârtii, cablu, telecabine, etc.; un anumit număr de locuri de cazare în hoteluri, pensiuni, vile, cabane, campinguri; dotări edilitare de genul drumuri asfaltate, iluminat, internet, canalizare, etc.

Notă:în ultimul timp, odată cu mijloacele moderne de măsurare, sursele si altitudinile diferă, ca şi punctele de reper care se iau în stabilirea altitudinii maxime, aşa că unele cifre s-ar putea să difere de cele avute de diverse site-uri.

1. Rânca-1600 metri- cea mai înaltă din ţară, după rancaonline, climaterică şi sporturi de iarnă;
2. Muntele Mic-1525 metri-cea mai înaltă din ţară, după caransebes.ro, climaterică si sporturi de iarnă;
3. Păltiniş-1442 metri-cea mai înaltă dupa sursele mele-climaterică şi sporturi de iarnă;
4. Semenic-1410 metri-sporturi de iarnă;
5. Băişoara-1385 metri-sporturi de iarnă;
6. Harghita Băi-1350 m- sporturi de iarna;
7. Stâna de Vale-1102-climaterică;
8. Predeal-1060 metri-climaterică şi sporturi de iarnă, oraşul românesc situat la cea mai mare altitudine;
9. Poiana Braşov-1030 metri-climaterică si sporturi de iarnă;
10. Lacu Roşu-990 metri-climaterică;
11. Pârâul Rece - 960 metri-climaterică si sporturi de iarnă;
12. Izvorul Mureşului-950 metri-climaterică;
13. Şaru Dornei-903 metri-mai degrabă localitate turistică fără dotări deosebite;
14. Borsec - 900 metri-balneoclimaterică;
15. Buşteni-882 metri-climaterică si sporturi de iarnă;
16. Poiana Ţapului- 880 metri-climaterică;
17. Cheia-871 metri-climaterică;
18. Azuga-850 metri-climaterică şi sporturi de iarnă;
19. Sinaia-835 metri-balneoclimaterică si sporturi de iarnă;
20. Colibiţa-830 metri-climaterică;
21. Timişu de Sus-820 metri-climaterică;
22. Vatra Dornei-815 metri-balneoclimaterică şi sporturi de iarnă;
23. Bran-800 metri- climaterică;
24. Valea Vinului-800 metri- climaterică si sporturi de iarnă;
25. Durău- 780 metri-climaterică şi sporturi de iarnă;
26. Baile Homorod-756 metri-climaterică şi sporturi de iarnă;
27. Vâlcele-695 metri-balneoclimaterică;
28. Brădetu-685 metri- blaneoclimaterică;
29. Toplița-680- climaterică;
30. Borșa-665 metri-climaterică şi sporturi de iarnă;
31. Jigodin 654metri- balneoclimaterică;
32. Băile Tuşnad-650 metri-balneoclimaterică;
33. Voineasa-650 metri- balneoclimaterica;
34. Zizin-609 metri-balneoclimaterică;
35. Soveja-570 metri- balneoclimaterică-trecută la capitolul ,,foste staţiuni"
36. Covasna-564 metri-balneoclimaterică;
37. Bodoc-549 metri-balneoclimaterică;
38. Slănic Moldova-530 metri-balneoclimaterică;
39. Sovata -530 metri-balneoclimaterică-o surpiză foarte placută în ultimii ani!
40. Breaza-510 metri -climaterică;
41. Malnaş Băi -505 metri -balneoclimaterică;
42. Băltăţeşti-475 metri-balneoclimaterică;
43. Băile Govora- 470 metri-balneoclimaterică;
44. Băile Olăneşti-450-metri-balneoclimaterică;
45. Ocna Şugatag-450 metri- balneoclimaterică;
46. Coştiui-450 metri-balneoclimaterică;
47. Oglinzi-450 metri-balneoclimaterică-trecută la capitolul ,,foste staţiuni"
48. Sângeorz Băi -435 metri-balneoclimaterică;
49. Poiana Câmpina-430 metri-balneara;
50. Ocna Sibiului-408 metri-balneoclimaterică- o surpriză plăcută!
51. Slănic Prahova-400 metri- balneoclimaterică;
52. Geoagiu - 375 metri-balneoclimaterică;
53. Turda -350 metri-balneoclimaterica;
54. Pucioasa-350 metri-balneoclimaterică;
55. Cojocna-335 metri- balneoclimaterică;
56. Bazna-321 metri-balneoclimaterică;
57. Ocnele Mari-310 metri-balneoclimaterică-afectată de alunecările din ocne, care au distrus un cartier al oraşului;
58. Balvanyoş-300 metri-balneoclimaterică;
59. Cavnic-295 metri- sporturi de iarnă;
60. Ocna Dej-290 metri- balneoclimaterică;
61. Târgu Ocna-280 metri-balneoclimaterică;
62. Moneasa-280 metri-balneoclimaterică;
63. Călimăneşti-Căciulata-280 metri-balneoclimaterice;
64. Bizuşa-238 metri-balneoclimaterică;
65. Vaţa de Jos-233 metri-balneoclimaterică;
66. Strunga-226 metri-balneoclimaterică;
67. Băile Herculane-160 metri-balneoclimaterică-o tristă staţiune!
68. 1 Mai -152 metri-balneoclimaterică;
69. Băile Felix-140 metri- balneoclimaterică;
70. Tinca-131 metri-balneoclimaterică;
71. Buziaş -128 metri-balneoclimaterică;
72. Sărata Monteoru-86 metri-balneoclimaterică;
73. Balta Albă-30 metri- balneară;
74. Amara-30 metri-balneoclimaterică;
75. Eforie Sud-30 metri- balneoclimaterică şi maritimă;
76. Lacu Sărat-25 metri-balneoclimaterică;
77. Eforie Nord-20 metri- balneo climaterică şi maritimă;
78. Techirghiol- 20 metri-balneoclimaterică;
79. Mangalia-10 metri-balneoclimaterică şi maritimă;
80. Venus-10 metri- balneoclimaterică şi maritimă;
81. Costineşti -10 metri-maritimă;
82. Jupiter-8 metri-maritimă;
83. Neptun-8 metri-maritimă;
84. Saturn-8 metri-maritimă;
85. Mamaia-5 metri-maritimă;

Vor mai urma cu siguranţă şi altele.Dacă aveţi propuneri, vă aştept cu drag.

Ruinele mănăstirii(abaţiei) cisterciene de la Cârţa-cele mai vechi din ţară

Situate la 47 de kilometri de Sibiu, aceste ruine și câteva construcții adiacente fostei biserici pot fi ghicite chiar de la trecerea căii ferate, imediat după ce te abaţi de la drumul naţional Sibiu-Braşov, proaspăt modernizat, dar la fel de îngust, ca pe timpul comunismului.

Intrarea în Cârţa este străjuită de un indicator micuţ pe care scrie ceva despre o abaţie, adică despre o mânăstire de călugări fortificată. Mie îmi aduce aminte de cartea lui Umberto ECO ,,Numele trandafirului" dar şi de ecranizarea acesteia din 1986 cu un Sean Connery strălucitor si un Christian Slater ...foarte tânăr.

Este cea mai veche construcţie gotică din ţara noastră, atestată documentar în 1202, dar şi cea mai estică mânăstire de călugări cistercieni. Acesta este un ordin monahal înfiinţat în Franţa secolelor de după Marea Schismă şi care o are ca figură centrală pe Fecioara Maria, a cărei imagine este pe fiecare cheie de boltă din toate aşezămintele acestui ordin.

Este un ordin ce a căpătat anvergură și împlicit recunoaștere europeană, după ce călugării din abaţia Citeaux( Cistercium în latină) s-au hotărât să urmeze cu stricteţe regulile Sfântului Benedict, adică să se ghideze după dictonul Ora et labora, adică roagăciune și muncă.

În 1241, marea invazie mongolă ce pustieşte această parte de Europă, distruge multe din construcţiile religioase din toată zona Transilvaniei, însă începând cu 1250 şi până în 1300 este refăcută într-un stil gotic timpuriu, continuat cu unul gotic târziu. Abaţiile cisterciene respectă câteva elemente arhitectonice şi de reprezentare religioasă tipice, cum ar fi: biserica este situată pe latura nordică, curtea interioară este mărginită spre est şi sud de alte anexe mânăstireşti iar zidul de vest este fortificat.

Mănăstirea este distrusă în 1421 şi refăcută câţiva ani mai târziu, după care urmează desființarea sa de către regele Ungariei, Matei Corvin în 1474, iar bunurile sale sunt transferate oraşului Hermanstadt, care devine, după cum cunoașteți, Sibiul de azi. Din fosta biserică se păstrează corul ce a fost înglobat bisericii evanghelice din Cârţa în urma amplelor lucrări de refacere din 1913-1914, biserică cu casă parohială unde găsiți și informații cu privire la vizitarea ruinelor.

Zidul fortificat puternic de pe partea de vest şi poarta de intrare cu turnul clopotniţă, care rămâne emblema unor vremuri apuse, dar în care credinţa a triumfat, sunt piesele cu impactul vizual cel mai puternic pentru orice vizitator.

Casa şi acareturile bucovinene- tradiţii româneşti

Cămăruţa cu obiecte folosite în gospodărie.

O casă bucovineană cu faţa la drum, te întâmpină în centrul comunei Putna, chiar lângă casa de cultură şi relativ vis-a-vis de primărie. Este iniţiativa unei familii vechi din Putna, familia Bîcu, recunoscută pentru dragostea pentru tradiţii, cu generaţii întregi de cojocari, sumănari, cioplitori în piatră sau ţesătoare.



Piese specifice pentru portul tradiţional bărbătesc din Bucovina: cămaşa, izmenele, iţarii, cioarecii, cureaua sau chimirul cu care se încingeau la brâu, cuşma sau căciula, pălăria şi taşca de piele.
Piese specifice pentru portul tradiţional femeiesc: cămaşa sau ia, catrinţa, brâul şi frânghia de încins mijlocul, pânzătura sau ştergarul de acoperit capul purtat de femeile măritate şi/sau tulpanul pentru acoperit capul, iar comune pentru femei şi bărbaţi erau, cojocul, pieptarul, sumanul, mantaua cu glugă, opincile şi ciubotele, trăistuţa sau traista.






Casa bucovineană construită în timpul stăpânirii habsburgice, dispune de două camere din care cea din dreapta, cu război de ţesut şi cu soba sau cuptorul, iar cea din stânga camera de oaspeţi, urmată de un fel de cămară şi de tinda care dă în camera mare.



Pentru o sumă modică, care nu este fixă(dai cât vrei!) o rudă a familiei îţi explică în amănunt tot ce trebuie să ştii.O găsiţi deschisă vara, mai ales în timpul hramului mânăstirii, pe 15 august.

Izbucul Tăuz din Apuseni- minune carstică

Un izbuc este un izvor carstic care la prima vedere nu are sau nu aduce nimic spectaculos.
Un izbuc reprezintă ,,gura" de ieşire dintr-o peştera sau galerie carstică inundată a unui râu/pârâu, către suprafaţă. În forma sa cea mai interesantă, un izbuc are caracter intermitent, adică după umplerea cavităţii cu apă, presiunea apei face ca izvorul sa ţâşnească ca un gheizer rece, la intervale regulate.



Acest izvor numit Tăuz sau izbucul de la Moara lui Filea, se află pe valea Gârda Seacă, pe drumul ce duce către cătunul Casa de Piatră şi către Peştera Coiba Mare.
După ieşirea din sat, şi după ce lăsaţi în dreapta drumeagul către Peştera Scărişoara, la vreo doi kilometri te întâlneşti cu acest indicator, chiar lîngă ultima casă, ridicată lângă fosta moară situată pe râu, şi cunoscută în zonă pentru forţa sa de măcinare, datorită şi debitului mare şi constant al apei.



De la aceasta, prin păduricea de pe malul râului, trecând peste două podeţe din buşteni, absolut încântătoare, ajungi lejer în 10 minute la un lăcuşor cu o culoare albastru închis, care ,,răsare" dintre doi pereţi de calcar. Acest lac ascunde câteva aspecte inedite dar şi triste în acelaşi timp.



Primul ar fi că adâncimea sa depăşeşte 100 de metri, si că prin galerii subterane şi sifoane inundate comunică tocmai cu pârâul ce intră în Peştera Coiba Mare şi care parcurge, după unii săteni 7 kilometri pe sub munte, după speologi vreo 4, pentru a iesi pe aici şi a se vărsa mai departe în râul Gârda Seacă.



Al doilea aspect, trist, este că aici în 2002 un speolog polonez şi-a găsit sfârşitul la peste 80 de metri adâncime, prins de curenţii puternici din peştera inundată. Deşi colegii lui s-au luptat cu apa să-l salveze sau să-l scoată de acolo, nu au reuşit. În cele din urmă, cu echipament special prietenii s-au întors din Polonia, împreună cu părintii tânărului, reuşind să-l scoată la suprafaţă în prezenţa poliţiştilor şi procurorilor. Au pus o placă de bronz pe un perete, pentru amintirea sa.

Aici a sarit şi Bear Grylls în ultima parte a aventurii în România(Multumesc, Mihnea!)

Ibida sau Libida- ruine romano-bizantine din Dobrogea

Nu este un obiectiv turistic ci unul arheologic, dar ar putea fi mai mult decât atât. Asta ne imaginam noi, cei patru-cinci bloggeri îndrăgostiţi de Dobrogea şi de călătorii, pentru că autorităţile (cine's ăştia oare?) nu se implică în amenajarea minimală a zonei, chiar dacă începuturi timide există.



Dacă n-am fost în stare să cumpărăm terenurile din jurul Sarmisegetusei romane, unde printre temple şi amfiteatre dai de câte un lan de porumb, de ce ne-ar păsa de Libida asta obscură cu nume de sex shop.



Este cea mai mare cetate romană din Dobrogea, aparută undeva prin secolul al IV lea, ca punct strategic pe drumul dintre Dunăre( Arrubium-ul vechi, Măcinul de azi) şi cetăţile de la mare, situat chiar pe linia de falie dintre Podişul Babadag la nord şi Podişul Casimcei la sud( deşi nu-mi explic de ce xplorio o dă ca fiind la poalele Pricopanului).
Ruinele nu sunt foarte spectaculoase, si nici nu le ghiceşti prezenţa, chiar dacă sunt la 100 de metri de drumul mai sus amintit. Câteva mormane de pietre calcaroase albe, două trei ziduri dezgopate de entuziaştii arheologi(a fost descoperită în 1988 iar săpăturile au început în 2001), îţi limitează orizontul, deşi ştii că a avut 27 de hectare!

Din păcate satul Slava Rusă(comuna Slava Cercheză) este plin de calcarele luate din no man's land-ul de la marginea pădurii; fundaţii, ziduri, porţi, garduri şi coteţe construite cu roca dezgropată de inginerii de la îmbunătăţiri funciare şi dezastre istorice sunt răspândite peste tot.



Fără un panou de informare( foarte bună iniţiativa lui Bobby Voicu), fără un minim de îngrădire, fără bani pentru investigaţii şi săpături arheologice, o cetate ce ar putea rivaliza cu Pompeiul, stă la umbra celei mai frumoase păduri de tei din ţară şi la umbra mânăstirilor de rit vechi din zonă.

Podişul Dobrogei- caracterizare fizico geografică

Poziție geografică: în sud-estul tarii

Limite:N-Lunca Dunării si Delta Dunării;

S- Granița cu Bulgaria;

V- Lunca Dunării( Bălțile Dunării);

E- Complexul lagunar Razim și Platforma continentală a Marii Negre;

Lacul Techirghiol

Aspecte specifice ale reliefului:

Muntii Măcinului și vegetatia de stepă

-culmi joase dispuse sub forma unui evantai în nord;

-altitudinea maximă 467 m M. Măcinului (Vf Greci-Țuțuiatu) și 204 în sud, în Podisul Oltinei;

-relief îmbătrânit cu altitudini mici iar în sud, ușor ondulat si abrupt pe margini;

-alcătuirea geologică complexa: granit în Măcin,calcare în Dealurile Tulcei, șisturi verzi în Podisul Casimcei, calcare și loess în Dobrogea de Sud;

-Relief litoral cu faleze și plaje;

-M-tii. Măcinului s-au ridicat în orogeneza hercinică;

-Pod Casimcei format din şisturi verzi, s-au ridicat în orogeneza baikaliana;

-Podisul Dobrogei de Sud s-a format prin depunere de sedimente.Podișul Babadagului

Subdiviziuni:

- Masivul Dobrogei de Nord cu M-tii Măcinului, Dealurile Tulcei, Podişul Babadagului;

-Podisul Dobrogei de Sud cu Podisul Medgidiei, Podisul Oltinei, Podisul Negru Voda si Zona litorala;

- Podisul Casimcei sau Podisul Dobrogei Centrale.

Clima: factorii ce influenţează clima în această zonă sunt: circulaţia generală a maselor de aer dinspre vest si dinspre nord –est; Marea Neagră;

- temp. medii aanuale - 10° - 11° C şi sub 10° în zonele mai înalte;

- precipitatii medii anuale – 400 – 500 mm/an si sub 400 mm in sud;

- vânturile: Vânturile de Vest; brizele marine, crivăţul;

- nuanţe climatice: de ariditate si pontice;

- etajul de climă : climat de dealuri joase si climat de campie în sud si climat de litoral

Hidrografia: Râuri :Teliţa şi Talţa, Slava, Casimcea

Lacuri: lagune :Razim,Sinoe Siutghiol( Mamaia)

limanuri maritime:Taşaul, Babadag,Tatlageac, Mangalia, Techirghiol;

Vegetatia: zone de vegetatie: zona padurilor si zona stepei si silvostepei

Zona pădurilor: et. stejarului la 200 – 500m

Zona stepei și silvostepei la 200 – 300m

Fauna: veverita, bursucul, lupul, jder, rozatoare, vipere, păsări

Soluri: argilovisoluri si molisoluri( cernoziomuri si soluri bălane dobrogene)

Obiective turistice:
1. Litoralul Românesc cu staţiunile (în ordine de la nord la sud): Năvodari, Mamaia-Constanţa, Eforie Nod, Eforie Sud,Techirghiol, Costineşti, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, Vama Veche-2 Mai;
2. Cetăţile greco-romano-bizantine: Histria, Tomis, Callatis, Enisala, Argamum, Libida, Carsium, Axiopolis, Arrubium, Noviodunum, Aegyssus, Păcuiul lui Soare;
3. Mânăstirile ortodoxe: Peştera Sfantului Andrei, Dervent, Cocoş,  Celik Dere, Dervent, Niculițel;
4. Mânăstirile de rit vechi: Uspenia, Vovidenia;
5. Moscheile: Ali Gazi Paşa din Babadag, Esmahan din Mangalia, Geamiile din Constanţa, Ovidiu, Hârşova, Azzizie din  Isaccea;
6. Canalul Dunăre-Marea Neagră cu sistemele de ecluze de la Cernavoda și Agigea;
7. Muntii hercinici ai Măcinului;
8.Peşterile din sudul Dobrogei și Canaraua Fetii;
9. Limanurile maritime și lagunele de pe litoral: Razim, Sinoe, Zmeica, Golovița, Siutghiol-Mamaia, Techirghiol, Tatlageac, Mangalia.

Groapa Ruginoasă- rana roşie din inima Munților Apuseni

Undeva, la câţiva kilometri de Arieşeni, chiar la intrarea pe serpentinele din Pasul Vârtop (1160 de metri, care leagă staţiunea Arieşeni de oraşul Nucet din județul Bihor) un indicator de pe dreapta drumului te îndeamnă să vizitezi Groapa Ruginoasă. Doar 800 de metri  de traseu şi 20 de minute de mers alert, te despart pe tine, turist în de ocazie în sandale și maieu, de un fenomen natural interesant şi impresionant.


De ce spun ,,în sandale", pentru că puţine drumuri de munte mi-au prilejuit atâta amărăciune ca acesta, plin de gunoaie menajere, peturi şi pungi de seminţe!
Cum naiba- mă scuzaţi- poţi să urci pe munte, chiar şi pe un traseu accesibil şi, în susur de izvor,  să ,,stuchi" sămânţă, ca berbecuțul la meci.
Asta nu îmi pot explica şi basta!
,,Vina" acestei spectaculoase gropi sau cavităţi naturale, este că se află foarte aproape de drumul cu terorişti de weekend, încălţaţi în sandale, cu maieuri colorate şi poşete duse pe braţ care îşi trec în cont încă o ispravă din seria: ,, Dacă România este o groapă de gunoi, hai să contribuim şi noi".
Halal turism, halal drumeţie!



Ce este Groapa Ruginoasă?

În inima Munţilor Bihorului, relativ aproape de vârful Bihor-Curcubăta de 1849 de metri şi de vârful Piatra Grăitoare, în calcarele şi cuarţitele ce alcătuiesc pătura superficială de roci, apele de şiroire adică din precipitaţii, au erodat o suprafaţă din ce în ce mai mare de teren abrupt, lipsit de vegetaţie, creând ceea ce se numeşte în limbaj geomorfologic RAVENE.
Acestea sunt şanţuri de adâncime medie, care se activează şi se adâncesc după fiecare ploaie, fiind urmate în evoluţie, de râpe adânci numite ogaşe.
Culoarea roşiatică provine de la prezenţa în componenţa rocilor a oxizilor de fier, care odată dizolvaţi au dat nuanţa aceasta ruginie ce se întinde pe un diametru de 600 de metri, în timp ce adâncimea râpei depăşeşte 100 de metri.
Peisajul selenar realizeză un contrast izbitor cu imaşul verde care te însoţeşte până aici, pe micul platou,  care se rupe dintr-odată precum şi cu întinderea de pădure de conifere ce abundă pe marginile zgâriate de natură, ale acestei gropi.
Perspectiva este dublată de imaginea de fundal în care se văd înălţimile Munţilor Bihorului, golaşe la partea superioară cu jnepeni şi păşuni întinse.



Un alt aspect interesant este că prin această cavitate naturală uriaşă a coborât şi celebrul Bear Grylls de la Ultimate Survival, atunci când a fost în România, element ce a dat idei şi altor aventurieri, care încearcă să-şi măsoare forţele de semialpinişti cu versanţii roşiatici ai cavităţii. Găsiţi filmuleţul cu Groapa Ruginoasă-aici