Munţii Rarău nu sunt foarte spectaculoşi dacă ne luăm după înălţime, doar 1651 de metri ( sus pe o tablă, scrie 1649!), altceva îi individualizează între munţii României, şi asta ţine de spectaculosul relief calcaros oferit de celebrele Pietre ale Doamnei.
Despre cum se ajunge în Rarău, am mai scris într-o postare. Noi am ajuns cu maşina până la Motelul Rarău aflat la 1520 de metri altitudine, de unde se ramifică o multitudine de trasee, inclusiv pe şi spre unul din turnurile Pietrelor Doamnei.
Ce sunt Pietrele Doamnei?
Din punct de vedere geologic, acestea fac parte dintr-o klippă triasică de calcar, ce apare sub forma unei cuvete calcaroase peste un fundament de şisturi cristaline. Aceste stânci de forma piramidală, au o altitudine de 1634 de metri, şi sunt de fapt trei turnuri de calcar, mărginite de o centură de grohotişuri( stânci colţuroase desprinse din munte), acoperită de molizi şi jnepeni.
Turnul cel mai înalt are nu mai putin de 75 de metri, şi este indicat pentru escalada alpiniştilor şi nu pentru turiştii de ocazie, care pot cel mult să urce pe cel de-al doilea turn, urmând traseul indicat ce porneşte de la motel.
A fost declarată rezervaţie în 1955.
Alte atracţii
Frumuseţea acestor munţi nu începe şi nu se termină cu aceste ,,pietre", ele reprezintă doar cireaşa de pe tortul geomorfologic, al munţilor asociaţi cu descălecatul lui Dragoş Vodă.
Turnurile ca de catedrală gotică sunt completate fericit de nişte stânci ciudate aflate spre zona Pojorâtei, şi numite ,,Pop(ch)ii Rarăului,, asemenea unei turme de oi păstorită de bătrânul Rarău.
Undeva la 10 minute de motel se afla vestita Piatră a Şoimului, un punct de belvedere superb către Codrii seculari ai Slătioareişi despre care voi scrie altădată.
Se mai pot enumera Piatra Buhei şi Piatra Zimbrului, ultima situată chiar lângă Pietre, sau stâncile Adam şi Eva, sau Cheile Moara Dracului, Munceii Rarăului sau Vârful Todirescu. De asemenea exista si o peşteră numită Peştera cu lilieci, care este însă inaccesibilă pentru turişti, din cauza instabilităţii blocurilor de calcar.
Iată ce scria Geo Bogza despre Rarău:
,, ... cănd veţi coti spre apus, către ţinuturile păduroase ce se ridică în zare, către patria de demult a bourilor, atunci, pe măsură ce vă veţi afunda într-o lume de legendă şi de miresme foarte tari ale trecutului, muntele acesta se va ridica tot mai sus iar numele lui îl veţi auzi tot mai des... Soarele răsare sau apune pe Rarău, norii se adună sau se împrăştie pe Rarău, Moldova şi Bistriţa curg de o parte şi de cealaltă a Rarăului, turmele urcă sau coboară de pe Rarău."