Detunatele din Apuseni- pocnitori geologice

Scriu cu ceva tristeţe despre Detunate, pentru că la reîntâlnirea cu ele (după 10 ani de la terminarea facultății!) ceaţa a fost amanta perfidă care ne-a separat și tulburat emoțiile. Mi-au plăcut mult aceste stânci ciudate, cu alura lor de tuburi de orgă, ce cântă cu pocnete şi tunete în imensa catedrală a NATURII.

Sunt poetic, atins metaforic de febra scrisului, sau mi se pare mie(?), dar la asta mă îndeamnă zona aceasta splendidă din Munţii Metaliferi.

Ce sunt Detunatele?

Zona Munţilor Metaliferi situati în sudul Grupei Apuseni, se evidenţiază prin prezenţa unor urme de activitate vulcanică- bazalte în acest caz- într-o masă de sedimente calcaroase şi şisturi cristaline.

Lava bazică, ceva mai vâscoasă, urcă încet către suprafaţă şi se răceşte în afara sau în interiorul muntelui, luând forme interesante de coloane paralelipipedice.

Acest fenomen nu este unic în ţară, dar aici zona este spectaculoasă, pentru că ele ,,răsar" dintr-o pădure de conifere; astfel de coloane mai întâlnim în Defileul Oltului  la Racoş, din Munţii Perşani.

De ce se numesc Detunate?

În vremurile străvechi, din cauza îngheţ-dezgheţului, apa mărea crăpăturile dintre coloane, iar acestea cădeau cu zgomot asurzitor la poalele muntelui, din acest motiv localnicii buciumeni le-au numit  după pocnetele pe care le provocau. Aşa povestește Baciul Vetălău, acolo sus pe vârf de munte, cel ce spune că este strănepotul Fefelegii. Un baci atipic, cu o căsuță pe post de popas… rustic-turistic.

Câte Detunate sunt?

Sunt două vârfuri situate foarte aproape unul de altul, cu nume sugestive date tot de moţii din zonă. Una se numeşte Detunata Goală şi o puteti vedea în  toate pozele din regiune (dar nu în ale mele, pentru că pe mine m-a prins ceaţa/flama) care are o altitudine de 1042 m, iar cealaltă care este acoperită de pădure se numeşte Detunata...Flocoasă, şi are 1258 de metri.

Un fenomen interesant se produce sub stâncile de bazalt, apa nu se dezgheaţă vara datorită aceluiaşi fenomen de la Scărişoara, unde aerul rece odată intrat rămâne captiv între stânci, astfel că poți întâlni mici acumulări de gheață sub pietre, chiar și în mijlocul verii.

Ajungeţi la Detunate mergând din Abrud spre Zlatna, după ce iesiţi din primul oraş, faceţi stânga către comuna Bucium. În Bucium Şasa opriţi maşina la biserică și luaţi-o prin cimitir, pentru că ajungeti mai repede și nu pe drumul forestier, la un moment dat sus pe deluşor, drumurile se unesc. Este vorba de câştigarea unei jumătăţi de oră de urcat prin noroaie, dacă vremea este umedă.

P.S. Pe traseul cu bandă galbenă şi rosie întâlniţi locul de popas și izvorul unde s-au adunat revoluţionarii lui Avram Iancu, în revoluțiile de la mijlocul secolului al XIX lea..

Poze şi impresii de la Biertan-patrimoniul mondial UNESCO

Am mai scris de spre Biertan şi acum un an, despre o vizită făcută acolo acum doi ani.
S-au schimbat câteva lucruri de când nu am mai fost, unele în bine: un ghid competent şi cu informaţiile ,,la zi", scările care urcă spre cetate sunt mai îngrijite, aleile din jurul cetăţii ceva mai bine întreţinute; altele în rău: lipsa punctelor de informare turistică -doar căsuţa coşcovită, a toaletelor ecologice şi a ...turiştilor.

Poze şi impresii



Una din primele biserici fortificate din Transilvania construita de coloniştii saşi între 1516-1522.

Scarile ce urcă din zona pieţei centrale către dealul unde a fost construită biserica.

Tavanul si bolta care reprezintă graţios stilul arhitectonic gotic.

Catapeteasma este măiestrit sculptată si pictată cu 28 de panouri(în mod normal sunt 14, iar la ocazii speciale se ,,desfasoară,,si celelalte care stau ascunse în interior) ce înfaţişează viata lui Isus si a Sfintei Maria-în zona centrală - iar pe laterale sunt pictate scene din viaţa sfinţilor.

Cheia de la intrarea în biserică, care are nu mai puţin de 20 de centimetri lungime.

Intarsii de lemn minuscule cu sicrie, situate pe stranele laterale care aminteau enoriaşilor că moartea face parte din viaţa lor.

Zidurile incintei fortificate rezista si acum vremurilor deşi au sute de ani.In vale, casele ordonate ale saşilor.

Casa unde oamenii ce doreau să divorţeze stăteau o saptamână, având cu ei sau la ei un pat, o lingură şi o farfurie. În acest fel rata divorţurilor tindea vertiginos spre zero. Şi asta sute de ani!O comunitate foarte unită.

Unul dintre cele patru turnuri de apărare.

Cascada Pişoaia din Apuseni

Dacă te uiţi pe hartă, această cascadă se afla chiar în inima Munţilor Apuseni, lângă Muntele Găina(1486 metri) atât de celebru, din şi mai celebra comună Avram Iancu.



,,Inima,, Apusenilor pulseaza de mândrie moţească şi alege să cadă într-un decor de poveste cu brazi, sânziene si peşteri uriaşe, în mijlocul unui ...cătun(crâng pe limba moţilor) cu căsuţele risipite la poalele dealului Struţul. Crânguşorul se numeşte Nemeş, ca şi cascada de prin partea locului, sau Cascada Miresii după legenda care le spune fetelor cine le va fi soţ sau scurt şi cuprinzător- PIŞOAIA.



Cu o cădere de doar...18 metri, acesta cascadă nu intră în categoria greilor, care adună zeci sau sute de metri (de ex.Cascada Cailor are 150!!!) dar desenează pe buza prăpastiei un voal frumos de apă, care curge printre stâncile de travertin, stânci create în parte chiar de apă.
Pentru că travertinul este o rocă sedimentară apărută prin precipitarea calcarului din apă pe stânci, de culoare alb-gălbuie si cu porozitate mare. Exact asa se vede şi la baza cascadei, unde apele Arieşului Mic se întâlnesc cu pârâul Slatina.



Ajungeţi aici mergând de la Câmpeni-,,capitala Ţării Moţilor,, (Mihoieşti), spre comuna Avram Iancu în a cărei rază administrativă se află rezervaţia şi vă opriţi la indicatorul mare si verde de pe stânga drumului.
De altfel, în Alba la toate obiectivele importante veţi găsi aşa ceva, laudă Consiliului Judetean!
Pe bune!

Zada argintie sau mutaţia genetică a laricelui

Puţină lume ştie despre zadă sau larice sau ceea ce în limbajul muntenilor de sub Cehlău se cheamă ,,CRINI"(cine stie despre brânele reliefului structural din Olimpul Carpaţilor, stie despre ,,poliţele cu crini").

Dar şi mai puţină lume ştie despre zada argintie care, ca si bradul argintiu, reprezintă o mutaţie genetica rară, cam cum ar fi albinoşii în lumea negroido-ecuatorială.

Am fotografiat acest exemplar(unicul văzut de mine în ţară-dar ce însemn eu-ha) undeva în curtea interioara a hotelului de la mare, din Venus, unde trag de vreo doi ani.

Interesant este la acest arbore, că are un mod special de a se adapta la temperaturile scăzute din zona montană( nu este cazul aici pentru ca a devenit un arbore ornamental) şi anume acela ca îi cad acele/frunzuliţele iarna, pentru ca în timpul primăverii să creasca smocuri, smocuri dulci si micuţe, ca si conurile lor, căci sunt conifere ca si bradul, molidul, pinul, zâmbrul sau tisa.

Faţa...văzută a litoralului daco-geto-pontic

Posibilităţile de tratament balnear sunt uriaşe, iar acesta este un izvor mezotermal cu ape sodice si feruginoase, părăginit şi uitat pe plaja din Saturn-Mangalia.Un rezervor din care, probabil, în alte părţi se scot milioane de euro!

Vilele-bungalow sunt năpădite de igrasie şi buruieni+gunoaiele aferente, ca sa nu mai vorbim ca sunt în apropierea hotelurilor renovate, iar în ele colcăie de sobolani şi serpi, din care unii chiar veninoşi!
Relicvele turismului de masă, isi arata colţii in balcoanele hotelurilor de O STEA, dacă vă mai vine să credeţi că exista aşa ceva.
Piscinele mastodonţilor de beton care populau staţiunile muncitoreşti aveau piscine cu apă termală si cu proprietăţi terapeutice certificate de laboratoare de cercetare, ultima dată când am vazut-o plină era prin 2004.
Impostorii culturali de peste ocean, care ne alină dorul de instrumental cu acorduri fine din muzica vechilor azteci si mayaşi din Mexic, ne amestecă urechea cu incaşii din Peru, ne poartă prin preriile pieilor roşii din SUA, şi apoi ne-o toarna în spaniolă pe triluri de ENIA.
Mişto mâncati-aş.Talmeş balmeş cultural pentru ignoranţi.
Doar si la noi tot o intretăiere de culturi este, sau de... subculturi.
Werevăr cum spunea Shakira din Bolivia, sau ce mai contează.


P.S.Imaginile sunt din Venusul lui 2010, iar ultima este de anul trecut de la Eforie Sud.

Mânăstirea de Rit Vechi Uspenia- singura din lume!

Situată în satul Slava Rusă( comuna Slava Cercheză) din judeţul Tulcea, această mânăstire unică stă în umbra celei mai mari cetăţi romane din Dobrogea -Libida.



La vreo doi kilometri de ruine, undeva la poalele dealurilor ce alcătuiesc Podişul calcaros al Babadagului, într-un decor sălbatic, unde aerul este miruit de mirosul florilor de tei, întâlneşti o bisericuţă şi şapte călugări... ruşi.



Originile bisericii de rit şi nu de stil vechi-cum greşit se interpretează- se pierd în ,,raskolul" credincioşilor ruşi din secolul al XVII -lea, când mai mulţi episcopi şi 20 000 de mireni sunt omorâţi pentru că s-au opus reformei initiate de patriarhul Nikon şi de Împăraţii-Ţarii Romanovi.



Dobrogea, care era provincie otomană în acele vremuri primeşte pe aceşti prigoniţi atât în valea Bajbunarului( râul Slava), ce separa şi tectonic Podişul Babadagului de Podişul Casimcei, cât şi în zona Deltei Dunării, unde sunt cunoscuti ca ruşi -lipoveni.

Sfintele Moaşte ale Sf.Mucenici Dada, Gavedae, Cazdoe si Garagal

Călugărul ce ţine loc de ghid(cel cu crengile de tei în braţe!) se chinuie într-o română aproximativă(slujbele se ţin în slavonă de la 1680 iar în biserica mare din 1883) să-mi explice istoria acestei minorităţi religioase, ei fiind numiţi în Rusia staroveri, sau de către duşmani raskolnici.

Înţeleg destul de bine ce s-a întâmplat cu ei şi întreb de ce se numeşte ,,Uspenia", iar el îmi spune că acest termen înseamnă ,,Adormire", pentru că hramul acestei unice mânăstiri este ,,Adormirea Maicii Domnului,, pe 28 august( atenţie, nu mă blestemaţi, pentru că staroverii ţin calendarul iulian şi nu pe cel gregorian).

În final vreau să vă enumăr vreo două deosebiri faţă de ritul ortodox normal: semnul crucii se face cu două degete( până la reforma lui Nikon toata lumea ortodoxă făcea la fel!) iar mişcarea în jurul pupitrului unde se află Evanghelia-analogul- să se facă de la vest la est şi nu invers, iar numele lui Isus se scrie cu un singur ,,I" şi nu cu doi( până la schisma din 1667 toată lumea ortodoxă scria Isus cu un singur ,,I").

Pentru o istorie detaliata accesati site-ul Eparhiei



Later edit(dec.2010): Am citit ca mai exista o astfel de manastire in satul Manolea, comuna Forasti, judetul Suceava .Este infiintata de curind de Eparhia Bucovinei de Nord.

Stânca si băţul

Am surprins, dacă se poate spune aşa, aceasta imagine în Rarău, unde un turist glumeţ a pus sub o enormă surplombă această creangă de brad.