Este evident pentru toată lumea că ceea ce am prezentat este o selecție. Foarte subiectivă este drept, din moment ce am mai identificat încă 100 de asemenea locații unice din țara aceasta binecuvântată.
Veți observa că ele reprezintă toată gama de atracții de la cele naturale, care predomină, la cele antropice.
1. Voronețul Banatului, o biserică de sat mândru, pictată la exterior, din
comuna Glimboca, județul Caraș Severin, care aduce cu vestita ctitorie
bucovineană. O zonă cu oameni gospodari, unde casele tradiționale au ocol
întărit, situată pe valea Bistrei în județul Caraș-Severin, lângă Oțelu Roșu;
2. Defileul Latoriței din Muntii Lotrului,
creat de afluentul Lotrului în șisturi cristaline, gnaise și alte roci
mezozozice, socotit de mulți iubitori de natură, cel mai frumos din țară. În
plus poate fi accesat pe o șosea îngustă și desfundată până la barajele de la
Galbenu și Petrimanu.
3. Podurile acoperite din lemn din județul
Bistrița Năsăud, construite în secolul al XIX lea, opere de artă în lemn (Ilva
Mare, Coșbuc, Lunca Ilvei, etc.), singurele rămase în această parte a Europei
și care se degradează, din păcate, în fiecare zi. Teama cea mai mare este că cei doritori de asemenea obiective nu le vor mai
apuca;
4. Colonia de dropii din comuna Nicolae
Titulescu, județul Olt, singura colonie de păsări de stepă din România. Din
păcate nu știu dacă mai există, mai ales că noi, românii, n-am știut să ocrotim
cea mai mare pasăre din zona temperată. Bine că au făcut asta ungurii în imensele spații ale
pustei maghiare.
5. Pădurea de Piatră din Gâlgăul Almașului,
Munții Meseș, județul Sălaj. Nu seamănă cu celebrele păduri de piatră din lume,
dar aceasta are forme sculptate în piatră de apa pluvială și de vânt, oferind
un spectacol unic în mijlocul unei zone împădurite; Mai este numită și Grădina
Zmeilor, despre care am găsit un articol interesant pe cafeauata.ro.
6. Podul natural de la Grohot, din Țara
Moților, al doilea pod natural de piatră din România, după cel de la Ponoare.
Nu este cunoscut decât în lumea drumeților și a speologilor, dar este relativ
accesibil;
7. Cheile Vârghișului și peștera Merești,
cea mai mare peșteră din Carpații Orientali-destul de săraci, în general, în forme carstice-, și cele mai
spectaculoase chei din Munții Perșani, un veritabil mozaic petrografic;
8. Pădurea de castani de la Tismana,
singura pădure compactă de castani comestibili din țară cu o minunată mănăstire
în zonă care întregește spiritualși turistic zona aceasta. Pădurea este formată
din arbori înalți și groși de sute de ani și cu o producție de castane de
câteva tone pe an, într-un decor submediteranean în care se mai întâlnesc,
iasomie, liliac și scumpie, undeva la marginea Podișului Mehedinți;
9. Herghelia de cai huțuli de la Lucina din
Obcinele Bucovinei, într-un spațiu rural neatins încă de civilizatie,
situată la poalele unei păduri de molid sub cel mai înalt vârf muntos din zona
Bucovinei. Aparține comunei Moldova-Sulița, din județul Suceava. Rasa huțulă
este singura rasă curată, autohtonă, păstrată în România;
10. Poiana de narcise de la Dumbrava Vadului din
Depresiunea Făgărașului, cea mai mare rezervație de narcise din România.
Declarată de mult rezervație botanică, este situată în comuna Șercaia, din
județul Brașov;
11. Lacul de acumulare Gura Apei (Apelor) de
pe Râul Mare din inima Munțiilor Retezat, cel mai înalt baraj din țara
noastră, cu 1 metru mai înalt decât cel de la Vidraru( 168 de metri), de unde pleacă poteci și drumuri către Parcul Național Retezat și
Munții Godeanu;
12. Lacul Ochiul Beiului, un frumos lac de
culoare turcoaz, situat în Muntii Banatului lângă cascada sau mai corect spus
cascadele Beușniței, cu o frumoasă legendă inspirată de iubirea unui turc
pentru o româncă. Un lac străjuit de o frumoasă pădure de stejar și fag;
13. Chiliile rupestre, săpate și amenajate
în stâncile Subcarpaților Buzăului, din comuna Bozoiru, locuite vreme
îndelungată de călugări ce au ales calea sihăstriei celei mai izolate;
14. Lacul de acumulare Pecineagu de pe
Dâmbovița și cabana Vidra, situate într-un cadru natural deosebit, în unii
din cei mai sălbatici și mai puțin explorați
munți, Iezer care aparțin Grupei Făgăraș;
15. Vulcanii noroioși de la Monor din
județul Bistrița Năsăud și de la Filiaș din județul Harghita. Singurele zone cu
asemenea fenomene din Transilvania, după cei de la Hășag, dispăruți de un timp.
16. Lacul Pețea și nufărul unicat Nymphaea
lotus din stațiunea bihoreană 1 Mai, care vegetează în apele termale de
peste 40 de grade, împreună cu un melcușor, relict glaciar. Cel mai nordic
punct unde se întâlnește acest nufăr, înrudit cu cel de Nil, numit și floarea
faraonilor;
17. Canaraua(-lele) Fetii, mini canioane
săpate în calcarele Podișului Oltinei, din sudul Dobrogei, un peisaj selenar o
reluare în mic a fenomenelor din Marele Canion. Sunt mândru să spun că am ajuns
aici, la capătul lumii...noastre!
18. Valea Cernei și Lacul Valea lui Iovan construit
pe același râu, în inima Grupei Retezat-Godeanu, cu numeroase forme carstice și
cu plante de origine mediteraneeană, vecin cu zona barajului Gura Apei;
19. Pădurea Mociar de lângă comuna Gurghiu, din județul Mureș, la poalele munților cu același nume. Regiune cu tradiții vechi, cu poieni de narcise, lalele și cu păduri sau parcuri dendrologice care a început de curând să organizeze un mic festival rustic de tradiții și gastronomie din zonă;
20. Semeringul bănățean, o cale ferată și un tren care leagă Oravița de Anina, construită în secolul al XIX lea cu numeroase poduri, viaducte și tuneluri, operă de inginerie feroviară a austriecilor, care au o cale ferată asemănătoare, de unde și numele cu rezonanță germanică. Din păcate sărăcia locurilor își pune amprenta și asupra trenului și asupra celor două orașe depopulate.
