Pensiunea Adela- Lacu Roșu- de neuitat!

ca și în titlu- de neuitat!


bun grataragiu mai este cumnatămiu'


căsuța cu om pe prispă!?


to much sun


ansamblu rustic format din: una bucată foișor, una bucată grătar și una bucată peisaj splendid


deși nu-mi plac piticii de grădină, ăsta pare simpatic lângă floarea ce a învins pietrișul


ciuperca și balansoarul


stratele de calcar indică perfect depunerile de scoici și schelete de pe fundul mărilor mezozoice




priveliște din foișor


floricele de munte, culese de copii din poiana de sub pădure


fascinație


un molid stingher în lumina crepusculului de seară


întunecare

Am mai fost la Lacu Roșu, de multe ori în ultimii ani și am stat la hotelul cu același nume sau Gylkosto, cum îi spun secuii. Plăcut dar cam scump. Credeam că pentru noi, această stațiune nu mai are secrete, aceleași plimbări cu barca dupa care Iani este înnebunit și aceleași plimbări pe marginea străzii între lac și hotel sau restaurant.

Dar ultima dată stațiunea și-a dezvăluit ca o frumoasă domnișoară tainele. Astfel, am cunoscut-o altfel decât până acum, fermecătoare, discretă, stralucitoare la răsărit și misterioasă la apus.
Sotia a gasit, pe internet, pensiunea acesta micuță cu doar doua camere, foarte spațioase și bine dotate și dimensionate pentru familiile cu unul sau chiar doi copii, cu o bucătaăioara cu de toate, cu foișorul acesta drăguț și cu balansoarul străjuit de ciuperca acesta binevoitoare.
Cum ajungeti în stațiune, de pe drumul principal faceți la dreapta  și aproape paralel cu acesta, se face un drumeag de pământ ce urcă spre biserica ortodoxa din deal, cu hramul Sf. Ioan Botezătorul. Înainte de ea, pe dreapta, veți da de această pensiune deosebita.

Gazdele (familie mixtă, ea românca, el maghiar/secui), construiesc acum o altă pensiune mai mare, alături, cu șapte camere micuțe, lucru care cred că va lua din farmecul rustic al primeia. Prețul unei nopți de cazare este de 120 lei, dar merită!
De aici am plecat în călătoria spre Cheile Bicăjelului și satul Trei Fântâni, despre care am scris într-o postare anterioară.
În rest bucurați-vă de liniștea dimineților și de intimitatea foisorului.

Cheile Bicăjelului- o frumuseţe micuţă

surprins de imaginea sa, tăuraşul îşi lasă amprenta bucală pe maşina mea

Marian, minighidul nostru de 9 ani( în dreapta sunt eu răsfoind o carte de geografie din anii '60 pe care copilul o lua cu el ca să-si astâmpere curiozităţile- impresionant!!!)

patriarhal


lumini și umbre

o micşunea de munte

intrarea sau... ieșirea din chei


volbura


peisaj superb, cu un pet verde pe post de natură statică

Știam că în zonele carstice, dincolo de cheile mari ale râului principal, există afluenți care spre vărsare, formează chei spectaculoase și sălbatice, relativ neatinse de roata mașinii.
Așa se întâmplă cu Bicăjelul, unul dintre cei mai mari afluenți ai Bicazului pe partea dreaptă, râuleț ce se varsă în Bicaz- pentru detalii, în zona numită Gâtul Iadului, unde este un pod pe drumul principal.

M-am interesat si am aflat că drumul de pe valea Bicăjelului, pleacă de lângă biserica ortodoxă din stațiunea Lacu Roșu( chiar în zona unde se află superba Pensiune Adela). Urmăriți firul apei vreo 20 de kilometri (până spre Bălan, prin Pasul Dracului), până în locul care se numește,, Trei Fântâni ", adică trei izvoare ce alimentează acest pârâiaş.
De altfel, localnicii numesc Bicăjelul, Trei Fântâni.
Zona îngustă începe după vreo 8 kilometri de drum de țară, undeva în stânga. Dincolo de drum, lăsați Cheile Duruitoarei (mai greu accesibile ) și ajungeți în regiunea numită,, La Bechet", unde am făcut și pozele de mai sus.
Merită văzute aceste chei, pentru sălbăticia locului și pentru frumoasa priveliște ce se deschide după ce cheile se sfârșesc, la fel de brusc cum au apărut.
Deschiderea se face către satul numit, cum altfel, Trei Fântâni, în fapt un ăatun pierdut la poalele Hăghimaşului Negru.

Ghelinţa, biserică monument UNESCO!

restaurată parţial şi bine îngrijită

uitată de timp la poalele Muntilor Breţcu

acesta este lista monumentelor intrate în atentia UNESCO, în 1999, în care apar două locaţii din România: Coloana Infinitului şi Biserica din Ghelinta (cea spre care merge sageata)

observați afluenta de public și de turişti

tavanul pictat și locul unde cânta corul

trec peste steagul cu rosu, alb și verde și mă uit la arcadele gotice din spatele altarului

tavanul este casetat și pictat, aceasta fiind cea mai veche parte păstrată

pentru ca onor ministerul nostru nu poate finanța în intregime programul de restaurare, au luat ca partener ministerul omolog din Ungaria, de fapt un minister care se ocupă numai de patrimoniul cultural al maghiarilor!

un ochi de zid și o fereastră cu vitraliu

semnul care atesta apartenența la patrimoniul mondial și care semnifica interdependența dintre realizările umane (pătratul) și minunile și darurile naturii (cercul)

biserica este fortificată cu ziduri destul de groase

Avem monumente demne de patrimoniul UNESCO( Organizația Națiunilor Unite pentru Educatie, Știintă și Cultură) necunoscute nouă, însă mergem cu limba scoasă pe la mânastiri şi biserici din Austria, Germania și Franța sau de aiurea și ne minunăm de,, câte au ăştia domnule!"
Ei bine avem, și în introducere am să vă enumăr locaţiile din ţară care au intrat în atentia acestui organism al ONU: Delta Dunării( sit natural), satele cu biserici fortificate din Transilvania(poate ştiţi de Biertan, sau nu?), Mânăstirea Horezu, Mânăstirile din Moldova(Bucovina), Cetăţile dacice din Muntii Orăştiei( unde nu se poate ajunge!!!), Centrul istoric al Sighisoarei( singura cetate medievală ,ÎNCĂ, locuită din Europa!!!), Bisericile de lemn din Maramureş.

Să revin la Ghelinţa, ajungeti aici prin Târgu Secuiesc, unde urmati indicatorul spre Covasna sau Întorsura Buzăului, apoi după 4 kilometri ajungeti în localitatea Catalina, unde faceti stânga spre Ghelinţa, iar după aproximativ 8 kilometri ajungeti în sat și urmăriţi, putinele indicatoare pe care scrie,, monument".
Veți avea surpriza să găsiti o biserică romano- catolică de o rară frumusete şi discreţie arhitectonică, cu un cimitir în spate care vorbește despre vechimea uriașă a acestui lăcaş de cult.
După unele surse, biserica a fost construită în secolul XIV, pe la 1330 desăvârşindu-se și pictura interioară, din care s-au mai păstrat puţine scene( fresce) într-o oarecare stare de degradare, cum ar fi Legenda regelui Ladislau sau Judecata de Apoi. Hramul ei este Sf. Emeric, un sfânt din secolul al XI lea, ucis la vânătoare de un zimbru în ținuturile românești, undeva lângă Sântimreu, în Bihorul de azi.

Nefiind foarte cunoscută şi vizitată, nimeni nu şi-a pus problema realizării unor pliante cu informatii, singura sursa pentru mine, a fost doamna ce are în grija biserica si cheile acesteia (trebuie să întrebati unde este casa acesteia, pentru ca se afla la câteva străzi distanță de biserică), dar care, vai, nu vorbeste deloc româneşte, aşa ca abia am înteles că tavanul casetat și pictat este într-un stil( renascentist, decorat cu motive florale și heraldice pe la 1628), ca amvonul, absida și bolta cu nevuri este în alt stil, în functie de perioadele și de stilurile artistice care au trecut peste biserică în ultimele sute de ani.
Oricum este exemplul tipic de bisericuță de sat din Transilvania secolului al XIV lea.
N-am avut ce să notez, pentru că abia ne-am făcut înteleși iar la asta s-a adaugat și ignoranța mea în materie de stiluri artistice, totusi am notat în cartea de oaspeți câteva impresii.

Păcat de lipsa interesului pentru promovarea acestor minuni artistice si religioase, bine ca avem imn turistic. Asta le rezolva pe toate.

Oraşul cu localităţi!

Poate nu ştiaţi că în România s-a inventat un nou tip de oraş. Şi anume orasul cu localităţi.
În alte zone ale lumii, ba chiar şi în orasele noastre mai mari acestea au cartiere, dar la noi oraşele au în loc de cvartale cu blocuri doar localităţi!
Între localităţi se cultivă de obicei barabule (cartofi/picioci), aşa cum se întâmplă în oraşul acesta ,,de sus''.

Comandău, o posibilă destinaţie de vacanţă

Bâsca, curge spre zona Buzăului, deși ne aflăm dincolo de munți


Ce credeti, sunt orientate spre ruși, bulgari sau unguri?


intrarea este impozantă dar casele sunt tare sărăcăcioase


,,comando ceangăiesc "


drumul este greu, iar pe dreapta se mai văd urmele traverselor și calea ferată ce lega Covasna de Comandău

Ați auzit sau nu despre Comandău, eu vă spun ca poate fi o destinație de vacanță pentru cei care doresc liniște, peisaj și chiar pârtie de schi.
Din păcate drumul din Covasna(10-12 kilometri) până acolo nu este asfaltat, de fapt n-a fost asfaltat niciodată, așa ca puteți face teste de anduranță cu mașina, mai ales iarna.

Este situată într-o microdepresiune din interiorul Munților Întorsurii, una dintre primele localități electrificate din România, cu ajutorul rumegușului brichetat și a lemnelor aduse de mocăniţă și care urca planul înclinat de la Covasna pentru a ajunge, prin pădure, până aici.
În rest, există câteva pensiuni si o mică pârtie de schi, două magazine si mulți...ceangăi(populație de origine necunoscută catolicizată si maghiarizată, dar antipatizată de secui și unguri).

Proiect culinar -gastronomie mediteraneeana -VI a B

Cel mai sofisticat si original meniu
Cea mai buna salata de ton
Cel mai variat si prezentabil meniu
Cel mai cosmopolit si interesant meniu
Cel mai complet si mai complex meniu

Cel mai bun shake
Cea mai eleganta si asortata prezentare


Cel mai gustos Gyros ( in stinga jos )

Iata de ce sunt in stare elevii cind sunt motivati de un proiect interesant. Bine organizati, inventivi /creativi( la fel si parintii lor ) si foarte priceputi la gatit !!! Felicitari. Astept comentariile si retetele.