Pastila de turism sau ce aş vrea să văd în România

Azi despre:

Mânăstirea Govora, judeţul Vâlcea

În satul Govora( în staţiunea cu ape sărate, Băile Govora!) din comuna Mihăeşti, judeţul Vâlcea se află mânăstirea cu acelaşi nume.
Aici se găseşte biserica ce are hramul Adormirea Maicii Domnului, care, în mod cu totul excepţional, este pictată cu acoperamânt şi cu aripi!- UNICĂ ÎN LUME.
În interior se află şi o valoroasă catapeteasmă dar şi o icoană din secolul al XVI -lea numită Hodighitria.

Donariumul de bronz de la Biertan- români vs slavi vs maghiari

Pentru cei care ştiu puţină istorie(sau mai multă!?) dar şi pentru cei cărora le fierbe sângele ignoranţei nationaliste de fiecare dată când vorbesc despre unguri, evrei, etc. trebuie să ştiţi despre existenţa acestei inscripţii latine din secolul IV d.Ch.

Descoperit în 1775 în pădurea Chemdru de lângă acestă localitate, acest donarium se pare că dă peste cap teoriile panslaviste şi panmaghiare care vorbesc despre un vid de locuire în Transilvania, după retragerea aureliană din 273 d.Ch.

Se pare că a făcut parte dintr-un candelabru creştin de bronz cu inscriptia în latină ,, Ego Zenovius Votum Posui" adică: eu, Zenovius am pus acest dar..., ceea ce indică faptul că populaţia daco-romană era deja creștinată și stabilizată la venirea slavilor și fino-ugricilor.

Cârcotaşii istoriei (n.m.- specialişti străini) spun despre acest donarium ca este o pradă de război luată( nu se ştie de către cine) din zona unui oraș italian, desființând astfel eşafodajul argumentativ al istoricilor români, care încearcă să demonstreze locuirea permanentă a zonei central-vestice a României de azi.
Curios că pentru sudul sau estul ţării nu există procupări în acest sens, da dar acolo nu există UNGURI!

Motel Corsa- Sighişoara

Promiteam în urmă cu vreo două săptamâni că voi reveni cu o postare despre acest motel drăguţ situat la şase kilometri de Sighişoara( venind dinspre Târgu Mureş). Un motel de trei stele, situat chiar la stradă si dacă nu vă deranjează, si nu văd cum, situat lângă o benzinarie.

O intrare luminoasă cu o recepţie simplă si cu un birou spaţios alături, cu un restaurant situat sub receptie dar care dă în spate într-o terasă frumoasă si amenajată rustic, minus parcarea uriasă care îţi accentuează sentimentul de izolare, fară un peisaj deosebit.

In schimb, în faţă, pădurea de pe dealurile pline cu gaz ale Podişului Târnavelor face zona mai atrăgătoare. Dar sa revin la motel, culoare largi, camere spaţioase cu două,trei si patru locuri si cu dotări conforme cu clasificarea.

Doamna patroană, care este si administrator si bucatareasă si chelner si receptioneră este plină de viata si foarte îndatoritoare sub masca rece de ardeleancă unsă cu toate alifiile.

Ne-am simţit bine si vom reveni cu sigurantă, mai ales ca nici preţurile nu sunt foarte mari iar mâncarea este foarte bună iar dacă vreti detalii le găsiţi la motelsighisoara.com.

Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei- caracterizare fizico- geografică

  

Ineul, 2279 m, Masivul Rodnei

Poziţie: În N Carpaţilor Orientali;

Limite : -N – graniţa cu Ucraina( parţial pe Tisa);

-S – Depresiunea Dornelor, Depresiunea Câmpulung Moldovenesc, Pasul Mestecăniş şi Tihuţa;

-E – Podişul Moldovei (Podişul Sucevei);

-V – Dealurile de Vest si Depresiunea Colinară a Transilvaniei şi Câmpia de Vest;

Caractere generale: - altitudinea maximă este  de 2303m în Munţii Rodnei (vf. Pietrosu);

- dispunere pe 3 şiruri paralele de roci - şirul central (şisturi cristaline), dur, înalt;

- şirul estic (fliş), roci moi,sedimentare, cutate(calcare, conglomerate, gresii, argile, nisipuri si pietrisuri).

- şirul vestic: roci vulcanice (andezit si bazalt);

- relief vulcanic erodat cu conuri vulcanice și cratere vulcanice;

- relief glaciar cu circuri glaciare (izolat in Rodnei) si văi glaciare;

-fragmentati datorită depresiunilor si pasurilor;

-altitudinile scad din centru spre E;

-orientarea generala a culmilor este NV – SE;

Diviziuni: - roci vulcanice (vestic): Oaş, Gutâi, Ţibles;

- sisturi cristaline (central): Maramureş, Rodnei, Suhard, Obcina Mestecăniş;

- flis (estic): Bârgău, Obcina Feredeu, Obcina Mare;

- depresiuni: Oaș, Maramureș, Cămpulung Moldovenesc şi Dornelor

- pasuri: Tihuţa, Mestecăniş, Prislop,Huta, Rotunda

lacul Lala Mare

;

CLIMA: factorii ce influenţează clima în această zonă sunt: circulaţia generală a maselor de aer dinspre vest; circulaţia frecventă (geruri) dinspre NE si relieful;

- t.m.a. 0° - 6° C; în depresiuni peste 6°C (D. Maramureşului), sub 0°C în M. Rodnei;

- pp.m.a – 700 – 1000 mm/an şi peste 1200 în unele masive muntoase;

- vânturile: Vânturile de Vest, crivăţul (Obcina Mare),brize montane;

- nuanţe climatice: - scandinavo – baltică si oceanice;

- Etaje de climă: climat montan si climat alpin (M. Rodnei, M. Suhard);

HIDROGRAFIA: Tisa cu Vişeu şi Iza prin Depr. Maramureşului, Someşul Mare din M. Rodnei, Bistriţa în Dep. Dornelor (M-tii Rodnei), Moldoviţa afluent al Moldovei, Suceava;

Lacurile: lacuri in masive de sare: L.Coștui, Ocna Sugatag, lacuri glaciare: L.Lala și L. Buhăescu (M. Rodnei)

Vegetatia:zone de vegetatie cu zona pădurilor si zona alpină;

Zona padurilor cu et. fagului 600-1200m si et. coniferelor 1200-1800m ( molid, brad, pin, zada)

Zona alpina cu et. subalpin 1800-2000m (jneapan ienuper si et. alpin (M-tii Rodnei);

Fauna: mistret, cerb, urs, capră neagră,marmotă;

Soluri:Cambisoluri (brune acide), Spodosoluri (podzoluri, alpine brune acide)

Cheile Şugăului, o minune carstică din România

Pentru cine vrea o jumătate de oră de relaxare ,,peisagistică", poate merge în această zonă absolut uimitoare situată la cinci minute de drumul naţional ce străbate Cheile Bicazului.



Dupa iesirea din comuna Bicaz Chei în prima mică parcare de pe dreapta( spre Lacu Roşu), opriţi şi începeţi să urcaţi pieptiş micul abrupt, care vă duce spre o zonă splendidă ce începe cu o mică ,,vâltoare"unde femeile vremurilor interbelice spălau rufele, urmată de sectorul cel mai îngust şi mai spectaculos al Cheilor Şugăului( nu mai mult de 2-3 metri lăţime).




Urmati potecuţa şi admiraţi caprele neagre( dacă aveţi noroc!) şi cabana custodelui rezervaţiei Cheile Şugăului-Munticelu( n.m.Ticu Lăcătuşu) aflată în subordinea Consiliului Judeţean Neamţ, apoi ajungeti într-o mică depresiune carstică unde puteţi vedea locul unde Şugăul (aici altă postare despre zonă) îşi începe scurta dar aventuroasa aventură printre stânci.

Locul acesta situat la câteva sute de metri de drum îţi aminteşte de acei coclauri neumblaţi şi nepătaţi de mentalitaţile urbane, cu case şi târle răspândite pe brânele Hăşmaşului, la fel ca zona Trei Fântâni din Cheile Bicăjelului.



Din păcate, disputa dintre administratorii rezervaţiei( bănuiţi de interese comerciale de către patronii fabricii de apă minerală) si investitorii autohtoni care au captat un izor de apă minerală (apa se numeşte Izvorul Muntelui) aruncă o umbra de balcanism, asupra a ceea ce ar trebui să fie o colaborare între rangeri si cei ce exploatează resursele naturale din zonă.
În rest bucuraţi-vă de zonă si de celelalte postări despre cheile parcului naţional.

Iarna Sfinţilor de Gheaţă şi Vara Fetelor Bătrâne

Trăim o perioadă istorică din punct de vedere meteorologic, pentru că se întâmplă un fenomen termic ce apare accidental la latitudini medii în unii ani.


Concret primăvara, în special în luna mai, au loc invazii de aer rece când de fapt aerul ar trebui să se încălzească, aşa ca în lumea meteorologilor acest fenomen se numeşte ,,Sfinţii de Gheaţă" , pentru că perioada corespunde unor sfinţi din calendarul catolic.



Toamna când insolaţia se diminuează şi în mod normal ar trebui să asistăm la o scădere a temperaturilor se observă o încălzire datorată unor mase de aer tropical care vin la sfârşitul lui septembrie şi începutul lui octombrie, fenomen cunoscut sub numele de ,,Vara Fetelor Bătrâne"

Casa memorială George Enescu din Sinaia

bustul lui Enescu este creaţia unui mare sculptor român, Ion Irimescu


creatia arhitectului Radu Dudescu

dinspre hotel

Priveam de pe balconul Hotelului Riviera din Sinaia către Prahova cea frumos curgătoare, şi observ o vilă frumoasă cu un turn de belvedere, răsărind dintre copacii îngheţaţi.

Spre rusinea mea nu ştiam că este casa memorială a marelui compozitor român George Enescu, vila sa mult iubită de la Sinaia, numită ,,Luminiş". Am ajuns să o fotografiez dincolo de porţile din fier forjat pentru că muzeul era închis, dar si după un slalom plin de adrenalină pe strada bombardată din cartierul Cumpătu din Sinaia( ruşine!)

Din banii obtinuţi pentru marile sale concerte, compozitorul a dorit să aibă un colţ de rai, de munte si de linişte care sa fie doar al lui, locul unde să compuna Rapsodiile române, Concertul pentru pian şi mai ales părţi importante din opera ,,Oedip".

Plecat din ţară după o ultimă vizită la mormântul mamei sale, în 1946, are puterea dar si imensa dorinţă ca aceasta casă să fie donată statului român( statul comunist pe care-l detesta!!) pentru a fi loc de creaţie si de reflecţie pentru artiştii români. Acest lucru se întâmpla în 1947, iar în 1990 vila intră în categoria caselor memoriale, dupa o serioasă restaurare.

La parter, în salon, se afla faimosul pian ,,Ibach" la care maestrul a susţinut miniconcerte pentru prietenii invitaţi la vilă si de asemenea colecţii impresionante de porţelanuri si obiecte tradiţionale româneşti dar şi camera soţiei maestrului Maria Cantacuzino-Enescu sau mansarda în care a creat compozitorul.