Re-descoperă România Episodul 14. Târgul de Floci, destinul trist al unui oraş medieval strălucitor

  

Comuna Giurgeni, Județul Ialomița, Brațul Borcea, Bărăgan, Câmpia Română

August 2010

Eram student la Iași, când am auzit pentru prima dată, la cursul  în care vorbea de așezări medievale despre Târgul, Oraşul sau Cetatea de Floci. Bineînțeles că am râs, cine nu ar face asta?  În (sub)culturile noastre de cartier, flocii sunt o chestie intimă, deşi conform DEX-ului aceştia înseamnă: smoc mic de lână sau matase sau fir de păr încreţit!?

Ştiam că fostul oppidum era aşezat la marginea Câmpiei Bărăganului, lângă locul de confluenţă al Ialomiţei cu Dunărea, însă nu trecusem pe acolo niciodată ziua, doar noaptea, în drum spre mare. Explicaţia este simplă. Pe hărţile vremurilor apărea localitatea Linucastrum Flocx, sau dacă vreţi Cetatea Lânii, care se leagă de definiţia din DEX dar şi de fenomenul transhumanţei. Zona unde se varsă Ialomiţa este la capătul de nord a ceea ce numim Balta Ialomiţei, în fapt un ostrov imens prins între două braţe dunărene, din care cel mai circulat este Borcea. Aici, aluviunile formau VADURI, adică locuri de trecere prin apa fluviului ocolite de ambarcațiuni, dar iubite și în același timp utilizate de ciobanii ardeleni care reuşeau, astfel, să treacă în Dobrogea cu turmele lor.

Ei, ştiţi cum se numeşte zona acesta unde plătiţi pe pod ca să ajungeţi la mare? -Giurgeni-Vadu Oii. Acum aveţi tabloul complet al apariţiei în 1431, sub domnia lui Dan al II-lea, a unui oraş cu peste 20 000 de locuitori. O cetate medievală cu biserici situate pe grinduri, cu case de piatră şi cu beciuri, cu negustori levantini şi lioveni, care mişunau pe acolo în căutarea unei târguieli. Ori, după cum spune legenda, acesta adăpostea un întreg oraş subteran care avea rolul de a ascunde aurul râvnit de otomani şi de tătari, fapt pentru care aici era  cantonată o garnizoană de 1500 de militari încă de pe timpul lui Matei Basarab.

Şi mai ales, aici se vindea LÂNĂ, adică FLOCI! 

Un alt aspect important și interesant este legat de locul naşterii domnitorului Mihai Viteazul. Într-un oraş aşa mare, o femeie de neam, frumoasă şi strălucitoare, îi cade cu tronc domnitorului Pătraşcu. Rezultatul acestui coup de foudre va fi acela că, cel mai mare şi mai bogat oraş al Ţării Româneşti, va da unul dintre marii voievozi și conducători de oşti din Țara Românească.  

Piua Petrii a fost un sătuc de pe digul Ialomiţei, ultima aşezare care amintea de Târgul de Floci, dispărut din cauza inundaţiilor într-o noapte, aşa cum pare să fi dispărut şi fratele mai mare, uriaşul târg (80 de hectare!), deşi oficial războaiele ruso-turce de pe la 1770 au măturat zona şi deci şi oraşul cu flocii săi şi cu aurul lui, undeva, în lada de nestemate a istoriei.

Pentru postarea originală și alte poze-AICI

Cum a fost anul Let's Do It Romania

Dragul nostru #DOER, Pe măsură ce încheiem acest an, privim înapoi cu recunoștință și mândrie la ceea ce am realizat împreună. 2024 a fost un an al solidarității, al acțiunii și al transformării, un an în care am demonstrat, din nou, că fiecare dintre noi poate contribui la construirea unei Românii mai curate și mai responsabile. Cu ajutorul vostru, al voluntarilor, al partenerilor și al susținătorilor noștri, am reușit să aducem schimbări semnificative, să educăm, să mobilizăm și, mai presus de toate, să inspirăm. Împreună, am făcut un pas important în direcția unui viitor mai bun pentru țara noastră și pentru planeta noastră!   Ziua de Curățenie Națională este acum LEGE!

Pe 29 octombrie, România a adoptat oficial Ziua de Curățenie Națională! Proiectul de lege a fost promulgat de Președintele României și a devenit astfel Legea nr. 266/2024. Acest moment marchează un pas important în călătoria către un mediu mai curat și mai sănătos pentru toți! Obiectivele acestei legi includ:   - Mobilizarea comunităților pentru a participa activ la ecologizare. - Promovarea educației ecologice în școli. - Combaterea poluării prin stimularea colectării selective a deșeurilor și prin limitarea depozitelor ilegale. - Încurajarea parteneriatelor între autorități și organizații non-guvernamentale.   Ziua de Curățenie Națională va fi sărbătorită anual în a treia sâmbătă a lunii septembrie! Aceasta este o ocazie perfectă pentru a ne alătura eforturilor comunității, autorităților și ONG-urilor în organizarea de acțiuni care să ne aducă mai aproape de un mediu mai curat. Ora reciclării x Returo În perioada 20 mai - 14 iunie, aproape 2.000 de copii din București, Ilfov, Argeș, Dâmbovița și Prahova, au învățat despre colectarea selectivă, în cadrul proiectului „Ora Reciclării”. Acesta și-a propus să inspire noua generație să adopte comportamente sustenabile pentru o Românie mai curată, prin conștientizarea de la vârste fragede a impactului pe care îl au ambalajele nereciclate asupra mediului și prin fundamentarea conceptului că o gestionare corectă a ambalajelor reprezintă atât un câștig imediat, cât și un câștig continuu și mult mai valoros pe termen lung.   Pentru a încuraja aplicarea noțiunilor dobândite în timpul proiectului „Ora Reciclării”, copiii au primit câte un kit care include un săculeț de pânză pentru ambalaje, un sticker sheet și un carnețel cu informații despre SGR și pentru adulții de acasă. Marcare trasee montane și montarea panourilor informative Cu sprijinul a două companii dedicate schimbării, anul acesta am realizat două proiecte importante pe  trasee montane. Unul dintre trasee, numit Țâcla Găvrii, situat în județul Cluj, a fost omologat în circuitul turistic montan național, iar pentru acesta am montat panouri informative pentru turisti, realizate din plastic reciclat.Proiectul a fost realizat cu sprijinul Broadridge Trading and Connectivity Solutions. Cel de-al doilea traseu numit Dârste - Vârful  Crucurul Mare situat în Masivul Postăvarul,  județul Brașov, unde alături de Booking Holdings am refăcut marcajele montane pentru a îmbunătății experianța celor care îl parcurg. Peste 300 de voluntari au luat parte la aceste acțiuni, contribuind nu doar la promovarea unui turism responsabil, ci și la protejarea naturii. Fiecare pas pe aceste trasee este acum o amintire a efortului comun pentru o Românie mai curată și mai verde.   Lansarea aplicației Let's Do It, Romania! Anul acesta a fost lansată aplicaţia "Let's Do It, România!", disponibilă pe iOS şi Android. Aplicaţia permite utilizatorilor să semnaleze în mod gratuit prezenţa deşeurilor sau a ambroziei, iar notificările vor fi transmise autorităţilor competente pentru a asigura curăţarea acestor zone. Această soluţie digitală reprezintă un element esenţial în eforturile de protejare a mediului, facilitând implicarea cetăţenilor în mod direct şi rapid. De la lansare și până în prezent au fost raportate peste 500 de zone care necesită ecologizare și peste 120 din sesizările trimise către autorități au fost deja soluționate.  Descarcă aplicația pentru iOS sau Android Ziua de Curățenie Națională Anul acesta, de Ziua de Curățenie Națională s-au alăturat peste 250.000 de voluntari din toate colțurile țării. Împreună, am strâns 240.000 de saci, adunând un total de 2.500 de tone de deșeuri din natură, în cadrul unor acțiuni desfășurate în toate cele 41 de județe și în Municipiul București. Let's Do It, Corporate! Anul acesta, 27 de companii s-au alăturat misiunii noastre pentru a aduce un impact pozitiv asupra naturii. Împreună, am mobilizat aproape 2.000 de voluntari în cele 41 de acțiuni de curățenie realizate. Am descoperit zone poluate cu deșeuri, iar obiectele întâlnite ne-au spus o poveste tristă: lipsa informării și conștientizării, dar și efectele devastatoare ale deșeurilor aruncate în natură. Acestea erau frecvent întâlnite pe malurile râurilor, în lizierele pădurilor și chiar în interiorul acestora. La final, am colectat 5.515 saci de deșeuri din acțiunile organizate.     Traininguri și workshop-uri Anul acesta, am susținut 5 workshopuri și traininguri în companii, având ca temă principală importanța colectării selective și reciclarea textilă. Aceste sesiuni au fost o oportunitate de a educa și implica angajații în procesele esențiale pentru protejarea mediului, ajutându-i să înțeleagă impactul pe care îl au alegerile lor zilnice asupra naturii și importanța reciclării corecte. Ce trebuie să știi despre Let’s Do It, Romania! Let's Do It, Romania! este cea mai mare mișcare socială din România și face parte din comunitatea internațională Let`s Do It, World!, cu un total de 198 țări și 60 de milioane de voluntari implicați în organizarea Zilei de Curățenie Globală, care împreună au strâns 303 000 tone de deșeuri.  !! România a fost cea de-a 4 ţară din comunitatea Let`s Do It, World!, încă din 2010, care a avut curajul să organizeze o astfel de acţiune şi este astăzi un model de bune practici pentru alte ţări de pe întreaga Planetă.

 

Re-Descoperă România Episodul 7. Cele 15 ,,Ţări” din România şi obiectivele turistice ale acestora

plecatdeacasa.net

101 locuri românești 

Februarie 2011

 

Între secolele X-XVI pe diferite hărţi şi în diferite scrieri, apar menţionate o serie de formaţiuni social, cultural-politice numite ,,ţări" şi dispuse, de obicei, în zonele depresionare ale munţilor sau podişurilor, apărate natural şi cu locuire permanentă.

La un moment dat erau menţionate în documente 20 de ,,ţări" sau ,,terra", care încep să se consolideze ca entităţi sau nuclee statale mai ales după marea invazie tătară din 1242. Între ,,ţările" pe care nu le-am caracterizat pentru ca şi-au pierdut cumva trăsăturile istorice, geografice şi culturale enumăr: Ţara Severinului, Ţara Berladnicilor şi a Bolohovenilor din Moldova, Ţara Crişurilor, în rest, mai jos, aveţi locaţia şi principalele obiective turistice din cele mai cunoscute zone etnografice de la noi.

1. Ţara Haţegului reprezintă regiunea aferentă Depresiunii Haţeg, situată între Munţii Poiana Ruscă la vest, Munţii Retezat la sud, Munţii Şureanu la est şi Culoarul Orăştiei la nord. Obiective Turistice: Cetatea Colț(presupusul Castel din Carpați al lui Jules Verne),Mănăstirea Colț, Biserica Densuş; Rezervaţia de zimbri din Pădurea Slivuţ; Biserica Sântămaria Orlea; Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei aflate în patrimoniul UNESCO şi Mănăstirea Prislop din satul Silvaşu de Sus, acolo unde se află mormântul părintelui Arsenie Boca.
2. Ţara Lăpuşului  este regiunea suprapusă peste Depresiunea Lăpuş, încadrată la sud de abrupturile Podişului Someşan şi Culmea Breaza iar la nord de Munţii Ţibleşului, în vest se află Culmea Preluca(Dealurile de Vest). Obiective Turistice: bisericile din lemn cum este cea din satul Rogoz, monument UNESCO sau Mânăstirea Rohia, unde este mormântul preotului Nicolae Steinhardt;
3. Ţara Oaşului reprezintă regiunea care se suprapune peste Depresiunea Oaşului, situată la poalele Munţilor Oaş, cu deschidere către Dealurile şi Câmpia de Vest, pe teritoriul judeţului Satu Mare. Obiective turistice: porţile monumentale de lemn; sărbătorile primăverii ca ,,Sâmbra oilor" din comuna Certeze; muzeul Ţării Oaşului din oraşul Negreşti Oaş; nunțile opulente ale localnicilor.

4.     Țara Maramureșului este asociată marii depresiuni intramontane a Maramureşului, dar şi zonelor aferente din județul cu acelasi nume. Este marginită la est de Munţii Maramureşului, la sud şi vest de Munţii Rodnei, Ţibleş şi Gutâi, iar la nord de Tisa, unde se află graniţa cu Ucraina, continuându-se şi dincolo, cu regiunea omonimă din ţara vecină. Obiective turistice: bisericile din lemn intrate în patrimoniul mondial UNESCO: Bârsana (biserica din sat şi nu mănăstirea!), Poienile Izei, Surdeşti, Budești.  Apoi tradiţiile şi obiceiurile păstrate de sute de ani; Cimitirul vesel de la Săpânţa dar şi cergile realizate aici; Memorialul victimelor Comunismului de la Sighet; mocăniţa de pe Valea Vaserului; staţiunile balneoclimaterice de la Ocna Şugatag şi Coştiui sau Complexul turistic Borşa.

5.     Țara Loviștei este situată între grupele montane ale Carpaţilor Meridionali, între Făgăraş la est şi Parâng la vest. Depresiunea Loviştei cuprinde spatiul mai larg creat de râul Olt, la confluenţa cu Lotrul. Obiective turistice: Mânăstirea Cornetu, singura pe sub care trece calea ferată!; Turnul lui Doancă, din epoca romană; Defileul Latoriţei şi valea Lotrului cu staţiunea Voineasa; Festivalul Open Air Blues Brezoi, devenit un fenomen, la sfârșitul lui iulie.

6.     Țara Bârsei este suprapusă peste partea de central-sudică a Depresiunii Braşovului, cu nume luat de la râul şi munţii din apropierea oraşului cunoscuţi sub numele de Postăvaru si Piatra Mare. Mărginită de munţii cu acelaşi nume la sud, de Munţii Perşani la vest, Întorsurii la sud-est şi porţiunile nordice ale Depresiunii Braşovului adică Depresiunea Baraolt şi Depresiunea Târgu Secuiesc.Obiective turistice: oraşul medieval Braşov cu toate construcţiile şi bisericile vechi; staţiunea de sporturi de iarnă Poiana Braşov; cetăţile ţărăneşti de la Feldioara, Hărman, Rotbav, Râşnov şi Prejmer, ultima în patrimoniul UNESCO; sărbătorile tradiţionale cu influente săseşti; Cetatea Codlei și abruptul Pietrei Craiului de lângă Zărnești.

7.     Țara Moților este  una dintre puţinele ,,ţări" care nu se suprapune în întregime peste o depresiune tectonică. În acest caz valea Arieşului reprezintă inima acestei ,,ţări". Este mărginită de două ,,ţări,, la vest şi anume cea a Beiuşului şi cea a Zarandului , iar spre est de Munţii Trascăului, spre sud de Munţii Metaliferi, iar spre nord de Munţii Vlădeasa. Veche vatră de trăire şi cultură românească, supusă la numeroase oprelişti, a generat cunoscutele răscoale conduse de Horea sau de Avram Iancu. Zona aceasta mai poartă numele şi de ,,Ţara Ţopilor” adică a lemnarilor, undeva între Vidra si Albac, şi a ,,Băeşilor”adică a minerilor, undeva între Câmpeni şi Brad. Obiective turistice: Panteonul moţilor de la Ţebea, lângă Brad, cu gorunul lui Horea; Muzeul aurului din Brad; obiectivele carstice cu peşteri, izbucuri, avenuri şi chei din platourile carstice Scărişoara, Padeş, Rădeasa, etc. sau  coloanele de bazalt Detunatele; Muzeul memorial Avram Iancu şi Târgul de pe Muntele Găina, ambele în comuna Vidra; Mănăstirea Lupşa; localităţile turistice Gârda de Sus, Arieşeni (cu pârtii de schi), Albac, Horea, Poiana Vadului.

8.     Țara Dornelor este recunoscută cu ,,inima" în centru Depresiunii Dornelor, zonă înconjurată de Munţii Suhard la vest, Călimani şi Giumalău la sud, Obcina Feredeu la nord şi Obcina Mestecăniş la est. Obiective turistice: staţiunea balneoclimaterică Vatra Dornei, cu posibilităţi de drumeţie pe Ouşoru, pe Suhard, pe Giumalău sau în Călimani; turbăriile-mlaştini oligotrofe- Poiana Stampei şi Şaru Dornei; tradiţiile şi obiceiurile de iarnă de la Dorna Candrenilor, Cârlibaba şi Şaru Dornei; satul Gura Haitii cu acces în Parcul Naţional Călimani (12 Apostoli, vf. Pietrosu și lacul Iezer şi la  fosta exploatare de sulf; Cheile Bistriţei sau ale Zugrenilor; 

9.     Țara Vrancei este o regiune de poveste care se întinde peste Depresiunea subcarpatică a Vrancei, extinzându-se şi peste dealuri, către Odobeşti şi Vidra şi către Munţii Vrancei, legată de legendele Vrâncioaiei şi de Ştefan cel Mare.Obiective turistice: defuncta staţiune Soveja, cu mausoleul eroilor căzuți în Primul Război Mondial şi cu casa memorială a geografului Simion Mehedinţi; costumele şi măştile populare tradiţionale; Cascada sau Săritoarea Putnei, lângă localitatea turistică Lepşa; târgurile şi nedeile tradiţionale de la Vidra şi Nereju.

10.  Țara Făgărașului-Oltului apare în documente ca Terra Blachorum- situată la poalele Munţilor Făgăraş, între abrupturile podişului Hârtibaciului /Târnavelor şi abruptul şi mai impresionant al Munţilor Făgăraş, mărginită la est de Munţii Perşani şi Ţara Bârsei şi la vest de Mărginimea Sibiului. Obiective turistice: Cetatea Făgăraşului cu bustul Doamnei Stanca; Complexul turistic Sâmbăta de Sus, Herghelia de la Sâmbăta, Mânăstirea Brâncoveanu; Muzeul memorial al lui Badea Cârţan de la Cârţişoara; traseele turistice spre munţii Făgăraş; nordul şoselei Transfăgărăşene; casele săseşti şi tradiţiile populare.

11.  Țara Zarandului este situată în ulucul depresionar dintre Munţii Codru-Moma la nord şi Muntii Zarandului la sud, având o deschidere largă spre Câmpia de Vest şi legături pe valea Crişului Alb cu Ţara Moţilor, iar peste culme la nord cu Ţara Beiuşului. Obiective turistice: orasul Sebiş cu un monument de arhitectură ,,Clădirea Morii" cu 365 de ferestre; muzeul memorial al scriitorului Ioan Slavici în castelul Bohus; cetatea Ineului cu monumetul închinat lui Gheorghe Doja; staţiunea Moneasa cu ape termale şi cu exploatarea de marmură; rezervaţia ,,Dosul Laurului,, cu o poiană de laur, unică în ţară;

12.  Țara Chioarului este situată la sud de depresiunea Baia Mare şi la vest de Ţara Lăpuşului, încadrată de Podişul Someşan şi Culmea Preluca la sud şi est şi de Dealurile de Vest la vest; Obiective turistice: zonă folclorică cu coruri bărbăteşti  de fluieraşi dar şi una etnografică cu case tradiţionale; Cheile Chioarului;

13.  Ţara Codrului este un spațiu mai puţin cunoscut şi mai izolat; este situată în nordul Dealurilor Silvaniei, de o parte şi de alta a Culmii Codrului, în fapt un mic munte din șisturi cristaline, cu o lungime de 28 de kilometri, este mărginită la sud de zona Cehului Silvaniei, la vest de treptele mai joase ale dealurilor ce coboară spre Câmpia Someşului, iar la est de Depresiunea Baia Mare şi de Ţara Chioarului.Obiective turistice deosebite nu are, doar că păstreaza bine tradiţiile şi obiceiurile unei populaţii româneşti statornice şi mândre, într-o zonă apărată natural, cu păduri întinse de fag şi stejar; multe biserici de lemn în județul Sălaj.

14.  Țara Năsăudului se suprapune peste dealurile cu acelaşi nume din nordul Transilvaniei, situată la poalele Munţilor Rodnei şi Ţibleşului; Obiective turistice: portul popular deosebit al bărbaţilor cu pălării cu pene de păun; casa memorială a scriitorului Liviu Rebreanu şi  cea a poetului George Coşbuc în localităţile cu acelaşi nume; staţiunea balneoclimaterică Sângeorz Băi;

15.  Ţara Beiuşului este suprapusă peste depresiunea-golf cu acelaşi nume și traversată de Crişul Negru. Este mărginită la nord de Munţii Pădurea Craiului, la sud de Munţii Codru-Moma, are legături intense cu Ţara Moţilor, peste pasul Vârfurile şi cu Ţara Zarandului, și o deschidere mare către Câmpia şi Dealurile Crişene; Obiective turistice: puncte de plecare din oraşul Beiuș, către Peştera Meziad, comuna Pietroasa unde se află Peştera Urşilor( sat Chişcău); bisericile din lemn din Petreasa, Rieni,Tutoreni,Tărcăiţa, Brădet; centre de artă populară cu costume populare, ţesături, mobilier, porţi sculptate, ceramică, cojocărit, dansuri populare; punct de plecare către staţiunea Stâna de Vale din masivul Vlădeasa şi către platoul carstic Padiş-Cetăţile Ponorului;Valea Sighiştelului.

Re-Descoperă România Episodul 6.Defileul Latoriței. Fără cuvinte, în multe cuvinte

 

101 locuri românești / plecatdeacasa.net

Defileul Latoriței. Fără cuvinte, în multe cuvinte

Sat Ciunget, Comuna Mălaia, Județul Vâlcea, Munții Latoriței, Grupa Parâng, Carpații Meridionali

 

Decembrie 2011

 

Munții Latoriței, sunt necunoscuți, restrânși ca suprafață, destul de înalți și înghesuiți între spinările vânjoase ale Parângului, Lotrului și Căpățânii. Aici s-a țesut o frumoasă legendă care vorbește despre iubirea dintre un păstor sau haiduc pe nume Lotru și o ciobăniță pe numele ei Latorița.

Cei doi, sau cele două(n.b.râuri), reușesc să-și împletească undele după zeci de kilometri în care aleargă paralel de o parte și de alta a acestor munți. Locul de întâlnire se numește, cum altfel ,,Gura Latoriței", și este situat la 30 de kilometri de Brezoi și la 7 km. de Voineasa, în capătul de vest al Țării Loviștei, în inima Meridionalilor.

Chiar dacă are nume de fată, Latorița este un râu viguros, care a reușit să(-și) creeze un defileu cum rar am întâlnit în România. Parafrazând o reclamă celebră, este ,,probabil cel mai frumos defileu din țara noastră".

Nivelul de bază coborât al Lotrului, a obligat Latorița să se adâncească, ferăstruind astfel o vale îngustă în cele mai dure roci existente la noi: șisturi cristaline, gnaise, roci magmatice și calcare cristaline.

Rezultatul geomorfologic te lasă fără suflare, la propiu. O incursiune într-o lume fantastică, bântuită de jgheaburi, pereţi surplombați, ace și țancuri, hornuri  și săritori peste care apa se răsfiră în voaluri de mireasă.  Din loc în loc, apar versanți tiviți de grohotișuri, acoperiți de molizi și de exemplare distinse de larice sau zadă, ori întinse șiraguri de brusturi uriași. Ici și colo mesteceni și fagi se amestecă cu coniferele, lăsând loc și pentru coloanele de piatră cenușie, care se ițesc printre ei.

După satul Ciunget, la 610 metri altitudine, unde se află și centrala hidroelectrica de 510 MW(cea mai mare din țară!), intrați în lumea minunată a defileului Latoriței, prins în chingile Munților Repezi-Părăginosu de o parte și cele ale Târnovului în cealaltă. Este primul și cel mai îngust sector al defileului, unde apa furioasă se agită peste pragurile colțuroase ale rocilor prea dure pentru a fi șlefuite, unde se ascund în marmitele de eroziune păstrăvi iuți și unde în anii '50 se practica plutăritul.

Pe lângă pereții surplombați, mașina își face loc cu greu, pe drumul asfaltat, dar neîntreținut, care duce până la cele două baraje ce întregesc farmecul locurilor  și oferă priveliști unice. Este vorba despre lacurile Petrimanu și Galbenu, lacuri care, paradoxal, îmbogățesc peisajul și nu îl urâțesc, cum se întâmplă în alte locuri. Doar stâlpii schilozi, de înaltă tensiune, obturează imaginea aparatului de fotografiat. Nu pot să-i ocolesc, cadrul îi prinde, stau scheletici pe mijlocul văii, ca niște arătări din altă lume.

La un moment dat, la câțiva kilometri de primul baraj, în zona în care valea se îngustează pentru a doua oară, apare o stâncă de calcar cristalin, peste care un firicel de apă curge ca o lacrimă pe versantul golaș. Se numește, destul de sugestiv, cascada Apa Spânzurată. Multe mici cascade au acum un debit minuscul, pentru că pâraiele din toți munții din jur plătesc tribut lacurilor de acumulare și forței omului.

Pe la Prejbeni, la 7 kilometri după ce am intrat în defileu, drumul se strecoară pe sub versantul Târnovului, pentru a poposi într-o mică depresiune numită Borogeana. După alți patru kilometri se ajunge la lacul Petrimanu, iar sectoarele înguste devin din ce în ce mai rare, pentru a se destinde la capătul traseului, la barajul lacului Galbenu. Deja am ajuns la 1150 de metri, altitudinea primului baraj, așadar am urcat 500 de metri. Drumul continuă pe lângă cele două lacuri spre Iezerele Latoriței și cascada Moara Dracului, alte minuni din munții ăștia frumoși și necunoscuți.

Postarea originală și mai multe poze-AICI

Vaporeto pe Bega

Știați că pe Bega, în Timișoara, există un fel de autobuz... fluvial? Canalul a fost curățat, reamenajat, o adevărată oază de răcoare vara. Banii au venit de la mult hulita UE, vaporașele la fel, iar prețul unui bilet este de 1 leu! Detalii am (s)pus și eu în videoclip.

Suntem atât de civilizați pe cât reciclăm?

Suntem pe ultimul loc la reciclare pe cap de locuitor în UE! În România, se reciclează fix 36 de kilograme de deșeuri pe fiecare locuitor! Dacă nu este trist, atunci este jenant de rușinos, mai ales când observăm că locul de deasupra nostră din clasament este ocupat de Malta cu aproape dublul cantității( 70 kg.). 

Campionii la civilizație ecologică (construită, este drept, și cu amenzi mari) sunt neserioșii ăia de austrieci, care reușesc să recicleze  într-un an mai bine de 516 kilograme de deșeuri pe cap de locuitor. Și pentru prostia noastră plătim mii de euro pe zi penalizări! Când pun cifrele acestea două cap la cap, mă apucă un dor să plec pe râuri de munte... Dar și acolo, pet-urile de la muntenii și turiștii noștri ecologiști fac legea.

Austriecii aceia care nu ne lasă în Schengen! Ce să zic, niște needucați... Cancelarul lor are multe bube politice de rezolvat și va da socoteală pentru ele la intern, dar nu austriecii și firmele lor sunt vinovați pentru că noi, primii în Europa de la coadă nu suntem admiși. Asta apropo de antipatia față de ei manifestată în ultimul timp.

Să revenim la civilizație ecologică. După Austria, urmează Danemarca (411 kg.) și Germania (409 kg.), alți cotropitori anglo-saxoni ai spațiului european. Asta îmi aduce aminte de un episod dintr-o călătorie în Bavaria, unde, la pensiunea unde eram cazați se aflau 7 pubele sau 7 fracții de reciclare, pe înțelesul tuturor: sticlă albă, sticlă colorată, hartie, carton, plastic, metal și menajer. 

Proprietarul nu ne-a indicat decât un singur lucru în mesaj, să reciclăm cum trebuie!!!

Aici o altă imagine unde este vorba de procentul pe țară. Oricum, tot acolo cu Malta și Grecia.

Germania destinația ideală pentru turism sustenabil

Sustenabilitatea este importantă pentru dvs.? În acest caz, Germania este destinația ideală pentru dvs.! Din ce în ce mai multe idei noi, creative pentru o vacanță ecologică și responsabilă din punct de vedere social apar și se dezvoltă constant – fie că este vorba de oferta ecologică a hotelurilor sau a unor regiuni întregi.

Și, deoarece emisiile de CO2 se generează în mare parte la sosire și la plecare – este mai ecologic să optați pentru o călătorie lungă, în loc de câteva scurte.
Ce alt motiv mai bun pentru o vacanță mai lungă în Germania? Aici puteți găsi idei de călătorie

Chiar dacă aveți impresia că știți deja bine Germania, cu siguranță veți găsi aici destinații de călătorie noi, viabile. Germania este mai mult decât o colecție a obiectivelor sale: experimentați viața regiunilor germane, plimbați-vă prin piețele locale și bucurați-vă de o vacanță relaxantă în mijlocul naturii protejate.

Explorare relaxată

Germania are o rețea extinsă de trasee pentru iubitorii de drumeții/plimbări și bicicliști, iar bicicletele de închiriat pot fi rezervate și închiriate cu ușurință online în aproape toate orașele În unele locuri puteți de asemenea închiria un caiac și apoi explora orașul din apă dintr-o perspectivă complet nouă. În multe regiuni germane, veți călători mai repede cu trenul sau autobuzul care sunt gratuite pentru vizitatori. Campionii sustenabilității 2023 Cine are cele mai bune idei și unde este implementată sustenabilitatea în mod consecvent? Pentru a treia oară, Germania și-a invitat orașele și regiunile la o competiție pentru dezvoltarea durabilă a turismului. Pentru turiștii conștienți din punct de vedere ecologic, cele 6 câștigătoare sunt, desigur, destinații deosebit de valoroase de vizitat și sunt, de asemenea, un model pentru alte destinații din Germania. Sustenabilitate certificată Sustenabilitatea este un subiect complex, motiv pentru care multe unități de cazare din Germania își verifică și își certifică în mod regulat măsurile sustenabile cu ajutorul unor organizații independente. Pentru o planificare ușoară și eficientă a călătoriei – aici puteți găsi o prezentare generală a celor mai importante certificate create în cooperare cu Ecotrans. Germania cu trenul Ajungeți la destinație rapid, confortabil și durabil - cu energie electrică 100% verde în destinații îndepărtate ale Căilor Ferate Germane (DB) și transport local gratuit în multe regiuni pentru turiști. Protejarea climei poate fi atât de simplă.

Când vara nu mai vrea să plece. Toamna fetelor bătrâne și iarna sfinților de gheață

Cam așa aș rezuma vremurile meteo pe care le trăim la acest sfârșit de septembrie, în buza echinocțiului de toamnă. Așa spuneau bunicii verilor întinse uneori până la început de octombrie, care nu mai doreau să plece din emisferele boreale: ,,Vara fetelor bătrâne". 

La ce se refereau doar ei știau, pentru că își aveau originea în ancestralele lor obiceiuri și observații intracomunitare. Cert este că ,,vara" asta întârziată avea și un corespondent plasat pe luna mai-iunie numit: ,,Iarna sfinților de gheață". Era acel moment din an când lumea se pregătea de explozia luminii și venirea căldurii iar timpul și rotația curenților jet-stream, nu prea erau de acord cu așteptările bătrânilor noștri.

Așadar, vă rog luați un pic aminte la felul în care se manifestă clima pe aceste meleaguri, gândiți-vă că au fost sute de situații de acest fel în istorie și nu cădeți în patima iubitorilor de apocalipse meteo. Este adevărat că sunt schimbări generate de extensia puternică a presiunii umane asupra mediului, sunt date care indică acest lucru, dar toate trebuie luate cu moderație.
Și cercurile ecologiste care promovează conștientizarea de către locuitorii planetei a schimbărilor climatice fac bine că trag semnale de alarmă asupra înnecării Terrei în gunoaie și poluare, dar de asemenea lucrurile trebuie temperate pentru că isteriile acestea fac rău.

Fâneață de Bucovina

Fânețele din munții noștri dispun de o bogăție extraordinară de specii, de la arnică și  margarete până la mușețel sau romaniță. Pe fundal puteți observa o line deosebită de conifere speciale pe numele lor larice sau zadă( Larix decidua). Drumul este cel spre Mănăstirea Sihăstria Putnei, dacă vă era dor... Vă pupă proful Irașcu!

Crepuscul Solstițiu de vară 2023

Un crepuscul normal, dar atât de minunat la ceas de asfințit, în seara solstițiului de vară, 2023. Cu explicații... mă rog. Îngemănarea între acea de lumină care pleacă și noaptea care va să vină este întotdeauna fascinantă, iar când se întâmplă la debutul verii astronomice, parcă are altă încărcătură. Vă pupă proful Irașcu!

Embrace German Nature: o vacanță sustenabilă între munți și mare

Germania înseamnă insule, coaste, păduri, lacuri, râuri și munți: Natura din Germania este unică.

3 situri din patrimoniul natural mondial aflate sub protecția UNESCO, 16 rezervații ale biosferei care se află pe lista UNESCO a ariilor protejate și 104 parcuri naturale păstrează această comoară extraordinară, pe care vizitatorii o pot explora pe numeroase trasee de drumeții și ciclism bine întreținute.
O călătorie cu trenul neutră din punct de vedere climatic și o ședere mai lungă în unități de cazare certificate ecologice vă transformă vacanța într-una responsabilă față de mediu și chiar mai relaxată. Găsiți adevărata relaxare în peisaje de vis.

Peisaje pitorești

Cele mai frumoase călătorii încep în minte. Alăturați-vă nouă într-o excursie unică și cunoașteți coaste dramatice, insule romantice, defileuri adânci și păduri dese dintr-o perspectivă panoramică! Sunetul mării Ciripitul păsărilor, șoapta vântului și zgomotul mării în depărtare, nechezatul cailor și galopul copitelor pe nisip... Soarele pe față, picioarele în apă: a asculta natura și a te deschide către ea cu toate simțurile este o binecuvântare pentru suflet. Ascultați melodia mării. Magia unei cabane de munte Sus, în munții Allgäu, la o altitudine de 1.108 metri deasupra nivelului mării, Silvia Beyer administrează prima cabană cu profil vegetarian din Alpi. Ingredientele regionale autentice stau la baza meniului ei. Așa a învățat de la mama și bunica ei și este cel mai bun lucru pentru natură, planetă și om. În cele din urmă: „Înviorarea sănătoasă face fericirea montană completă”. Salvatorul focilor Tanja Rosenberger nu-și poate imagina viața fără foci. Ea este managerul rezervației de foci din Friedrichskoog, și pentru ea, conservarea mamiferelor marine și a habitatului natural al acestora este mult mai mult decât o muncă, îi face mare plăcere în special să le reintroducă în sălbăticie: „Nu este nimic mai frumos decât imaginea unui pui de focă care înoată spre libertate”. Vacanță durabilă Alegeți destinații turistice cât mai departe posibil de hot-spoturile cunoscute, planificați-vă o vacanță mai lungă în loc de două scurte, experimentați natura mai intens și mai eficient din punctul de vedere al costurilor – pe jos, cu bicicleta sau chiar cu canoea - există multe posibilități de a călători responsabil din puncte de vedere ecologic și de a crea amintiri de neuitat! Iată 10 sfaturi de vacanță care vă vor încânta.

Delta Dunării-caracterizare fizico-geografică

 

Poziție geografică: în E ţării

Limite/vecini: N – Granița cu Ucraina( pe brațul Chilia); S – Podișul Dobrogei;E – Platforma continentală a Mării Negre; V – Podișul Dobrogei

Caracteristici ale reliefului:

-         Câmpie aluvionară(încă) în formare

-         Relief pozitiv cu altitudinea medie de 0,5 m și altitudinea maximă de 12,4 m în Grindul Letea

-         Ostroave (insule joase, alungite formate prin depuneri de aluviuni pe cursul râului/brațului/canalului)

-        Grinduri (forme de relief pozitiv situate în deltă sau pe marginile ei): maritime – s-au format prin acțiunea curenţilor marini + aluviunile aduse de Dunăre(Letea cu relief de dune, Caraorman, Săraturile), fluviale – în lungul braţelor Dunării, continentale – rămăşiţe de uscat predeltaic (Chilia, Stipoc)

-         Formare- într-un fost golf al Mării Negre prin depuneri succesive de aluviuni, după topirea ghețarilor 

-         Cuprinde trei braţe semnificative: Chilia, Sulina, Sf. Gheorghe/ Tulcea mai mic de 17 km

-         Chilia cuprinde cea mai mare parte din debitul fluviului (60%) cu multe ostroave şi are o deltă secundară pe teritoriul Ucrainei.

-         Sulina este cel mai scurt şi cel mai navigabil braţ şi cuprinde 18% din apele Dunării

-         Sf. Gheorghe are multe meandre pe cursul acestuia – 22% din debitul Dunării- insule la vărsare( Sacalin)

CLIMA:

factorii ce influenţează clima în această zonă sunt:

-         Marea Neagră, relieful jos, poziția extrem estică 

-         temp.medie anuală -peste 11° C

-         precipitații medii anuale –sub 400 mm/an

-         Vânturile: crivăţul şi brizele marine

-         Etaj de climă: de deltă şi litoral

-         Influenţă/nuanță climatică: pontică

LACURILE:

-         Dranov, Lumina, Roşu, Puiu, Matița, Merhei

VEGETAŢIE:

-         vegetaţie de luncă – stuf, papură,nuferi, sălcii, plopi, arini

-         pădure de stejari termofili pe Grindul Letea

FAUNA:

șacali, bursuci, lupi, câinele enot, vidra, pelicani, cormorani, lebede, sturioni

SOLURI: de luncă-aluvionare, 
nisipoase