Muzeul Badea Cârţan- Cârţişoara

monumentul de lângă muzeu

căsuţa modestă în care a trăit


localitatea Cârţișoara și Munții Făgăraş

Badea Cârţan s-a născut(1849) în localitatea Cârţişoara, din judetul Sibiu, sub numele de Gheorghe Cârţan.
Om fără carte și fără prea mari posibilități, a devenit autodidact, învățând să scrie și să citească de la Ion Cotigă( om de cultură brașovean).
Deschiderea oferită de educația primită, l-a îndemnat să lupte pentru devenirea, civilizarea și independența transilvănenilor.
Se spune că potecile Făgăraşilor le-a străbătut ani la rând, aducând peste 200 000 de cărţi romănești din Țara Românească în Transilvania.
Dar cea mai cunoscută ispravă a lui Badea Cârţan, a fost călătoria sa până la Roma, pentru a vedea cu ochii săi Columna lui Traian și celelalte vestigii latine și romane din Italia.
A murit înaintea desăvârşirii Marii Uniri, în 1911 și este îngropat la Sinaia.

Minifanfara la hram

Marketingul turistic de la ţară, merge pe ideea atragerii ,,turiştilor"(paranteza se refera si la turistii locali care ies la o bere de hram) prin orice mijloace.
Chiar si prin fanfare cocoţate pe acoperişuri!
Imaginea si filmuletul ilustreaza perfect principiul ,, Bă, sunt cu cinci minute mai dăştept decât ăilalţi"

Mănăstirea Solca-depozit de BERE!- mizerie comunistă

Dacă aveaţi nevoie de un exemplu legat de uriaşul cinism de care au dat dovadă comuniştii, aflaţi că există în România o mănăstire unde beciurile si paraclisul au fost transformate în DEPOZITE PENTRU BERE.
Mizeria si umilinţa îndurate de biserică si de enoriași trebuie sa fi fost maximă din moment ce nici măcar stăpânitorii austrieci n-au desfiintat biserica ci doar mânăstirea *(1875), în timp ce comunismul a aşezat talpa sa uriaşă pe grumazul creştinismului.

Apărută în anii 1612-1622 în timpul domniilor lui Stefan Tomşa al II lea, mănăstirea are o arhitectură asemăntoare celei de la Dragomirna, cu care este contemporană, iar zidurile de apărare au până la 2 metri grosime, asta pentru a face faţă deselor atacuri ale migratorilor tătari sau polonezi sau ale altor popoare.
La Solca a existat o fabrica de bere foarte veche, de pe timpul austriecilor, care s-a aflat până la desființare, prin anii '90, chiar în curtea mânastirii, fiind folosită pentru depozitatre, pângărind prin asta vechimea și frumusetea ei.

Voi vedeţi vreun oraş?

Eu nu văd.
Se pare ca Suceava este campion la declarat orase cu cetateni cu buda in fundul curţii si cu localitaţi !? in loc de cartiere!?
Aici aş mai adauga Vicov si Milisăuţi, urmeaza Vama, Iacobeni sau Arbore sau uerevar.
Trist, dar este singura solutie sa pastram procentul de 50% populatie urbana, nu ca nu suntem rusinea UE si aşa.
Vezi celelalte chestiute de la eticheta ,,Romania in fundul gol".

Rezervaţia forestieră- Tinovul Şaru Dornei

marginea rezervaţiei de pini, tivită cu mesteceni


specii de pini adaptaţi la umiditatea permanentă


mlaştina este înconjurată de păşuni si fâneţe


bonus, o veveriţă din parcul central al oraşului Vatra Dornei

Tinoavele sau mlaştinile oligotrofe(sărace în substanţe nutritive) se întâlnesc în regiunile depresionare cu climat rece si umed si pe platourile înalte muntoase.
In fapt, sunt o aglomerare de muschi de tip Sphagnum, dar elementul interesant din zona depresiunilor carpatice îl constituie prezenta arborilor, a coniferelor, unele dintre ele relicte glaciare( rămase ,,captive" dupa ultima glaciatie, terminata acum mai bine de 10 000 de ani).

De cele mai multe ori se întilnesc specii de pin, ca în acesta rezervatie, de molid sau brad( Poiana Stampei din aceeasi Depresiune a Dornelor) plus putine specii de flori, cea mai cunoscuta fiind Roua cerului-plantă carnivoră,întâlnita în Tinovul Mohoş, de lânga lacul Sfânta Ana.
Drenajul apei este slab, datorita turbei care este la origine un pamânt argilos plin cu fragmente descompuse de rădăcini, frunze si plante, astfel ca apa ,,bălteşte" aici permanent(polenul prezent în turbă ajuta la stabilirea perioadelor de vegetatie din era glaciară).
Această rezervatie, în care nu poti intra fara cizme înalte, cu muschi si tufe de Deschampsia, poate fi vazuta pe drumul catre satul Gura Haitii de la intrarea în Parcul National Călimani.

Povestea Dealului Crucii de la Putna

noaptea


ziua


aici pe Dealul Crucii s-a încercat scrierea numelui ȘTEFAN cu brăduți , dar o alunecare de teren a distrus ,,T"-ul și ,,E"-ul


crucea de piatră


ruinele fabricii de ciment

Exista în Putna, la poalele Dealului Crucii numit și ,,Crucişor", un loc unde Ştefan cel Mare aflat în scurt popas a tras cu arcul ca să ţintească locul pentru altarul mânăstirii Putna.
Aici se afla o frumoasă poiană care cadea în trepte către pârâul Putna, și unde era un izvor cu apă limpede din care voievodul bea de câte ori venea pe aceste meleaguri.
Sătenii îl îngrijeau ca pe un loc sfânt și îi spuneau ,, Izvorul lui Ştefan".

După instalarea fabricii de ciment, dealul respectiv a început să fie exploatat și transformat în carieră de piatră, astfel că izvorul a dispărut iar crucea de piatră ce străjuia izvorul, a căzut fiind luată de un sătean.
Aşă că, azi în amintirea acelui izvor și a crucii de piatră (care se pare că a dispărut pe la 1928) putnenii au aşezat o cruce de piatră mai mică pe dealul din apropiere, iar mânăstirea a instalat una și mai mare și mai luminată pe culmea cea mai înaltă care domină zona.

Vidraru- cel mai înalt baraj de beton din ţară

barajul şi în fundal statuia simbol a barajului


un pui creţ şi o mamă frumoasă şi mândră




tunelul ramificaţie ce merge spre cabana Cumpăna


Statuia Electricităţii, situată pe platforma belvedere şi construită de sculptorul C-tin Popovici


lacul are la baraj o adâncime de peste 70 metri, după alte surse 165!

Situat pe şoseaua ce traversează cei mai înalţi munti din ţară, numită Transfăgărăşan, barajul Vidraru este o minune tehnică pentru ţara noastră, ca şi barajul de la Bicaz sau cel de la Vidra din Muntii Parâng.
Într-o zonă în care Argeşul intră pentru doi kilometri în cheile sale maiestuoase, undeva între Munţii Ghiţu (1672 m) situaţi pe stânga râului şi Munţii Frunţi( 1534 m) pe dreapta, s-a construit acest baraj.

Date tehnice

-baraj din beton în dublu arc;
-înălțimea 166 m - absolut spectaculoasa imaginea văii Argeşului după baraj!
-volumul de beton 480 000 metri cubi - cred că se putea construi un cartier de blocuri!
-grosimea/lăţimea la stradă, sus pe baraj, 6 metri, iar la baza 25 de metri;
-lungimea barajului, la coronament 307 metri;
-suprafaţa lacului de acumulare format 870 ha;
-volumul apei din lac 465 de milioane de metri cubi;
-lungimea lacului de acumulare, până la poalele Făgăraşului 14 kilometri;
-al şaselea din Europa, la momentul construirii şi al noulea din lume!

Later edit:

Există un baraj mai înalt decât Vidraru, care are 168 de metri si este situat pe Râul Mare, afluent al Streiului, se numeşte Gura Apei si se afla în Grupa Retezat-Godeanu, între Muntii Godeanu, Ţarcu şi Retezat.
Ai aici articolul !