În anul 1911 începe organizarea muzeului Mănăstirii Putna, cu
banii Fondului Religionar al Bucovinei. Definiția de atunci era de primul
muzeu având ca exponate odoare ale mănăstirii. În anul 1925, unele dintre aceste odoare au fost
expuse la Paris în cadrul unei Expoziții
de artă românească veche și nouă. Câteva broderii de mare valoare din muzeul Mănăstirii Putna au fost
expuse și în anul 2019, la Muzeul Luvru din Paris, în cadrul Expoziției „Broderii liturgice de
tradiție bizantină din România”.
Muzeul Mănăstirii Putna a fost deschis pentru vizitare în
ziua de 6 iunie 1976, și reprezintă un punct important de atracție pentru
turiștii de orice fel, care își doresc să afle mai multe lucruri despre
trecutul zbuciumat al mănăstirii. Muzeul găzduieşte un tezaur extrem de
valoros, cuprinzând broderii, țesături, manuscrise, argintărie și obiecte de
cult.
În cadrul
muzeului se regăsesc multe exponate de mare valoare printre care o cruce cu trei
braţe din anul 1503, cea mai veche de pe teritoriul României, așadar
contemporană cu Ștefan celMare. Tot
între exponate se mai află Tetraevangheliarul de la Humor, un exponat vechi, din anul 1473
cu un portret al domnitorului, o ferecătură din anul 1488 a craniului Sfântului
Ghenadie, precum şi o minunată ripidă aurită, dăruită tot de domnitor în 1497; o icoană – astăzi
cea mai mare din colecţia Putnei – dăruită în 1760 de către o monahie care
poartă un nume ilustru: Elisaveta Miclescu, identificată ca fiind monahia/ stareţa Mănăstirii Pătrăuţi, nepoată
a unui mare logofăt al Moldovei. Ca un fapt divers, trebuie menționat că printre descendenţii fraţilor ei se numără trei
monahi (dintre care doi mitropoliţi ai Moldovei) şi şase monahii.
Se
poate admira clopotul Blagoveștenie dăruit în anul 1490 de însuși domnitorul
Ștefan cel Mare. Un alt obiect foarte valoros este o
broderie din mătase cu Înălţarea Domnului si celebrul Acoperământ de mormânt
al Mariei de Mangop (doamna Maria
Asanina Paleologhina, pe numele său inițial) ce reprezintă o broderie de
o mare valoare, datată 1477, lucrată cu fir de aur, argint şi mătase colorată
pe un fond din atlas roşu și de asemenea tripticul ( trei panouri
pictate) de la Putna, care reprezintă o
frumoasă piesă de artă rusească de la începutul secolului al XVII-lea, intrat
în posesia mănăstirii Putna după 1785.
Colecţia
de ţesături decorative aduse din Italia cuprinde covoare frumoase; manuscrise de
mare valoare ferecate în metal preţios; numeroase gravuri în lemn; pietre de
mormânt dăltuite în piatră, aflate în biserică. Mănăstirea dispune, de asemenea, de o
valoroasă bibliotecă de carte religioasă.
La aniversarea a 500 de ani de la
moartea voievodului, colecția muzeului s-a îmbogățit cu o serie întreagă de
obiecte de cult, care fuseseră confiscate în anii de prigoană comunistă dintre
1971 – 1973. Aceste obiecte au fost înapoiate, ca un gest reparatoriu peste
decenii, pentru a putea fi expuse în muzeu cu ocazia manifestărilor prilejuite
de marea comemorare.
Putem enumera un număr 25 de exponate,
mai multe cărţi de cult şi alte obiecte foarte valoroase. Au fost restituite şi
opt icoane reprezentându-i pe opt dintre apostoli. De asemenea, a fost
restituită o icoană sculptată în lemn şi o cădelniţă de la 1470, confecţionată
din argint aurit, dăruită mitropolitului Teoctist în semn de mulţumire, după ce
înaltul ierarh l-a uns domn pe Ştefan cel Mare.