Cota 2000 din Sinaia- poze şi impresii de paltonar

De la cota 1400 şi până la cota 2000 telecabina face cam şapte minute, timp în care respiraţia îţi este tăiată de peisaj și de... scăderea de presiune. Un martie cu o zăpadă cum n-a fost nici în ianuarie sau decembrie.



Valul de nori ce se ridică precum un zid vaporos, mă trezește din reverie și-mi dă ocazia să constat, că n-am de ce să fiu invidios pe schiori- oricum nu aparțin acelei lumi- pentru că pot obține asemenea imagini și pot trăi asemenea sentimente...înălţătoare.



Jumătate de cabană situată sub zăpadă și un WC răcoros... nevoie mare. Acest lucru este absolut normal aici. Exact ca și cei 2180 de metri ai Muntelui Furnica- ce întâmplare!, cel care străjuieşte Sinaia de sute de ani.



Chiciura sau promoroaca reprezintă un fenomen meteorologic ce se întâmplă pe Platoul Bucegilor timp de opt luni pe an, doar că acum s-a suprapus și peste un strat de zăpadă consistent, acoperind tot ce înseamnă fir, antenă sau crenguţă( bine crenguţă nu, că nu există aici).



După o săptămână, imaginile de la televiziuni arătau domnişoare care se bronzau pe aceste bănci sau macho-clubb-eri bronzându-şi pectoralii. Oricum fiţele şi firmele trebuie arătate, chiar dacă nu ştim să schiem, măcar avem clăpari dă... fiţe.



Preţurile la 2000 de metri sunt pe măsura altimetrului. Nu asta este important, ci felul în care se pregăteşte mâncarea de post, pe căramizi și cu gaze. Și când te gândeşti că sunt ,,oraşe" în ţară unde acesta este încă un vis. De... este Valea Prahovei!

Mânăstirea Ciolanu- în mijlocul liniştii

Ajungeţi la mânăstirea ce poarta numele unui fost mare boier, prin Buzău-Vipereşti-Tisău( la primul indicator sunt 22 km.) sau continuati după Vipereşti-Sătuc( lăsând pe dreapta Berca) pe drumul naţional, până în comuna Măgura, unde la capatul ei faceti stânga și mergeți 7 kilometri printr-o pădure deasă şi sălbatică. Coordonate GPS: 45/14/8.95 N; 26/32/55.03E



,,Mijlocul liniştii" înseamnă trei turle pierdute printre fagii și stejarii dintr-o mare poiană, situată chiar pe vârful Dealului Ciolanu, unul dintre cei mai importanti din Subcarpaţii Curburii sau din Subcarpatii Buzăului.



Biserica mare cu hramul Sf. Ap. Petru si Pavel a fost construita în 1828 si refacută în 1860( lângă una mai veche din 1590), cu o pictura interioară splendidă, pe care n-am cum să o redau pentru că baba cloanţa de la intrare aproape că m-a afurisit când a văzut aparatul de fotografiat. Ai fi spus că păzește Sfântul Graal și nu o bisericuţă.



Dincolo de dezamagirea produsă de întâlnirea cu muma pădurii, deși mânăstirea este de călugari, am rămas cu o parte din suflet lipită de frumuseţea discretă a bisericii, de liniştea curată a zonei si de încremenirea sculpturilor de pe deal.



Aş vrea să merg și vara acolo, pentru că peisajul ar fi infinit mai verde chiar dacă n-aş mai regăsi liniştea aceea de sfârşit de lume.

Mânăstirea Pissiota din Poienarii Burchii!

Deşi blogul meu se bazează exclusiv pe zone, destinaţii sau locaţii turistice vizitate PERSONAL, nevoia de cunoaştere a cititorilor si ,,căutătorilor" acestui blog m-a îndemnat să încep acest minifoileton turistic.









 sursa- crestinortodox.ro


Azi despre:

Mânăstirea Pissiota

Situată în sudul judeţului Prahova, lângă drumul Bucureşti- Ploieşti( undeva la Gorgota faceţi dreapta) această mânăstire este ridicată între anii 1928-1929, de către urmaşii unor familii italiene aduse pentru construcţii monumentale în România, şi este un unicat în felul ei.

În primul rând este construită, cum altfel, în stilul renaşterii italiene, dar ce o individualizează faţă de celelalte biserici din ţară este pardoseala unică în România din marmură de Carrara! Lângă biserică găsiţi şi un muzeu bisericesc cu obiecte de cult aparţinând bisericii romano-catolice.

Munţii Apuseni- caracterizare fizico- geografică

POZITIA: Nordul Carpatilor Occidentali (la V de Depresiunea colinară a Transilvaniei.)

LIMITE: N - Valea Someșului si V. Barcăului; S - Valea Mureșului; E – Depr. Col. a Transilvaniei;

V - Dealurile și Câmpia de Vest

CARACTERE GENERALE:

Altitudinea maxima 1849 m Vf. Bihor (1836 m - Muntii Vladeasa); 
mozaic petrografic: amestec de roci vulcanice, şisturi cristaline, calcare şi conglomerate;

relief vulcanic în sud (Muntii Metaliferi) conuri şi cratere vulcanice erodate si coloane de bazalt la Detunatele 
si relief carstic dezvoltat (Pestera Scarisoara, Pestera Ursilor, Cheile Turzii, Cetatile Ponorului);

foarte fragmentat datorită depresiunilor tip golf- pătrunderi ale Câmpiei de Vest si Dealurilor de Vest în interiorul muntilor;

altitudinea scade din zona centrala spre margini 
s-au format prin cutarea scoartei în orogeneza alpină;

SUBDIVIZIUNI: Munti: Bihor, Vladeasa, Metaliferi, Codru Moma, Trascau, Muntele Mare, Zarand, Pădurea Craiului

Depresiuni: Beiuș (pe Cr. Nergru), Vad-Borod (pe Cr. Repede) și Zarand (pe Cr. Alb), de tip golf + Depr. Brad (intramontană);

CLIMA: factorii ce influenţează clima în această zonă sunt:

-circulaţia generală a maselor de aer dinspre vest;

-relieful prin altitudine si orientare;

-t.m.a. 0° - 6° C şi sub 0° în M. Bihor ;

-pp.m.a – 1000 – 1200 mm/an şi peste 1200 mm/an în unele masive muntoase( max.1400 la Stina de Vale in Vlădeasa);

-vânturile: Vânturile de Vest si fenomene de foehn în SE;

-nuanţe climatice: oceanice;

-Etaje de climă: - climat montan și de dealuri inalte+climat alpin (M. Bihor);

HIDROGRAFIA: Barcău; Crisul Alb, Negru și Repede; Somesul Mic; Arieș și Ampoi, Mures;

LACURILE: Lacul Vărășoaia – lac carstic;L. Ighiu– lac carstic; lacuri de acumulare pe Somesul Mic;

VEGETATIA: zone de vegetatie :zona pădurilor; zona alpina;

Zona pădurilor : et. stejarului ( gorun), et. fagului 600-1200m, et. coniferelor 1200-1800m ( molid, brad, pin, zada)

Zona alpină: et. subalpin 1800-2000m (jneapăn+ ienupăr)

FAUNA: mistret, cerb, urs

SOLURI::Cambisoluri (brune acide) si spodosoluri (podzoluri)

Bătrâna, câinele şi capra

Bătrâneţea grea precum sacul umplut din apropiere, se scurge în pamântul sărăturos de pe dealurile Buzăului, lângă o căpriţă si un câine pripăşit în zonă.

Pastila de turism sau ce aş vrea să văd în România

Deşi blogul meu se bazează exclusiv pe zone, destinaţii sau locaţii turistice vizitate PERSONAL, nevoia de cunoaştere a cititorilor si ,,căutătorilor" acestui blog m-a îndemnat să încep acest minifoileton turistic.

Azi despre:

Comuna Bozioru, Buzău- zona cu cele mai multe biserici şi schituri săpate în stâncă

Comuna Bozioru este situată pe valea Bălănesei, afluent al Buzăului, la 15-20 de kilometri de drumul national Buzău- Nehoiu, în Subcarpaţii Curburii.

Aici se află numeroase biserici şi chilii de lemn, între care si o ctitorie a lui Mihai Viteazu din 1596( în satul Nucu), dar si mai multe biserici si aşezări monastice sculptate în gresia si calcarul subcarpatic, de sihaştri retraşi de la cele omeneşti.

Peştera lui Iosif, Schitul lui Agaton, Biserica Piatra Gaurită, Schitul Fundătura sunt denumiri relevante şi sunt doar câteva din minunile spirituale dar si ,,petrografice,, prezente în acestă comună de sub munte.

Călineşti-locul unde trenul trece pe sub biserică!

De astăzi voi scrie pentru o noua rubrică/etichetă numită ,,Pastila de turism", în care voi prezenta succint un obiectiv turistic natural sau antropic pe care mi-aş dori să-l văd în următoarea perioadă.
Deşi blogul meu se bazează exclusiv pe zone, destinaţii sau locaţii turistice vizitate PERSONAL, nevoia de cunoaştere a cititorilor si ,,căutătorilor" acestui blog m-a îndemnat să încep acest minifoileton turistic.
Azi despre:

Călineşti-locul unde trenul trece pe sub biserică!

Locaţia este pe valea/defileul Oltului, în Depresiunea Loviştei/Brezoi din zona Carpaţilor Meridionali, în satul Călineşti, unde calea ferată trece pe sub mânăstirea construită aici în 1666 si refăcută în 1835.
Mânăstirea se numeşte Cornetu, are hramul Taierea Capului Sf.Ioan Botezatorul şi este o mânăstire fortificată cu zid de incintă.
Probabil, neputând fi strămutată iar calea ferată neavând destul loc în spaţiul îngust al defileului s-a luat decizia de a se ridica rambleul pe sub acestă biserică.
Este singurul loc din lume unde se întâmplă aşa ceva!