Grupa montană Retezat-Godeanu- caracterizare fizico- geografică și obiectivele turistice

 

Valea Râușorurului

Poziție: În vestul Carpaţilor Meridionali;

Limite: N – Culoarul Bistrei și Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei;

     S – Subcarpaţii Getici şi Podişul Mehedinţi;

    E – Valea Jiului (Depr. Petroşani), Pasul Bănița și Depr. Haţeg;

   V – Culoarul depresionar Timiș-Cerna și Pasul Domașnea;

Aspecte specifice ale reliefului:

- Altitudinea maximă este de 2509 m M-ţii Retezat (Vf. Peleaga);

- Alcătuirea geologică – şisturi cristaline + calcare;

- Relief glaciar (M-tii Retezat, Godeanu şi Ţarcu) – circuri glaciare şi văi glaciare;

- Relief carstic ( M-ţii Mehedinţi, Vâlcan si Cernei) peşteri si chei;

- se delimitează prin abrupturi faţă de zonele înconjurătoare;

- dispunerea culmilor în sens radiar, din nodul orohidrografic Godeanu

Subdiviziuni: Munţii Godeanu, Vâlcan, Retezat, Ţarcu, Cernei;

Depresiuni: Hateg( Strei), Petroșani+Defileul Jiului.

Clima: factorii ce influenţează clima în această zonă sunt:

- circulaţia generală a maselor de aer dinspre vest;

- relieful prin altitudine şi orientare;

- t.m.a.- 0° - 6° C şi sub 0 în M-ţii. Godeanu, Ţarcu şi Retezat;

- pp.m.a – 1000 – 1200 mm/an şi peste 1200 mm/an în unele masive muntoase;

- vânturile: Foehnul, Vânturile de Vest;

- nuanţe climatice: submediteraneeană în extremitatea sud-vestică, oceanică în nord;

- Etaje de climă:climat montan, climat alpin (Godeanu, Retezat şi Ţarcu)

Hidrografie:

- Jiul (Depr. Petrosani) – limita de E a acestei grupe, Streiul cu Râul Mare

- Timiș-Cerna în V , Bistra, Motru – afluent al Jiului izvorăşte din M. Godeanu

Vegetația: zone de vegetatie: zona pădurilor, zona alpină;

Lacul glaciar Bucura

Zona pădurilor: et. fagului 600-1200m, et. coniferelor 1200-1800m ( molid, brad, pin, zadă)

Zona alpină: et. subalpin 1800-2000m (jneapăn, ienupăr), et. alpin (Retezat, Godeanu, Tarcu)

Vegetatie azonală( submediteraneană): în extremitatea de sud cu liliac, iasomie;

Fauna: mistreţ, cerb, urs, capră neagră, viperă cu corn şi scorpion.

Soluri: Cambisoluri (brune acide), 
Spodosoluri (podzoluri, alpine brune acide).

De pe canalul de youtube, un top cu cele mai faine obiective turistice din Ro:-AICI

Obiective turistice( selecție)
Lacul Bucura- cel mai întins lac glaciar din țară, cel mai înalt baraj din țară- Gura Apelor, zimbri de la Hațeg, Cetatea Colț- evocată de Jules Verne în Castelul din Carpați, biserica de la Densuș, mănăstirea Prislop și Colț și Sarmisegetusa Ulpia Traiana, sau defileul Râușor cu stațiunea de iarnă, cu același nume.

Bisericuţa lui Ştefan cel Mare din Pătrăuţi- monument UNESCO

Situată la doar doi kilometri de drumul naţional ce leagă oraşele Suceava de Rădăuţi( în sensul acesta de mers, pe stânga) şi lăsată, din păcate, în anonimat de cele din restul Bucovinei, acesta bisericuţă merită mult mai multă atenţie şi mult mai mult respect. O găsiți la capătul satului, sprijinind un decor tipic bucovinean cu păduri de fag și pășuni, peste care șuieră încă tulnicele răzeșilor lui Ștefan.Un asemenea peisaj am întalnit pe plaiurile Mitocului, la mânăstirea Dragomirna, recunoscută ca având cea mai mare turlă din Moldova de nord.
Bisericuța are hramul ,,Înălțarea Sfintei Cruci" și este singura din cele șase din Bucovina aflate în patrimoniul mondial UNESCO, care este ctitorită de Ștefan cel Mare.



Gândiţivă că în România aproape nimic nu rezistă vremurilor, istoriei şi ignoranţei aşa-ziselor autorităţi şi imaginaţivă că de peste 500 de ani (n.a.1487!) această ctitorie a lui Ştefan cel Mare stă stingheră și  micuță, dar cu pictura interioară intactă. Interesant este că în interior, pe pereții pronaosului, se poate vedea o pictură a lui Ștefan cel Mare, creație a  unui meșter zugrav grec, dar în care marele domnitor este înfățișat cu barbă...roșie.
 Păcat că interiorul nu ne-a fost accesibil, deși dacă aveți timp vă puteți interesa în sat la casele din jur sau la primărie.



O construcţie perfect dimensionată arhitectonic în micimea ei (ia vedeţi cum arată catedrala Mântuirii Neamului!; alte vremuri, alte nevoi), cu un plan în formă de trifoi(triconc) și cu pictură exterioară doar pe faţada vestică. Aici au fost descoperite câteva scene din ,,Judecata de Apoi", în timp ce  pe celelalte laturi a existat o friză de plăci ceramice unde, se pare, domina verdele şi violetul.
Violet de Pătrăuţi, ăsta da brand turistic!

A funcționat până pe la 1800 ca locaș de rugăciune pentru o mânăstire de călugărițe, an în care un ordin austriac-samavolnic- a interzis desfășurarea activităților monastice și aici dar și în multe locuri din Bucovina.
Exteriorul se pare că nu a fost pictat integral niciodată, deși după cum vedeți în fotografii s-au decopertat bucăți de tencuială sub care s-au descoperit fresce, pe fațada vestică, după cum spuneam.
Există discuții cu privire la perioda în care au fost pictate frescele exterioare, unele opinii vehiculând secolul al XV lea, altele secolul al XVI lea.
În interior veți admira pe lângă pictura cu Ștefan cel Mare cu barbă roșie, încă doua picturi interesante și anume ,,Cavalcada Sfântului Constantin" și  scena ,, Plângerii lui Iisus" situată în naos.

Un mic sondaj mi-a relevat un adevăr trist. Am întrebat niște elevi dacă știu despre această biserică sau despre cea din Arbore, ambele din patrimoniul mondial. Nimeni nu știe care sunt valorile culturale sau naturale adevărate ale României. Cele pe care ALȚII  ni le recunosc și cărora noi le dăm cu piciorul, deși sunt situate la doi pași de străzile noastre pline de oferte greco-austriece.
Devine astfel, o datorie de onoare ca blogger de nișă turistică să aduci la cunoștința oamenilor aceste frumuseți ascunse ale țării tale.

Pastila de turism sau ce aş vrea să văd în România

Azi despre:

Mânăstirea Govora, judeţul Vâlcea

În satul Govora( în staţiunea cu ape sărate, Băile Govora!) din comuna Mihăeşti, judeţul Vâlcea se află mânăstirea cu acelaşi nume.
Aici se găseşte biserica ce are hramul Adormirea Maicii Domnului, care, în mod cu totul excepţional, este pictată cu acoperamânt şi cu aripi!- UNICĂ ÎN LUME.
În interior se află şi o valoroasă catapeteasmă dar şi o icoană din secolul al XVI -lea numită Hodighitria.

Donariumul de bronz de la Biertan- români vs slavi vs maghiari

Pentru cei care ştiu puţină istorie(sau mai multă!?) dar şi pentru cei cărora le fierbe sângele ignoranţei nationaliste de fiecare dată când vorbesc despre unguri, evrei, etc. trebuie să ştiţi despre existenţa acestei inscripţii latine din secolul IV d.Ch.

Descoperit în 1775 în pădurea Chemdru de lângă acestă localitate, acest donarium se pare că dă peste cap teoriile panslaviste şi panmaghiare care vorbesc despre un vid de locuire în Transilvania, după retragerea aureliană din 273 d.Ch.

Se pare că a făcut parte dintr-un candelabru creştin de bronz cu inscriptia în latină ,, Ego Zenovius Votum Posui" adică: eu, Zenovius am pus acest dar..., ceea ce indică faptul că populaţia daco-romană era deja creștinată și stabilizată la venirea slavilor și fino-ugricilor.

Cârcotaşii istoriei (n.m.- specialişti străini) spun despre acest donarium ca este o pradă de război luată( nu se ştie de către cine) din zona unui oraș italian, desființând astfel eşafodajul argumentativ al istoricilor români, care încearcă să demonstreze locuirea permanentă a zonei central-vestice a României de azi.
Curios că pentru sudul sau estul ţării nu există procupări în acest sens, da dar acolo nu există UNGURI!

Motel Corsa- Sighişoara

Promiteam în urmă cu vreo două săptamâni că voi reveni cu o postare despre acest motel drăguţ situat la şase kilometri de Sighişoara( venind dinspre Târgu Mureş). Un motel de trei stele, situat chiar la stradă si dacă nu vă deranjează, si nu văd cum, situat lângă o benzinarie.

O intrare luminoasă cu o recepţie simplă si cu un birou spaţios alături, cu un restaurant situat sub receptie dar care dă în spate într-o terasă frumoasă si amenajată rustic, minus parcarea uriasă care îţi accentuează sentimentul de izolare, fară un peisaj deosebit.

In schimb, în faţă, pădurea de pe dealurile pline cu gaz ale Podişului Târnavelor face zona mai atrăgătoare. Dar sa revin la motel, culoare largi, camere spaţioase cu două,trei si patru locuri si cu dotări conforme cu clasificarea.

Doamna patroană, care este si administrator si bucatareasă si chelner si receptioneră este plină de viata si foarte îndatoritoare sub masca rece de ardeleancă unsă cu toate alifiile.

Ne-am simţit bine si vom reveni cu sigurantă, mai ales ca nici preţurile nu sunt foarte mari iar mâncarea este foarte bună iar dacă vreti detalii le găsiţi la motelsighisoara.com.

Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei- caracterizare fizico- geografică

  

Ineul, 2279 m, Masivul Rodnei

Poziţie: În N Carpaţilor Orientali;

Limite : -N – graniţa cu Ucraina( parţial pe Tisa);

-S – Depresiunea Dornelor, Depresiunea Câmpulung Moldovenesc, Pasul Mestecăniş şi Tihuţa;

-E – Podişul Moldovei (Podişul Sucevei);

-V – Dealurile de Vest si Depresiunea Colinară a Transilvaniei şi Câmpia de Vest;

Caractere generale: - altitudinea maximă este  de 2303m în Munţii Rodnei (vf. Pietrosu);

- dispunere pe 3 şiruri paralele de roci - şirul central (şisturi cristaline), dur, înalt;

- şirul estic (fliş), roci moi,sedimentare, cutate(calcare, conglomerate, gresii, argile, nisipuri si pietrisuri).

- şirul vestic: roci vulcanice (andezit si bazalt);

- relief vulcanic erodat cu conuri vulcanice și cratere vulcanice;

- relief glaciar cu circuri glaciare (izolat in Rodnei) si văi glaciare;

-fragmentati datorită depresiunilor si pasurilor;

-altitudinile scad din centru spre E;

-orientarea generala a culmilor este NV – SE;

Diviziuni: - roci vulcanice (vestic): Oaş, Gutâi, Ţibles;

- sisturi cristaline (central): Maramureş, Rodnei, Suhard, Obcina Mestecăniş;

- flis (estic): Bârgău, Obcina Feredeu, Obcina Mare;

- depresiuni: Oaș, Maramureș, Cămpulung Moldovenesc şi Dornelor

- pasuri: Tihuţa, Mestecăniş, Prislop,Huta, Rotunda

lacul Lala Mare

;

CLIMA: factorii ce influenţează clima în această zonă sunt: circulaţia generală a maselor de aer dinspre vest; circulaţia frecventă (geruri) dinspre NE si relieful;

- t.m.a. 0° - 6° C; în depresiuni peste 6°C (D. Maramureşului), sub 0°C în M. Rodnei;

- pp.m.a – 700 – 1000 mm/an şi peste 1200 în unele masive muntoase;

- vânturile: Vânturile de Vest, crivăţul (Obcina Mare),brize montane;

- nuanţe climatice: - scandinavo – baltică si oceanice;

- Etaje de climă: climat montan si climat alpin (M. Rodnei, M. Suhard);

HIDROGRAFIA: Tisa cu Vişeu şi Iza prin Depr. Maramureşului, Someşul Mare din M. Rodnei, Bistriţa în Dep. Dornelor (M-tii Rodnei), Moldoviţa afluent al Moldovei, Suceava;

Lacurile: lacuri in masive de sare: L.Coștui, Ocna Sugatag, lacuri glaciare: L.Lala și L. Buhăescu (M. Rodnei)

Vegetatia:zone de vegetatie cu zona pădurilor si zona alpină;

Zona padurilor cu et. fagului 600-1200m si et. coniferelor 1200-1800m ( molid, brad, pin, zada)

Zona alpina cu et. subalpin 1800-2000m (jneapan ienuper si et. alpin (M-tii Rodnei);

Fauna: mistret, cerb, urs, capră neagră,marmotă;

Soluri:Cambisoluri (brune acide), Spodosoluri (podzoluri, alpine brune acide)

Cheile Şugăului, o minune carstică din România

Pentru cine vrea o jumătate de oră de relaxare ,,peisagistică", poate merge în această zonă absolut uimitoare situată la cinci minute de drumul naţional ce străbate Cheile Bicazului.



Dupa iesirea din comuna Bicaz Chei în prima mică parcare de pe dreapta( spre Lacu Roşu), opriţi şi începeţi să urcaţi pieptiş micul abrupt, care vă duce spre o zonă splendidă ce începe cu o mică ,,vâltoare"unde femeile vremurilor interbelice spălau rufele, urmată de sectorul cel mai îngust şi mai spectaculos al Cheilor Şugăului( nu mai mult de 2-3 metri lăţime).




Urmati potecuţa şi admiraţi caprele neagre( dacă aveţi noroc!) şi cabana custodelui rezervaţiei Cheile Şugăului-Munticelu( n.m.Ticu Lăcătuşu) aflată în subordinea Consiliului Judeţean Neamţ, apoi ajungeti într-o mică depresiune carstică unde puteţi vedea locul unde Şugăul (aici altă postare despre zonă) îşi începe scurta dar aventuroasa aventură printre stânci.

Locul acesta situat la câteva sute de metri de drum îţi aminteşte de acei coclauri neumblaţi şi nepătaţi de mentalitaţile urbane, cu case şi târle răspândite pe brânele Hăşmaşului, la fel ca zona Trei Fântâni din Cheile Bicăjelului.



Din păcate, disputa dintre administratorii rezervaţiei( bănuiţi de interese comerciale de către patronii fabricii de apă minerală) si investitorii autohtoni care au captat un izor de apă minerală (apa se numeşte Izvorul Muntelui) aruncă o umbra de balcanism, asupra a ceea ce ar trebui să fie o colaborare între rangeri si cei ce exploatează resursele naturale din zonă.
În rest bucuraţi-vă de zonă si de celelalte postări despre cheile parcului naţional.