DESCRIEREA GENIULUI ŞI ÎNSUŞIRILOR NAȚIUNII MOLDOVENILOR DIN BUCOVINA

Generalul Gabriel Splény von Miháldy, primul guvernator al Bucovinei, realizează  pentru Curțea Imperială de la Viena un raport intitulat ”Descrierea districtului Bucovina”. În 1775, acesta îi descrie pe moldoveni după toate elementele unui studiu socio-antropologic. Nu cred că o să placă  multora, dar este o versiune a modului cum ne privesc alții în totală opoziție cu ce am fost învățați să credem despre noi, românii în general. Să ne luăm și să ne vedem așa cum suntem, cu bune și cu rele.

1. Talente şi caracter. Geniul acestei naţiuni are la bază un umor natural, dar înclinat mai mult spre şiretenie. Aceasta îi face să fie în ceea ce fac şi în ceea ce omit să facă, prefăcuți și ambigui, aşa încât nu te prea poţi încrede nici în faptele, nici în vorbele unui moldovean...

 2. La primejdie sunt neînfricaţi și aproape neiertători la jignire; în acelaşi timp sunt uşurateci și înclinaţi spre schimbarea autorităţii din dragoste pentru libertate. Zgârcenia lor înnăscută atrage după sine invidia, iar aceasta tendinţa de a se îmbogăţi spre paguba celor din jur.

3. Educaţia. Nobilul ca şi clericul nu are aproape nici un fel de studii sau altă educaţie și, prin urmare, țăranul este și el mai primitiv…

4. Obiceiuri. Ţăranii și clericii sunt dedaţi îndeosebi beţiei, ceea ce-i incită la bătăi spontane şi la neascultare, așa încât moldoveanul, îmbătat cu vin sau rachiu, este în stare să se opună chiar militarilor. În toate acţiunile şi neacţiunile lor sunt neşlefuiţi şi comparabili mai mult cu un popor barbar, decât cu un popor pe jumătate civilizat.  Statura moldovenilor depăşește media. Sunt ,,nervoși", „musculoşi" și obișnuiţi din copilărie cu călăria. Modul lor de viaţă este foarte modest, fiindcă se hrănesc exclusiv cu lapte, brânză și mălai, adică pâine de cucuruz.

6. Înclinaţia către viaţa de soldat. Însușirile abia amintite îi fac îndemnateci pentru viaţa soldăţească, cum şi-au arătat curajul şi în ultimul război, când au fost folosiţi de ruşi cu folos ca voluntari; dar ei detestă în aşa măsură subordonarea, încât puţini vor putea fi încorporaţi în trupele regulare.

7. Lenevia este considerată de norod ca baza fericirii: Hărnicia lor se întinde numai până la acoperirea necesităţilor anuale, aşa încât, dacă binecuvântarea Domnului este îndestulătoare într-un an, pentru mai mulţi ani, moldoveanul nu vrea să mai lucreze în anii care urmează atâta timp cât ajung proviziile.

 8. Îmbrăcămintea. Moldoveanul este îmbrăcat simplu, dar bine apărat de frig; ţesutul femeilor le pune la îndemână rufăria și aşa numitele sumane sau paltoane ţărăneşti, postavul fiind ţesut de ei înşişi, mai ales la munte.

9. Religia. În ceea ce priveşte religia, ei aparţin cu toţii (cu excepţia câtorva străini şi catolici ardeleni) religiei greceşti neunite, şi deşi nici popii nu au aproape nici o cunoştinţă despre deosebirile dintre religii, ei sunt atât de fanatici în religia lor, încât abia dacă-i consideră pe ceilalţi creştini, mai ales însă pe catolici, mai buni decât evreii şi păgânii.

10. Simpatia faţă de guvernul împărătesc-regesc. După descrierea de mai sus a geniului naţiunii, s-ar putea pune întrebarea, dacă această naţiune ar putea simpatiza cu guvernul împărătesc-regesc. După părerea mea sunt siguri și dacă ar fi eliberați de apăsarea frecventelor poveri, care se ridică numai pentru transportul produselor naturale la peste 100 de zile şi dacă nu ne-am amesteca în religia lor şi în evidentele lor libertăţi şi obiceiuri gospodăreşti, adică nu ne-am preocupa de bunurile şi averea lor în amănunţime, ei s-ar putea comporta ca o națiune destul de supusă.

Zicale românești, ziceri și proverbe locale din Bucovina

Acestea reprezintă expresia unui anume mod de viață, a unei atitudini față de muncă, comunitate, oameni, cultură, credință sau tradiție. 

Citindu-le, putem descifra adevărate norme de comportament, care se perpetuează de secole în acest spațiu geografic, devenite în timp chiar repere de viață morală.

Cele mai multe din zicătorile, zicerile sau proverbele locului, devin adevăruri de necontestat, adevărate sentințe, suprapuse peste experiențele istorice și învelite bine într-un eșafodaj metaforic.

Practic, nimic nu scapă atenției și memoriei populare pentru că în aceste proverbe regăsim înțelepciunea de veacuri a românilor și a celorlalte minorități trăitoare în Țara cea de sus a Fagilor.  Cele mai multe astfel de zicători se auzeau la șezătorile de iarnă și la clăcile organizate în curțile oamenilor sau când veneau urătorii, ori mergea Malanca.

Iată, mai jos, enumerate succint, cele mai cunoscute proverbe locale inclusiv cele despre muncă, hărnicie şi stăruinţă:

 

-         Bețivul când îi beat (bat), pare că-i împărat;

-         Numai banul muncit are preţ;

-         Din coadă de câine, nu faci sită de mătase;

-         Lucrul lungeşte viaţa, iar lenea o scurtează;

-         Nimini n-o să trăiască, lumea să o moștenească;

-         Munca-i temelia vieţii;

-         Dihorul nu mănâncă găini di la casa lui;

-         E scump la tărâțe și ieftin la făină;

-         Lenea-i la om ca şî rujina la fier;

-         A mun(ș)cit o vară, i-a băut într-o sară;

-         Nu-i în casă gospodină unde lenea e stăpână;

-         Ce-și face omul singur, nici dracul nu poate să-i desfacă;

-         În față mumă și în dos ciumă;

-         Sătulul nu crede (ș)celui flămând;

Ce obiective turistice din țara noastră sunt propuse pentru Monumente UNESCO

Se numește Lista Tentativă/Indicativă UNESCO. Fiecare țară are așa ceva. Obiective antropice și naturale excepționale, care ar trebui cunoscute de turiști. De ai noștri în primul rând, apoi prin promovare de către cei străini. 

Câți dintre noi am auzit de ele și câți le-am și vizitat sau ce înseamnă UNESCO? Sursa:  Comisia Natională a României pentru UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură)

- Mănăstirea Neamţ
- Biserici bizantine și post-bizantine din Curtea de Argeș
- Ansamblul Monumental din Târgu Jiu ( n.a. Brâncuși)
- Ansamblul rupestru Basarabi (n.a. zona Mufatlar, cariera de cretă Basarabi)
- Biserica „Trei Ierarhi” din Iași
- Culele din Valahia Mică( n.a. case cu turn, semi fortificate din Vâlcea, Gorj)
- Biserica Densuș ( n.a.piatră folosită de la cetățile daco-romane)
- Centrul istoric al orașului Alba Iulia ( n.a.Cetatea Bastionară Alba Carolina)
- Masivul Retezat
- Pietrosul Rodnei (vârful muntelui)
- Sînpetru (sit paleontologic)- asociat Geo Parcului Țara Hațegului
- Codrul secular Slătioara (pădure seculară)- Masivul Rarău
- Frontierele Imperiului Roman - Dacia
- Frontierele Imperiului Roman - Limesul Dunării
- Peisajul cultural minier Roșia Montană
- Centrul istoric al Sibiului și ansamblul său de pieţe
- Vechile sate Hollókő și Rimetea
și împrejurimile lor ( n.a. Județul Alba)

Cum a rămas mănăstirea Putna în graniţele României?

Anul 1940, cînd României i se răpesc mai multe ţinuturi istorice (Basarabia, Bucovina de Nord, Herţa), va consemna la mănăstirea Putna una din cele mai strălucite fapte de arme ale militarilor români. După ultimatumul sovietic din 28 iunie 1940 are loc retragerea trupelor române din Bucovina de Nord care intră astfel sub ocupaţia sovietică. Deşi pe harta cu noua delimitare a frontierei româno-sovietice comuna Putna dimpreună cu chilia Sfîntului Daniil Sihastrul şi cu mănăstirea figurau în interiorul statului român, totuşi, în ziua de 6 iulie trupele ruseşti au ocupat aceste locuri sfinte pentru orice român. Numai hotărîrea, curajul şi dragostea de ţară a cîtorva militari ai Grupului de Cavalerie-Recunoaştere nr. 25 au făcut ca acest “Ierusalim al neamului românesc” să rămînă în limitele graniţei actuale.

Informaţii despre intenţia ocupării satului Putna sosesc la statul major al Divizei 13 Infanterie comandată de generalul Dăscălescu încă din dimineaţa zilei de 6 iulie. Numeroşi localnici au sesizat autorităţile române despre acţiunea de incitare la revoltă a populaţiei de către patronul fabricii de sticlă din localitate (situată în vecinătatea mănăstirii), care prin noua linie de demarcaţie a frontierei îşi vedea cea mai mare parte a forţei de muncă (ce provenea din satele recent înstrăinate) în imposibilitate de a veni la lucru.

Sensibilizată de faptul că, în urmă cu cîteva zile, printr-o provocare asemănătoare, ţinutul Herţa – despre care nu se amintise nimic în ultimatul U.R.S.S. – fusese ocupat ilegal de trupele sovietice, conducerea diviziei ordonă Grupului de Cavalerie 25 “marş galop la Gura Putnei şi satul Putna care este ameninţat”. În după amiaza zilei bolşevicii deja ocupaseră mănăstirea Putna, satul şi zona chiliei Sfîntului Daniil Sihastrul. Sosiţi la faţa locului după ora 20, militarii români conduşi de căpitanul Ioan Tobă (Hatmanul) angajează imediat lupta cu inamicul.

După luptele din timpul nopţii, spre dimineaţă agresorii sunt dezarmaţi şi alungaţi peste limita noii graniţe. În documente se menţionează faptul că pentru partea română aceste ciocniri au dus la rănirea a 4 ostaşi, în timp ce de partea sovietică au existat mai multe pierderi, morţii fiind îngropaţi pe malul rîului Suceava, iar răniţii fiind predaţi armatei roşii.

Importanţa acestui act de bărbăţie şi curaj al militarilor români este cu atît mai mare cu cît ţinutul Herţa, pierdut printr-o lipsă de fermitate şi hotărîre, a rămas pînă astăzi înstrăinat de România. Oare ce-ar fi fost în inima românilor care ar fi trebuit să treacă graniţa cu paşaport ca să se poată închina la mormîntul marelui Ştefan? Şi oare unde ar mai fi ajuns tezaurul de carte veche şi broderie medievală păstrat cu atîtea sacrificii de către călugări? Comandantul grupului ce a eliberat mănăstirea Putna în acele zile fierbinţi a suferit pentru acest act de curaj deportarea în ţinuturile Siberiei între 1948-1964. Redăm mai jos o serie de mărturii-document, deosebit de emoţionante, referitoare la această pagină de istorie militară scrisă la mănăstirea Putna.

 

Prea Fericite Părinte Patriarh,

 

Subsemnatul Ion Tobă-Hatmanu, Lt. Colonel-pensionar domiciliat în Braşov pe str. Poarta Scheii nr. 25, cu filială şi creştinească supunere rog respectuos să binevoiţi a cunoaşte cele mai jos expuse:

În calitate de Căpitan-Comandant al Escadronului 25 Călăraşi mă aflam în primele zile ale lunii iulie 1940 în oraşul Rădăuţi-Bucovina când am primit ordin din partea Comandantului Diviziei 13 Inf. General  N. Dăscălescu, să inspectez noua linie de frontieră trasată pe baza actului de la 28 iunie 1940 intervenit între noi şi Moscova, deoarece s-au semnalat incidente cu încălcări de frontieră şi depăşiri de teritoriu în dauna noastră.

Ajuns în regiunea Putna, am întîlnit un grup de ţărani în frunte cu numitul Bivolaru Ilie fugiţi din Putna care mi-au spus că trupe răzleţe ruseşti au ocupat localitatea și mănăstirea cu mormîntul lui Ştefan cel Mare şi chilia lui Daniil Sihastrul.

Din spusele ţăranilor şi din informaţiile culese, acele trupe fuseseră invitate fără ştirea autorităţilor superioare sovietice să înainteze peste frontiera trasată de o delegaţie de evrei în frunte cu fabricantul Fischer, proprietarul fabricii de sticlă din Putna, deoarece evreimea din partea locului îşi vedea situaţia ameninţată din cauza stării de spirit creată de activitatea curentelor de dreapta din acea vreme care îşi aveau conducerea locală în oraşul Rădăuţi, în persoana fostului Comandant legionar  Vasile Iaşinschi, membru în senatul legionar.

În faţa acestui act abuziv, necunoscut de oficialitatea sovietică, am ordonat ofiţerilor şi ostaşilor subordonaţi să restabilească imediat frontiera respingînd efectivele sovietice pe poziţiile iniţiale. Am predat apoi frontiera consolidată posturilor de grăniceri din Regimentul 3 Grăniceri fost cu sediul în Cernăuţi cum şi unui pluton de vînători de sub comanda Lt. Andronic Titus.

Ajungînd la concluzia că odoarele Mănăstirii, valorile de artă cum şi celelalte obiecte de preţ nu erau în siguranţă, le-am încărcat pe toate în două maşini militare aşa după cum sunt ele specificate în Dos. Nr. 1/940 fila 77-80 dispunînd expedierea lor sub pază la Cozia. Ele au fost astfel salvate şi se află de cîţiva ani din nou la Mănăstirea Putna. Rog respectuos a reţine că un incident similar s-a petrecut în aceeaşi perioadă cu circa 26 de comune din nordul fostului judeţ Dorohoi rămase şi astăzi în afara frontierelor noastre, datorită unei invitaţii asemănătoare, fără ştirea autorităţilor superioare sovietice, făcută de o delegaţie din târgul Herţa în frunte cu Dr. Max Weissman, medic veterinar şi Carol Pomîrleanu, negustor de manufactură.

În dovedirea acţiunii de mai sus aduc următoarele probe:

1.     Copie-extras din Registrul Escadronului 25 Călăraşi cu o schiţă a teritoriului încălcat şi o fotografie a unora dintre ofiţerii şi ostaşii care au participat la acţiune.

2.     Declaraţia săteanului Bivolaru Ilie şi a călugărului pensionar Schipor Damaschin din Putna.

3.     Scrisoarea fostului S.Lt. Constantinescu-Ghiocel, azi pensionar domiciliat în Ploieşti, str. Em. Zola nr. 2, et. I.

4.     Declaraţia scriitorului Ion Larian Postolache, fost soldat T.R. din unitate, domiciliat în Bucureşti, str. A. Ipătescu 11 A.

5.     Menţiunea asupra valorilor inventariate în Dos. 1/940 al Mănăstirii Putna fila Nr. 77-80.

Prea Fericite Părinte Patriarh,

Prin fapta mea nu mi-am făcut decât datoria de supus credincios al Bisericii strămoşeşti şi de ostaş al Ţării. Drept aceea pentru salvarea acestui pămînt, pentru salvarea acestui lăcaş, pentru salvarea acelui mormînt şi pentru salvarea acelor odoare, am păstrat în suflet o pioasă mulţumire de creştin şi de român timp de aproape 35 de ani fără să zic nimic.

Nici acum, Prea Fericite Părinte Patriarh, n-aş fi cutezat să ajung pe nici o cale în faţa Prea Fericirii Voastre, însă cei 72 de ani rostogoliţi peste mine şi peste soţia mea bolnavă şi prinsă în ghipsuri, mă apasă cu greutatea şi cu mulţimea lor şi ca să nu ne înăbuşe rugăm uşurarea lor aşa cum Prea Fericirea Voastră va hotărî cu înaltă înţelepciune.

(Sursa: https://izestrea.wordpress.com)

 

Al Prea Fericirii Voastre prea supus şi credincios fiu,

                                                                                                 Ioan Tobă Hatmanu

Extras din Revista Mănăstirii Putna, dedicată

celui de-al 500-lea an de la naşterea în

ceruri a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare


 

Parada cailor și atelajelor Gura Putnei 2022

Un filmuleț de la parada cailor și caleștilor, să le zic așa, de pe imașul uriaș de la capătul satului Gura Putnei-Karlsberg. Eveniment anual prilejuit de zilele comunei Putna, de 2-3 iulie, de sărbătoarea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. Mulți cai, cum altfel decât frumoși, atelaje interesante și o lume pestriță, pestriță... O altă lume, cea a crescătorilor și samsarilor și a multor ,,gură cască” ( ca mine!) surprinsă bine, zic eu, în cele peste 2 minute de film. Ca o sugestie, încercați doar să ascultați, fără să priviți. Altă lume... Vă pupă proful Irașcu!

Parada portului popular Putna 2022

Parada portului popular de la intrarea în Putna, surprinsă la 7.20 dimineața, în drum spre mănăstire. Alaiul frumos de oameni îmbrăcați în costume tradiționale se îndrepta către Putna, la sărbătoarea Sfântului Ștefan cel Mare, care are loc pe 2 iulie și coincide cu serbările anuale ale comunei.

Pensiunea Enothera - locul ideal pentru a petrece timpul

Ce inseamna o excursie reusita? Cea in care ai ce povesti la intoarcerea acasa. La Pensiunea Enothera din Valeni-Dambovita este usor sa te indragostesti de locurile unde maretia muntilor, desisul padurilor, puritatea aerului, frumusetea locurilor si tihna sunt elemente favorizante pentru petrecerea unor clipe de neuitat.

Ce inseamna o excursie reusita? Cea in care ai ce povesti la intoarcerea acasa. La Pensiunea Enothera din Valeni-Dambovita este usor sa te indragostesti de locurile unde maretia muntilor, desisul padurilor, puritatea aerului, frumusetea locurilor si tihna sunt elemente favorizante pentru petrecerea unor clipe de neuitat.

Cei care cauta cazare la o pensiune cu piscina si ciubar la munte sunt atrasi de frumusetea peisajului, a drumului care „taie respiratia” si cele mai frumoase trasee turistice din Bucegi.  Aici, orice posibilitate de relaxare si agrement este foarte apreciata de oaspetii pensiunii, indiferent de vremea de afara sau de motivul pentru care au ales locatia.

Locul ideal pentru intalniri cu familia si prietenii!

Fie ca este vorba de o aniversare, o zi de nastere sau onomastica, la Enothera se gaseste echilibrul perfect intre atmosfera si locatie, astfel incat evenimentul sa fie unul cat mai captivant.

Spatiul din cadrul pensiunii, amenajat pentru evenimente private in aer liber, este ideal inclusiv pentru momentele petrecute alaturi de prieteni si familie. Cadrul modern si prietenos cu gradina si terasa, cu spatiu generos pentru organizarea unui eveniment privat, loc de joaca pentru copii, zona de berbeque si foisoare invita la relaxare si voie buna, indiferent de natura evenimentului, fie el sub forma unei adunari restranse, petreceri private sau corporate.

Unitatea de cazare spatioasa, in regim self catering, inchiriata integral, pune la dispozitia oaspetilor sai sase camere duble cu bai proprii, televiziune prin cablu, Wi-Fi gratuit si o panorama splendita spre maretia muntilor ce inconjoara locatia. Bucataria este complet utilata, iar livingul generos cu semineu si zona de luat masa asigura un confort ridicat intr-un spatiu functional si estetic in egala masura.

Pensiune cu piscina si ciubar la munte

Famiile cu copii si grupuri de prieteni gasesc Pensiunea Enothera drept locul ideal pentru o vacanta plina de activitati, joaca, dar si relaxare. Cei care se bucura de linistea si mediul relaxant al pensiunii pot face o baie in piscina exterioara ultra moderna sau isi pot revitaliza simturile in ciubarul din lemn prin care isi pot reactiva energia dupa o zi plina in natura. Atat piscina, cat si ciubarul pensiuinii sunt incluse in pretul de cazare, astfel ca oaspetii pot profita la maximum de ore nelimitate de distractie in intimitate, departe de privirile curiosilor!

Piscina acoperita ramane locul preferat de petrecere a timpului liber in zilele calduroase, fiind o adevarata atractie pentru adulti si copii deopotriva, in timp ce ciubarul devine, de fiecare data, locul perfect pentru a savura cafeaua de dimineata sau cel mai bun pahar de vin la un apus feeric. Chiar daca la munte vremea se poate schimba rapid, sfidand uneori prognoza meteo estimata, pensiunea ofera posibilitati de agrement si pentru zilele ploioase sau mai racoroase. In piscina acoperita cu apa incalzita oaspetii pot petrece momente extrem de placute, chiar daca afara ploua sau vantul isi face simtita prezenta.

Pensiunea Enothera din Valeni-Dambovita se afla in comuna traversata de soseaua judeteana DJ723 ce leaga Valea Dambovitei si DN 72A de Valea Argesului si DN73D, la poalele Carpatilor Meridionali, la doar doua ore de Bucuresti  cu masina - spre Targoviste, evitandu-se astfel aglomeratia de pe Valea Prahovei - departe de aglomeratiile urbane sau ambuteiajele in trafic, intr-o zona linistita, perfecta pentru o vacanta activa, relaxare si odihna.

Șezătorile de iarnă din Bucovina

Aveau loc în timpul lungilor seri de iarnă, din timpul postului, care pregăteau salba de sărbători de la finalul anului. Ele reprezentau un bun prilej de întâlniri între fii și ficele satului, momente plăcute, în care tinerii primeau sfaturi, se transmiteau pe cale orală legendele locului ori erau enunțate diverse practici sau chiar interdicții legate de atitudini și comportamente sociale.

Întâlnirile de acest fel erau importante, pentru că acestea țineau comunitatea unită, chiar prin critici și bârfe, prin transmiterea legendelor sau scurte episoade de dansuri tradiționale. Șezătorile se organizau în zilele de mijloc ale săptămânii, când avea loc toarcerea și scărmănarea lânii și a altor plante textile, ca inul sau cânepa.

 

Fetele şi feciorii se adunau seara la o casă, pentru a ajuta la diverse munci, a cânta, ori a spune poveşti, basme, snoave. Aceste şezători, numite şi furcării, danţ sau sedenci, considerate de specialişti drept dovezi ale existenţei unei comunități feminine aveau rolul pregătirii fetelor pentru viaţa de familie şi cea conjugală. 

Ca ritualuri de iniţiere premaritală practicate în cadrul şezătorilor, erau, de exemplu, discuţiile între fetele care participau la şezătoare şi femeile căsătorite, care le iniţiau în viaţa sexuală sau făceau acest lucru prin intermediul unor ghicitori, cântece, jocuri sau alte forme pe care le permitea şezătoarea cu acest scop.

 Erau servite diverse băuturi și mâncăruri locale de post, cum ar fi: covașa ( o fiertură de apă, drojdie și faină de secară și porumb), găluște de post cu hribi sau crupe (sarmale), plăcintă de varză sau de cartofi, chiroște (colțunași sau piroghi, preluați din bucătăria germană), tocinei din barabule/cartofi rase mărunt și prăjite în ulei sau puse la cuptor( rulă ori rolă) în tavă.

Bărbații aduceau mici cete de muzicanți sau se puneau la cale grupele de urători și personajele Malancăi, ori se alcătuiau textele pentru urat cu numeroase ironii la adresa diverselor familii din sat, ironii care se regăseau în urările colindătorilor.

Alte adunături gastronomice de pe vremuri:

-         Supe de chimen/chimion/ secărică ( Kümmel suppe); Rübbel suppe( alcătuiri de făină cu apă, un fel de găluștele, puse la fiert în lapte)

-         Chiroștele sau piroghile, sunt bucăți de aluat simplu făcut cu ou, umplute cu brânză, dar mai ales cu gem, care se fierb și se servesc calde cu unt sau ceapă prăjită( cele cu brânză)

-         Scrijele din cartofi sau mai rar din gulii. Felii subțiri de cartof presărate cu sare, puse și coapte pe plita încinsă, mâncate cu slănină și brânză de burduf sau lapte covăsit, atunci când nu este post. Se mănâncă musai calde.

-         Pasca bucovineană, citită într-o carte de gastronomie scrisă de regretatul Radu Anton Roman,.se face în Joia Mare și reprezintă pâinea cea mai aleasă de peste an. Se face din ouă, drojdie, făină, zahăr, lapte, sare, unt și coajă de lămâie.

,, Mai mult colac decât pască, această coptură a ritualului de Paști e una din literele groase și deosebit de spectaculoase ale discursului civilizației românești arhaice” Radu Anton Roman

Urătură populară de sfârșit de an de la Putna

Un obicei vechi spune că în noaptea de Anul Nou nu se stinge lumina în casă, iar această atmosferă ,,luminoasă" o întâlnești și azi cu zeci de mascați și copii care umblă cu buhăieșul sau cu plugușorul, pe la casele unde poarta este deschisă.

          Vătăjelul este cel ce dă startul programului de datini și obiceiuri, fiind însoțit de patru sau cinci cai frumoși și gătiți de sărbătoare, conduce formațiile de mascați sau urători prin sat și pe la gospodarii mai înstăriți. Copii umblă și ei cu buhăieșul, plugușorul, capra, sorcova și semănatul. 

Patrimoniul mondial UNESCO România-Bucovina, ep.1

Ultimul filmuleț de pe canalul meu de youtube este despre bisericile pictate din Bucovina strămoșească. Bucovina- Țara fagilo,r este un spațiu sacru, cu biserici pictate, codrii deși, obcine prelungi și gastronomie unică. Plus diversitate etnică, lingvistică și religioasă. O regiune completă din punct de vedere istoric și cultural .Și bineînțeles turistic. 7 minuni din patrimoniul UNESCO. Gânditul este liber și gratis! Vă pupă proful Irașcu!

Legenda descălecatului lui Dragoș pe meleaguri bucovinene

 

Legenda transmisă prin cronici medievale vorbește de o vânătoare...

,, La leatul 6867 de la facerea lumei, cu ajutorul lui Dumezeu s-a început Țara Moldovei și s-a început așa: a venit Dragoș Voievod den Țara Ungurească, din Maramureș la vânătoare de zimbri și a domnit doi ani".
          Dragoș însoțit de câteva sute de oameni înarmați a ieșit pe un râu, pe atunci fără nume, care curgea pe deasupra Sucevei, spre Roman; la ieșirea din munți au întâlnit un zimbru pe care, socotindu-l ca semn bun l-au gonit în josul râului.
          Avea acel Dragoș o cățea pe care o chema Molda, aceasta oriunde se ascundea zimbrul, îl descoperea, până ce în sfârșit, istovind zimbrul, îl omorâră, iar capul spre pomenire, îl așezară într-un par pe malul râului, iar cățeaua aceea, după această osteneală a ei, bând apă din râu, a crăpat chiar pe malul râului.
          De la moartea acesteia au început să dea râului numele Molda, apoi Moldova, iar de la numele râului se trage numele poporului, moldoveni.
,,Că îmblând păstorii de la Ardeal, ce se cheamă Maramurăș, în munți cu dobitoacele, au dat peste o fiară ce se chiamă bour și, după multă goană ce o au gonit pren munți cu dulăi, o au scos la șesul apei Moldovei. Acolo fiind și fiara obosită, au ucis-o la locul unde se chiamă acum Bourenii, deaca s-au descălecat sat. Și hierul sau pecetea, capul de bour însemnează. Și cățeaoa cu care au gonit fiara aceea, au crăpat, pre care au chemat Molda, iar apei de pre numele cățelei Moldiei, i-au zis Molda sau cumu-i zic unii, Moldova. Așijderea și țării de pre numele apei i-au pus numele Moldova" (Grigore Ureche).

Muzeul mănăstirii Putna

 

În anul 1911 începe  organizarea muzeului Mănăstirii Putna, cu banii Fondului Religionar al Bucovinei. Definiția de atunci era de primul muzeu având ca exponate odoare ale mănăstirii. În anul 1925, unele dintre aceste odoare au fost expuse la Paris în cadrul unei Expoziții de artă românească veche și nouă. Câteva broderii de mare valoare din muzeul Mănăstirii Putna au fost expuse și în anul 2019, la Muzeul Luvru din Paris, în cadrul Expoziției „Broderii liturgice de tradiție bizantină din România”.

Muzeul Mănăstirii Putna a fost deschis pentru vizitare în ziua de 6 iunie 1976, și reprezintă un punct important de atracție pentru turiștii de orice fel, care își doresc să afle mai multe lucruri despre trecutul zbuciumat al mănăstirii. Muzeul găzduieşte un tezaur extrem de valoros, cuprinzând broderii, țesături, manuscrise, argintărie și obiecte de cult.

          În cadrul muzeului se regăsesc multe exponate de mare valoare printre care o cruce cu trei braţe din anul 1503, cea mai veche de pe teritoriul României, așadar contemporană cu Ștefan celMare. Tot între exponate se mai află Tetraevangheliarul de la Humor,  un exponat vechi, din anul 1473 cu un portret al domnitorului, o ferecătură din anul 1488 a craniului Sfântului Ghenadie, precum şi o minunată ripidă aurită, dăruită tot de domnitor în 1497; o icoană – astăzi cea mai mare din colecţia Putnei – dăruită în 1760 de către o monahie care poartă un nume ilustru: Elisaveta Miclescu, identificată ca fiind  monahia/ stareţa Mănăstirii Pătrăuţi, nepoată a unui mare logofăt al Moldovei. Ca un fapt divers, trebuie menționat că printre descendenţii fraţilor ei se numără trei monahi (dintre care doi mitropoliţi ai Moldovei) şi şase monahii.

          Se poate admira clopotul Blagoveștenie dăruit în anul 1490 de însuși domnitorul Ștefan cel Mare. Un alt obiect foarte valoros este o broderie din mătase cu Înălţarea Domnului si celebrul Acoperământ de mormânt al Mariei de Mangop (doamna Maria Asanina Paleologhina, pe numele său inițial) ce reprezintă o broderie de o mare valoare, datată 1477, lucrată cu fir de aur, argint şi mătase colorată pe un fond din atlas roşu și de asemenea tripticul ( trei panouri pictate) de la Putna, care reprezintă o frumoasă piesă de artă rusească de la începutul secolului al XVII-lea, intrat în  posesia mănăstirii Putna după 1785.

          Colecţia de ţesături decorative aduse din Italia cuprinde covoare frumoase; manuscrise de mare valoare ferecate în metal preţios; numeroase gravuri în lemn; pietre de mormânt dăltuite în piatră, aflate în biserică. Mănăstirea dispune, de asemenea, de o valoroasă bibliotecă de carte religioasă.

          La aniversarea a 500 de ani de la moartea voievodului, colecția muzeului s-a îmbogățit cu o serie întreagă de obiecte de cult, care fuseseră confiscate în anii de prigoană comunistă dintre 1971 – 1973. Aceste obiecte au fost înapoiate, ca un gest reparatoriu peste decenii, pentru a putea fi expuse în muzeu cu ocazia manifestărilor prilejuite de marea comemorare.

          Putem enumera un număr 25 de exponate, mai multe cărţi de cult şi alte obiecte foarte valoroase. Au fost restituite şi opt icoane reprezentându-i pe opt dintre apostoli. De asemenea, a fost restituită o icoană sculptată în lemn şi o cădelniţă de la 1470, confecţionată din argint aurit, dăruită mitropolitului Teoctist în semn de mulţumire, după ce înaltul ierarh l-a uns domn pe Ştefan cel Mare.

Cum alegi aranjamente florale superbe

 

Articol de la partener

Multi dintre noi suntem iubitori de flori iar atunci cand le primim suntem foarte impresionati. Daca cunosti si tu un iubitor de flori, atunci daruieste-i un aranjament floral si cu siguranta il va pretui.La Floraria de Vis vei gasi o multime de aranjamente florale, care sigur iti vor trezi interesul si vei dori sa le achizitionezi pentru tine sau pentru cineva drag. Adu culoare in casele celor dragi cu aranjamente florale si vor fi impresionati de gestul tau. Alege sa daruiesti fericire cu Floraria de vis prin aranjamente florale deosebite.

Aranjamente florale deosebite                                                        

Pentru a impresiona o persoana cu un cadou special, alege sa ii oferi aranjamente florale deosebite si cu siguranta o vei cuceri instant. Cu un aranjament floral deosebit vei putea face oricui o surpriza placuta si te invitam pe website, pentru a alege dintre aranjamentele noastre. Este foarte usor sa iti exprimi sentimentele doar cu un aranjament floral, care o va impresiona fara probleme pe persoana iubita. Prin aspectul lor deosebit, aranjamentele florale sunt cadourile ideale atunci cand vine vorba sa suprindem pe cineva drag. Alege aranjamente florale deosebite realizate de Floraria de vis si impartaseste-ti iubirea cu persoanele importante pentru tine.

Aranjamentele florale pot avea diverse dimensiuni si pot exista in mai multe combinatii de flori iar Floraria de vis este la dispozitia ta, pentru a-ti realiza aranjamentul perfect pentru tine conform cerintelor tale. Ne dorim ca prin aranjamentele noastre sa fii mai aproape de cei dragi pentru a va bucura de cele mai speciale momente. Prin flori poti transmite multe lucruri, mai ales dragostea pe care o ai fata de persoana iubita. Intotdeauna va aprecia un aranjament floral deosebit primit de la tine, deoarece prin acest gest se va simti foarte importanta pentru tine. Exprima-ti cuvintele de iubire oferind aranjamente floare deosebite care te vor ajuta sa te apropi de sufletul unei persoane.

Ofera din inima un aranjament floral si alege sa faci ziua mai frumoasa unei persoane speciale din viata ta. Floraria de vis te inspira sa daruiesti in orice moment aranjamente florale, pentru a face o surpriza placuta cuiva important pentru tine. La Floraria de Vis vei putea admira cele mai deosebite aranjamente florale care iti vor bucura privirea si vei dori sa le ai la tine acasa. Pentru o pata de culoare in casa ta poti opta pentru cateva aranjamente florale, care iti vor schimba atmosfera locuintei tale intr-una de vis.

Aranjament floral

Arata ceea ce simti cu un aranjament floral si fa-i ziua mai deosebita persoanei iubite. Chiar daca vrei sa urezi un mesaj de la multi ani sau sa transmiti un mesaj de prietenie unei persoane, aranjamentele florale sunt perfecte pentru acest lucru. In orice situatie, un aranjament floral poate reprezenta cadoul perfect pentru cineva drag si nu ezita sa-l daruiesti.

Indiferent de ce mesaj vrei sa transmiti unei persoane, printr-un aranjament floral poti exprima iubire, prietenie cat si multumire. Pentru ca aceste aranjamente au un aspect spectaculos, multa lume ramane uimita de frumusetea lor. Cu siguranta persoana iubita va fi absorbita de parfumul si aspectul aranjamentelor florale, de aceea alege sa o suprinzi in cele mai neasteptate momente cu aceste aranjamente.

In ceea ce priveste decorul, aranjamentele florale sunt unele dintre cele mai impresionante piese de decor, care pot aduce eleganta si rafinament oricarui loc. Pentru ca au aceasta putere, aranjamentele florale sunt atractia principala din decorul unui eveniment.

Chiar daca este vorba de un eveniment public sau privat, florile trebuie sa nu lipseasca din componenta decorului. Daca in viata ta se apropie un eveniment important pentru tine, alege ca aranjamentele florale sa te incante de fiecare data cand le privesti si intr-o zi speciala. Bucura-te de un eveniment de un succes garantat, impreuna cu cei dragi si traieste clipe de neuitat.

Cu timpul aranjamentele florale au devenit esentiale pentru noi, pentru a avea o stare de spirit mai buna si de a reusi sa ne bucuram in totalitate de cele mai importante momente ale vietii noastre. Pentru ca au un rol foarte important in decor, aranjamentele florale sunt nelipsite in diverse evenimente ce dau culoare si veselie spatiului si ne incanta de fiecare data privirea. Ofera acum cu drag un aranjament floral realizat de Floraria de vis si adu putina fericire pe fata persoanelor dragi.

Descopera Pensiunea Enothera - Pensiune Dambovita

 Articol extern

Cauti locul ideal pentru vacanta ta de vis? Descopera Pensiunea Enothera - pensiune Dambovita din comuna Valeni, situata intr-o zona deosebita, la poalele Muntilor Bucegi. Enothera iti ofera tot ce ai nevoie pentru a scapa de oboseala si stres, intr-o locatie de vis de care te vei indragosti iremediabil.

Cadrul de basm, dealurile inalte, intimitatea desavarsita, aerul curat de munte, mirosul ‘’verde’’ al padurii si susurul raului cu apa cristalina sunt repere care sa iti indrepte pasii catre aceste meleaguri de poveste. Alege sa-ti petreci zilele de vacanta intr-o pensiune Dambovita pentru a beneficia pe deplin de liniste, meditatie, relaxare si o foarte stransa conexiune cu natura.

Pensiunea Enothera iti pune la dispozitie sase camere duble cu pat matrimonial, rustice, cu dotari moderne si mobilier de calitate. Camerele spatioase, cu o priveliste deosebita catre maretia padurii, sunt dotate cu TV, Wi-Fi si baie proprie, conferind prin design-ul rustic o atmosfera placuta si primitoare. Pentru zilele ploioase sau serile racoroase, poti opta pentru zona de zi formata dintr-un living dotat cu zona de luat masa, canapea, semineu, zona de relaxare, si o bucatarie complet mobilata si utilata.

Traieste experienta unei vacante de neuitat intr-o pensiune Dambovita

Situata la poalele Muntilor Bucegi, Pensiunea Enothera din comuna Valeni, judetul Dambovita, dispune de camere personalizate intr-un stil rustic modern, care te transpun in peisajul mirific al zonei montane. Aici, totul este bine echilibrat intr-o atmosfera relaxanta si o conexiune stransa cu natura, pe care ai placerea sa o descoperi inca de pe terasa.

Departe de zgomotul citadin, Enothera isi rasfata oaspetii intr-un decor rustic-elegant, fiind destinatia ideala pentru vacante, evenimente speciale si de familie, turismul de afaceri si regasire pentru toti cei care au nevoie de o oaza de liniste in inima naturii.

Dimineata, poti savura cafeaua pe terasa, intr-un total rasfat dat de peisajul ce imbratiseaza intreaga locatie. Poti rasfoi o carte in foisorul special amenajat, iar serile ti le poti anima la un gratar traditional. In zilele toride de vara si nu numai, te poti racori si destinde la piscina acoperita cu panouri din termopan din curtea pensiunii, ce ofera o priveliste minunata asupra padurilor inconjuratoare si a Muntilor Bucegi.

Locatia perfecta, indiferent de anotimp

Enothera – pensiune Dambovita – este locul potrivit atat pentru odihna si relaxare, cat si pentru excursii si drumetii montane. Te poti bucura de o zi excelenta in padure practicand mountain biking, iar daca o simpla plimbare nu te mai incanta, trekking-ul iti va capta atentia cu siguranta. Daca te numeri printre iubitorii sportului ecvestru, vei fi incantat/a sa descoperi ca in zona exista centrul de echitatie ‘’La Copaci’’, unde te poti delecta in voie sau poti lua lectii de calorie de la personalul autorizat. Fie ca iti iei familia la o activitate in aer liber, fie ca iti iei prietenii aventurosi la o intrecere, te poti aventura calare prin zonele din imprejurimi, descoperind frumusetea naturala a zonei.

Totodata, zona de munta cu aer curat, vegetatie din belsug si peisaje mirifice iti pune la dispozitie numeroase atractii turistice pe care le poti vizita. Nu uita sa iei cu tine aparatul foto. Vei fi placut surprins/a sa afli cate ‘’comori’’ se pot ascunde in Dambovita. Manastirea Dealu unde se afla capul lui Stefan cel Mare, Pestera Ialomitei cu Manastirea Ialomitei, Casa memoriala I.L Caragiale, Zimbraria Neagra in care poti admira maiestosii zimbri, Lacul Bolboci – ‘’marea din Bucegi’’ si Parcul Natural Bucegi sunt doar cateva dintre locurile interesante pentru o vacanta de neuitat cu cazare la o pensiune Dambovita. Prin amplasamentul si vecinatatile alese, prin solutiile de construire si arhitectura utilizate, Pensiunea Enothera iti pune la dispozitie cel mai bun spatiu de odihna si recreere.

 

 

Conferința „Tradițiile creative - vector pentru dezvoltarea durabilă”

Rețeaua România Tradițiilor Creative organizează luni, pe 23 noiembrie, de la ora 14:00, online, conferința internațională „Tradițiile creative - vector pentru dezvoltarea durabilă”.

Evenimentul va reuni experți în cultură, artă și patrimoniu, educație, antreprenoriat social, cooperare internațională și dezvoltare, care vor discuta despre valorificarea strategică a specificului local, prin colaborare și inovare, pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor și comunităților.

Vor lua cuvântul membrii comunității România Tradițiilor Creative: Teodor Frolu (Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, inițiator RTC), Alexandru Andrășanu (Facultatea de Geologie, UNIBUC), Adina Popa (Asociația Geomedia), Adriana și Virgil Scripcariu (Școala de la Piscu), Ana Maria Goilav (Școala de la Bunești), Marlene Stanciu (Kraftmade), Oana Neneciu (Deltacraft), Loredana Pana (Letea în UNESCO), Laura Leonte (Cosânzeana), Andreea Machidon (Pro Patrimonio), Alexandra Mihailciuc (Asociația Maria - Țibănești), Octavia Loiș (ȘEZI), Felicia Ienculescu – Popovici (Green Mogo) și Oana Perju (România Tradițiilor Creative).

Vor participa și: Giorgio Ficcarelli (șeful secției Cultură, Direcția Generală pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare DEVCO, Comisia Europeană) și Mihai Pătru (Senior Fellow la Universitatea din California – Riverside și co-fondator al proiectului „Mozaique”).

Conferința va putea fi vizionată live, prin pagina de Facebook: www.facebook.com/TraditiiCreative.

Evenimentul, organizat cu prilejul proiectului cultural „Tradiții Creative. Pretext. Text. Context”, inițiat de DC Communication și sprijinit financiar de AFCN, va reprezenta cadrul de lansare a demersului inițiatorilor rețelei de consolidare a unei baze științifice a domeniului tradițiilor creative.

Scopul acestui demers este de a crește potențialul de formare a unor specialiști care vor avea prilejul să intervină direct în comunitățile locale care au nevoie de sprijin în gestionarea fondului cultural și natural local pentru o dezvoltare sustenabilă, generând astfel o schimbare de paradigmă la nivel teoretic și practic.

Pentru mai multe informații: www.traditiicreative.ro.

Conferința „Tradițiile creative - instrumente pentru dezvoltarea durabilă” este organizată cu prilejul celei de-a treia ediții a Forumului Tradițiilor creative, derulată, în 2020, online. Conferința face parte din proiectul cultural „Tradiții Creative. Pretext. Text. Context”.

Proiectul este inițiat de DC Communication, în parteneriat cu: Asociația Ivan Patzaichin - Mila 23, Asociația Maria, Școala de la Piscu, Kraftmade, ȘEZI, Școala de la Bunești, Ecopolis, Cosânzeana, Universitatea București, Asociația Geomedia, Fundația Pro Patrimonio, Augmented Space Agency, The Ark, co-finanțat de AFCN. Parteneri media: București FM, Modernism, Citatepedia, Munteanu, Igloo media.