Re-Descoperă România Episodul 4.Stâlpii totemici din Ţara Bârsei. O altfel de cruce la căpătâiul morţilor

101 locuri românești 

Re-Descoperă România Episodul 4.Stâlpii totemici din Ţara Bârsei. O altfel de cruce la căpătâiul morţilor

Sat Satu Nou, Comuna Hălchiu, Județul Brașov, Depresiunea Brașovului, Curbura interioară a Carpaților

 

Noiembrie 2011

 

Undeva în nordul Ţării Bârsei, în judeţul Braşov, am descoperit un cimitir al comunităţii de păstori din Satu Nou şi Crizbav. Până aici nimic neobişnuit. Cimitirul din Satu Nou este situat pe o coastă de deal fiind împărţit în două de o potecă nu mai lată de o maşină. În dreapta lui, se află cimitirul catolic şi evanghelist al minorităţilor maghiară şi germană, iar în stânga cel ortodox, al românilor.

Iată povestea:

Caut şi umblu de vreo jumătate de oră pe drumurile din jurul Bodului şi ale Hălchiului, întrebând în stânga şi în dreapta, cum ajung în Satu Nou. Într-un târziu, după ce intru şi ies de vreo două ori din drumul naţional Sfântu Gheorghe –Braşov şi trec de trei ori  pe lângă fabrica de zahăr, ajung în centrul satului. Întrebările mele despre locaţia cimitirului, lasă cu gura căscată puţinii locuitori ieşiți cu treabă pe străduţele curate și asfaltate. Pasămite că habar nu au ce este la ei în bătătură. Biserica îmi este un bun punct de reper.

Urc pieptiş, cu maşina, vreo sută de metri şi mă opresc lângă o poartă ce stă într-o rână, dotată însă cu plasă şi cu lacăt. Escaladez, legănându-mă de vreo câteva ori înainte şi înapoi apoi sar în curtea cimitirului. Numele de pe cruci şi de pe pietrele funerare sunt  în maghiară şi germană. Am intrat în cimitirul  catolic.

Ordonat, aranjat, plin de flori, ca o grădină în care viaţa şi moartea convieţuiesc(sic!) în bună pace. O femeie, angajată probabil de saşii plecaţi în Germania, încearcă să mă lămurească despre ciudatele ,,cruci” sub formă de totemuri sculptate, care răsar în vreo două locuri, frumos lăcuite şi inscripţionate.

-Sunt obiceiuri vechi, dar nu ştiu ce înseamnă.

-Uitaţi-vă, aici este un om de vază din sat, bogat dar credincios, iar aici un fost preot reformat maghiar.

-Da, văd bine steagul cu alb, verde și roşu.

Dau sărutmâna, şi plec.

Totuşi nu semănă cu ce am văzut în nişte fotografii vechi, dintr-un album cu amintiri turistice. Aşa că fac cale întoarsă, sar din nou portiţa, sub privile interogative ale doamnei, şi trec în cimitirul ortodox. Aici nu escaladez nimic, ci pur şi simplu intru printr-o gaură din gard. Nu ați observat că este o mare diferenţă între felul în care îşi îngrijesc catolicii morții şi cum o fac, sau cum uită unii ortodocşii de mormintele înaintaşilor? Pare o boală naţională.

După mine, mărunţelul meu de şapte ani, începe să fotografieze frenetic toate crucile, florile şi mormintele. Ce i s-o fi părut interesant, nu ştiu. Dar dacă tatăl lui, a găsit de cuviinţă să intre într-un cimitir, ceva, ceva o fi. Nu?

Eu caut altceva, sau mai bine zis, acel ceva.

Pe după câteva de tufe groase cu pir, festucă şi măceş, se iţeşte un un vârf de scândură, umflată de vreme, care stă într-o rână lângă o cruce. În jurul ei, câteva floricele de mustaţa flăcăului, înviorează obiectivul aparatului.

Am găsit ce căutam! Am găsit totemul!

Nu este precum m-am aşteptat, dar este acolo. Asta este cel mai important. În total, în cimitirul acesta ciudat, au mai rămas trei totemuri.

Ce au avut în cap şi care erau resorturile spirituale ale celor ce sculptau pentru morţii de la poalele Munţilor Perşani, asemenea arătări mortuare?

Stâlpii aceştia, făcuți dintr-o singură bucată paralelipipedică de lemn, mărturisesc prin prezenţa lor, legătura dintre românii de aici şi dacii lui Decebal. Stâlpii solari aveau pe ei gravat un cerc, împărţit în opt arcuri egale, precum roza vânturilor. Evident, unghiurile sunt la 45 de grade, adică exact latitudinea țării noastre  dar și unghiul de incidență al razelor solare, în directă legătură cu  solstițiul de vară. Cercul poate reprezenta sfericitatea bolții cerești, iar razele care pleacă din centru pot fi ramurile de brad care amintesc de braduții sau buhașii puși la căpătâiul mortului. Metafora Soarelui o putem  înțelege, dacă o asociem cu viziunea lui Brâncuși despre vestita Coloană a  Infinitului.

Unii stâlpi aveau gravat și un plic închis, privilegiu pe care îl aveau doar cei vrednici de încrederea comunității. Scrisoarea acesta este expresia directă a obiceiului dacilor de a trimite un mesaj zeului lor suprem Zamolxe. Un exemplu clar, care a dăinuit vreme de două mii de ani și care se pierde azi, prin ,,grija” nețămurită pe care o avem față de valorile noastre.

O legatură ciudată, între cultura păgână, paleocreștină și cea creștină, altfel nu se explică alăturarea celor două simboluri: unul creștin CRUCEA și celălalt păgân, STÂLPUL. Povești, frumuseți ascunse, mai vesele sau mai triste există în țară. Rămâne ca după descoperirea lor, să facem ceva să salvăm, ceea ce mai poate fi salvat. Este posibil ca vreo doi nebuni ca mine, să meargă în cimitirul mic, discret și năpădit parțial de buruieni, și să nu mai găsescă nimic. Nimic din ceea ce mai aduce aminte despre credința dacilor despre moarte.

O completare de la Ion Musceleanu:

,,În general, problema stâlpilor totemici, a semnificației și vechimii lor, e deosebit de dificilă. În vremea comunismului, cercetarea istorică era tributară atât formei de cultură predominante (proletcultismul și apoi protocronismul) cât și ideologiei politice. Cred că până la daci e cale lungă, mai ales că în Satu Nou, românii au fost atestati de-abia în Evul Mediu. Ar mai fi și stâlpii de pridvor, la unele case și biserici de lemn, foarte asemănători cu cei funerari. O altă problemă interesantă, pe care ați întâlnit-o probabil e cea a pietrelor de intrare, de obicei așezate în fața porților sau la deschiderea pridvorului. Adesea au forme circulare, unele (dar nu toate) fiind trovanți.  Am mai găsit o gravură cu mănăstirea Cornetu: http://www.imagoromaniae.ro/imagini/mnstirea-cornetu.html

Un alt exemplu este Piatra Teiului, una dintre cele mai importante sculpturi megalitice din Moldova. Aparent, dvs. nu ați surprins chipurile de pe piatră, probabil neștiind. la momentul respectiv, ce să căutați.

O seară bună și încă odată, mulțumesc! Ionuț Muscelean"

Pentru mai multe poze si postarea inițială -AICI

Mănăstirea Franciscană Deva- înființată de primii catolici bulgari

Ordin: Ordinul Călugărilor Franciscani Observanți- Ordinul Fraților Minori( Provincia Sfântul Rege Ștefan)

Hram: Adormirea Maicii Domnului, 15 august

Locație: Str.Progresului, nr.6, Municipiul Deva, județul Hunedoara

Nr. de călugări: 5 

Mănăstirea este construită de credincioșii bulgari de religie catolică în secolul al XVIII, aduși de comandantul de atunci al cetății, Generalul Steinville. Aparține barocului târziu și este construită din piatră si cărămidă cu valoroase decorațiuni interioare. 

Destinația ei a fost de  scoală de arte și meserii. Încă din secolul al XIII-lea rolul Ordinului Franciscan a fost acela de a-i ajuta pe săraci, iar astăzi reprezentanții acestuia fac același lucru în lumea întreagă.  Azi este sediu al Fundației Sfântul Francisc.

Biserica transformată în cămin, adăpostește  în ultimii ani foarte mulți copii orfani.
Biserica franciscană din cartierul devean Progresul găzduieşte, la ora actuală, aproape trei sute de copii orfani sau care provin din familii cu situaţie materială precară, cu vârste cuprinse între 2 şi 18 ani.  

În 1992  se înființează fundația Sfântul Francisc, pentru copiii săraci, abandonați sau orfani. Iniţiativa aparține preotului franciscan Bojte Csaba, care oferă mai mult decât o cazare și o masă, ci dorește să le ofere acestor copii un cămin, o familie și chiar...frați. Fundația dispune, la ora actuală, de o şcoală, o grădiniţă,  un cabinet medical, cantină şi o casă de oaspeţi. Programul copiiilor „înfiaţi” de fundaţie este foarte bine organizat. Merg la şcoală ori la grădiniţă, iar după cursuri sunt antrenaţi în diverse activităţi extra-şcolare. 

Părintele Bojte Csaba este preşedintele fundaţiei maghiare şi el organizează toate activităţile zilnice desfăşurate de copii. Cele necesare  îngrijirii copiilor sunt achiziţionate din donaţiile către fundație, cele mai multe, din străinătate. Pe lângă părintele Bojte Csaba, alţi câţiva zeci de voluntari se mai ocupă de educaţia acestor copii, încercând să-i facă să se simtă ca într-o adevărată familie „mai mare”. Fundația Sfântul Francisc avea în urmă cu câțiva ani, în zona Transilvaniei, 16 centre, unde erau îngrijiți peste 800 de copii sărmani. În județul Hunedoara există trei centre, la Deva, Orăștie și Petroșani. 

Primul pas a fost făcut la Deva, în 1993, când Mănăstirea Franciscană a fost restituită Ordinului, după ce fusese confiscată de comuniști. Clădirea mănăstirii a fost renovată și pusă la punct. Iar în 1998 a început totul, cu un proiect realizat împreună de reprezentanți ai bisericii și cei ai Guvernului de atunci. Și ca să le ofere alternative sociale copiilor săraci, în primul rând era nevoie de un “cămin”. 

Iar Mănăstirea Franciscană din Deva s-a dovedit a fi acest cămin. Reprezentanții Fundației Sfântul Francisc au achizitionat, rând pe rând, apartamentele dintr-un bloc aflat în apropierea mănăstirii franciscane, încă două case în zona de peste liniile ferate și încă o casă pe lângă stadion. Aceste locuințe s-au transformat în cămin pentru copiii sărmani.

 

De văzut în apropiere:

Mănăstirea franciscană cu biserică din sec al XV lea- Baia de Criș

Cetatea Oradei și povestea Merdianului 0

Cetatea din Oradea va fi un obiectiv turistic impresionant, ca de altfel întregul oraș, total reabilitat cu cele mai multe fonduri europene atrase de un oraș din România (1 mld euro,  până în ian. 2023, oradea.ro). Un oraș cu populație asemănătoare condus haotic de 20 de ani este la polul opus și se numește Bacău! M-am bucurat pentru top10 fonduri europene: Oradea, Cluj, Timișoara, Iași, Galați Arad, Buzău, Reșița(!?), Bistrița și Constanța( urbanizehub.ro), dar m-am întristat pentru urbea în care trăiesc. Povestea Primului Meridian care trecea prin oraș o aflați în videoclip. Vă pupă proful Irașcu!

Ce obiective turistice din țara noastră sunt propuse pentru Monumente UNESCO

Se numește Lista Tentativă/Indicativă UNESCO. Fiecare țară are așa ceva. Obiective antropice și naturale excepționale, care ar trebui cunoscute de turiști. De ai noștri în primul rând, apoi prin promovare de către cei străini. 

Câți dintre noi am auzit de ele și câți le-am și vizitat sau ce înseamnă UNESCO? Sursa:  Comisia Natională a României pentru UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură)

- Mănăstirea Neamţ
- Biserici bizantine și post-bizantine din Curtea de Argeș
- Ansamblul Monumental din Târgu Jiu ( n.a. Brâncuși)
- Ansamblul rupestru Basarabi (n.a. zona Mufatlar, cariera de cretă Basarabi)
- Biserica „Trei Ierarhi” din Iași
- Culele din Valahia Mică( n.a. case cu turn, semi fortificate din Vâlcea, Gorj)
- Biserica Densuș ( n.a.piatră folosită de la cetățile daco-romane)
- Centrul istoric al orașului Alba Iulia ( n.a.Cetatea Bastionară Alba Carolina)
- Masivul Retezat
- Pietrosul Rodnei (vârful muntelui)
- Sînpetru (sit paleontologic)- asociat Geo Parcului Țara Hațegului
- Codrul secular Slătioara (pădure seculară)- Masivul Rarău
- Frontierele Imperiului Roman - Dacia
- Frontierele Imperiului Roman - Limesul Dunării
- Peisajul cultural minier Roșia Montană
- Centrul istoric al Sibiului și ansamblul său de pieţe
- Vechile sate Hollókő și Rimetea
și împrejurimile lor ( n.a. Județul Alba)

Cea mai mică biserică din Pisa

Cea mai mică biserică din Pisa, este o minunăție arhitectonică din secolul al XIII lea în stil gotic pisan. Se numește Santa Maria della Spina și o găsiți pe orice hartă turistică a orașului cu turnul înclinat.

Biserica din Prejmer-interior

Biserica fortificată Prejmer( Tartlau) din depresiunea Brașovului, este un monument deosebit, fiind cea mai frumoasă și celebră forțificație din zonă, inclusă în 1999 în patrimoniul mondial UNESCO. Un filmuleț care arată simplitatea și în același timp geniul arhitectural al sașilor brașoveni.

Mănăstirea greco-catolică Sfânta Macrina din Cluj-Napoca

Surorile Baziliene sunt fiicele spirituale al Sf. Vasile cel Mare (329-379) și a surorii sale Sf. Macrina (328 – 380). Prima Mănăstire Baziliană feminină a fost organizată de Sf. Macrina, pe malul râului Iris la Annesi în anul 355. Idealul unei surori baziliene este dragostea față de Dumnezeu și față de aproapele, izvorâte dintr-o credință vie și puternică. 

    Acesta este și mesajul pe care surorile doresc să-l transmită fraților și surorilor, care trăiesc într-o lume ce pare a fi insensibilă față de Dumnezeu, pentru ca în căutarea lor să fie pătrunși de o nouă lumină. Surorile Baziliene din România, Provincia “Inima Neprihănită a Sfintei Fecioare Maria”, aveau în 2012 un număr de 48 surori cu voturi și o novice. Ele își desfășoară apostolatul pe teritoriul a trei Eparhii: Eparhia de Cluj-Gherla, Eparhia de Maramureș, Eparhia de Lugoj.

  

    Capela acestei mănăstiri din inima orașului Cluj-Napoca este deschisă zilnic pentru credincioșii care participă la Sf. Liturghie și la rugăciuni împreună cu surorile de aici. De asemenea, surorile cu experiență dau îndrumare spirituală tinerilor și au un cuvânt de încurajare pentru toate persoanele aflate în dificultate. 

    Un apostolat foarte important este rugăciunea pentru nevoile Bisericii și pentru toți cei care își pun încrederea în rugăciune, precum și susținerea spirituală și morală a celor care cer ajutorul. Măicuțele de aici au grijă de săraci, oferind zilnic prânz pentru  mai bine de 15 persoane. Surorile baziliene de aici se ocupă și de educația copiilor la Grădinița Confesională “Sf. Ana”. Pe lângă programa școlară, copiii învață limba engleză și  italiană, blok-flote, dansuri,  alte jocuri și activități practice care îi ajută să își dezvolte capacitățile intelectuale și creative. 

    Prin ordinul MECI, nr. 6337/19.12.2009 s-a acordat acreditarea  pentru unitatea de învățământ particular, grădinița confesională Sf. Ana. Pentru detalii accesați www.gradinitasfantaana.ro. Surorile oferă și asistență medicală pentru tinere și femei la Cabinetul „Providence” de Obstretică Ginecologie. Surorile se ocupă de mamele gravide și de cele cu noi născuți, în vederea consilierii lor pentru a aduce la viață copiii și pentru a lupta împotriva avortului. Sunt lecții de consiliere, gimnastică și consultații, ecografii realizate de medici specialiști în domeniu.

Ordin: Ordinul Surorilor Sfântul Vasile cel Mare

Hram: Sfânta Macrina (iulie)

Locație: Str. Crizantemelor,  nr. 11-15, 400447, Municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj
Tel: 0264 541130
Mail: osbmcluj@yahoo.it

Web: www.surorilebaziliene.ro

Nr. de surori: 14

Sediul curiei provinciale: Curia Provincială – Comunitatea Sf.Vasile, tel: 0264 442755; tel/fax: 0264 414049; e-mail: macrinacj@yahoo.com;14 surori; 

Pisa

După ce am numărat oceanele și am explicat fenomenul El Nino a venit momentul unei emoții. Turnul din Pisa și zona centrală plină de turiști, în buza toamnei italiene. Câteva cuvinte însoțesc emoția sinceră de a fi ACOLO! Vă pupă proful Irașcu!

Ce așteptări sunt pentru iarna turistică 2022-2023

De obicei, cei ce promovează destinații exotice sau exclusiviste, sau pur și simplu accesibile nu sunt doar agențiile de turism, ci și reprezentanțele turistice ale acestor zone sau ale țărilor cu birouri de turism deschise la noi. Așa că este bine să urmăriți ofertele reprezentanțelor dar si ale operatorilor de turism, și site-urile acestora. Cam care cred eu că vor fi tendințele din iarna 2022-2023. 

Un pont pentru Austria, în orice anotimp: Parcul Minimundus din Klagenfurt

    O dată cu prima zăpadă veți dori să mergeți la schi,  sau poate veți dori să petreceți Crăciunul într-o capitală europeană, este bine să vedeți ofertele de city breake de la Budapesta, Paris, Bratislava, Praga sau la Viena. sau de ce nu în minunatul decor al Alpilor tirolezi, la Innsbruck.

    În aceste orașe împodobite somptuos,  sigur se vor găsi sejururi la prețuri  de  la 220-400 Euro de persoană cu 4 nopți cazare cu mic dejun inclus, așa cum am văzut și în anii trecuți.

    Am observat că există un trend de organizare de excursii acasă la Moș Crăciun la Rovaniemi, pentru iarna 2022( câteva chartere pline ochi), cu safari la o fermă de reni, cu sănii trase de  Husky sau pe snowmobil  precum și oferte de pescuit la copcă pentru cei ce iubesc ,,răcoarea". În acest fel, Laponia și al său Rovaniemi, nu mai sunt un vis atât de îndepărat, chiar dacă prețurile se duc către 1000-1600 de Euro pe sejur/persoană sau familie.

Sigur vor exista oferte de city break la Amsterdam în Țările de Jos, la hotelurile de pe malul canalelor râului Amstel cu 3-4 nopți  de cazare cu mic dejun inclus la pretul de 200-340 de  Euro, care să includă mic dejun și  transport cu avionul  cu plecare din București, Cluj-Napoca, Timișoara  și cu taxa de aeroport inclusă.

    Revelioanele petrecute în destinații exotice,  foarte departe de zăpada și  de frigul de pe la noi vor include  alegerea unor sejururi în Qatarul, cel atât de contestat anul acesta, Dubai, Tel Aviv, Seychelles sau de ce nu în Bali, multe dintre ele fiind destinații către care se vor pune la dispoziție chartere asta și datorită noilor zboruri low cost directe din Cluj-Napoca sau Bucuresti. 

    Nu este mai puțin adevărat că și ofertele de city break la Milano, Torino, Florența sau Barcelona, vor fi atractive,în iarnă pentru cei ce doresc să facă shopping sau pur si simplu să admire arhitectura și viața trepidantă a unor orașe emblematice pentru multe stiluri arhitectonice.
    Există și varianta  petrecerii Crăciunului și/ sau a Revelionului  la munte în stațiuni care se înscriu pe un trend pozitiv în România precum  Straja, Rânca, Șuior( Maramureș), Vatra Dornei, Băile Felix, Cavnic, Păltiniș, Arieșeni sau pleiada de stațiuni de pe Valea Prahovei, unde și prețurile vor fi pe măsură( adică exorbitante).

Melk-ul și catedrala lui uriașă

 

Melk-ul este un orășel austriac poleit turistic de impozanta sa catedrală romano-catolică. Mai bine spus, de abația celebră care domină orasul de pe un pinten stâncos destul de abrupt, ceea ce accentuează maiestuozitatea sa.

Filmulețul de pe terasa exterioară-AICI

Cazarea în orășel este posibilă fără probleme, chiar dacă prețurile nu sunt dintre cele mai mici. Se poate face însă rezervare în avans la multe pensiuni chiar din centrul orașului, unde există și posibilitatea parcării automobillului. Cu cât faci mai devreme booking-ul, cu atât obții un preț mai bun 

Există vreo patru-cinci mici restaurante, din care vreo două se închid la ora 20, așa că trebuie să vă grăbiți. Noi am mâncat destul de bine pe străduța care duce la Rathaus( Primăria micuțului târg).

Explorarea orașului nu durează mai mult de o jumătatea de oră, tot ceea ce  îți atrage atenția este de fapt sus, pe deal... Ajunși la catedrală, coborâm pe niște scări elegate către poarta principală, unde se află un parc minunat cu o fântână arteziană unică și cu o terasă selectă. Este pentru cei care-și doresc experiența unui prînz scump în umbra paltinilor și stejarilor parcului.

Accesul în catedrală este unul ușor, cu bilete rezervate în online- noul și necesarul trend de secol 21- pentru a evita cozile și nervii inutili. Din păcate în somptuasele săli ale abației și în biblioteca impozantă cu zeci de mii de volume adunate în secole, nu se pot face fotografii .

Opulența catedralei ce aparține ordinului benedictilor te copleșește cu arhitectura sa barocă în timp ce biserica cu hramul Sf. Petru și Paul, tronează în centrul ansamblului mânăstiresc. 

Singura extravaganță foto/video pe care mi-am permis-o a fost să fac un filmuleț de pe terasa exterioară a abației, cea care dă spre un braț al Dunării, în care se varsă râul Melk. Priveliștile sunt minunate și surprind dealurile Austriei inferioare străbătute, jalonate, de Dunărea cea atât de dragă nouă. 

Pantheonul din Roma- explicat

 Panteonul din Roma reprezintă o minunăție arhitecturală de o grandoare inegalabilă până  în ziua de azi. Am filmat interiorul anul trecut  în noiembrie ( cumva de aniversarea sa) și nu m-am putut abține să nu explic în două cuvinte ce istorie incerdibilă are. Așa... mai pătruns de moment, dar cu grijă la detaliile vorbite, pentru că gânditul, dragii mei, este liber și gratis și frumos! Hai cu 2000 de subscriberi! Vă pupă proful Irașcu!

Cum va fi anul 2022 în viziunea booking.com. Top 8 destinații

2022 va fi anul în care, în sfârșit, ne vom extinde orizonturile și vom cunoaște oameni noi.

Care vor fi destinațiile anului? Tendințele: 

Sursa: Studiu Booking.com | Data publicării: 19 oct 2021

Sursa foto: bizbrasov.ro

 1. Atanta -SUA, 2. Taichung-Taiwan, 3. Gramado-Brazilia, 4. Santo Domingo- Republica Dominicană, 5. Brașov-România, 6. Llandudno-Marea Britanie, 7. Montpellier-Franța, Malacca-Malaysia

Ce altceva se așteaptă de la 2022?

60% dintre călători așteaptă cu nerăbdare să cunoască oameni noi în vacanță

Pandemia ne-a forțat să ne concentrăm pe lucrurile și persoanele care sunt prioritare în viața noastră, iar libertatea nu a fost nicicând atât de prețuită. Acum că putem relua călătoriile, în 2022, oamenii nu doar că se vor reconecta cu prietenii și familia, dar vor căuta și să își facă noi conexiuni, 60% dorind să cunoască oameni noi în călătorii.

Este posibilă și o reapariție a poveștilor romantice de vacanță, 50% dintre respondenți sperând să trăiască una în următoarea călătorie. Și cum apelurile video au devenit parte din viața noastră de zi cu zi, ne așteptăm ca multe dintre aceste povești să continue și după întoarcerea acasă.

75% dintre călători consideră că drumul până la o destinație este mai plăcut atunci când este perceput ca parte din călătorie.

Drumul până la destinație reprezintă o parte a călătoriei pe care mulți dintre noi o percep adesea ca fiind o necesitate, nu un lucru de care să ne bucurăm. Dar cum călătoriile au fost rare în ultimul an și jumătate, este posibil ca multe persoane să aștepte cu nerăbdare această parte a călătoriei în 2022.

73% dintre călători spun că, în viitor, nu vor lucra deloc în vacanță

După declanșarea pandemiei, locuințe din întreaga lume au devenit și birouri și am descoperit ce înseamnă să lucrăm de la distanță. Totuși, în 2022 vom vedea o creștere semnificativă a numărului celor care doresc să restabilească un echilibru sănătos între viața profesională și cea personală, 73% afirmând că nu vor munci deloc în vacanțele viitoare. Planificați o vacanță pentru a vă relaxa? Selectați tipul de călătorie mai jos și copiați și inserați unul dintre șabloanele noastre pentru concedii pentru a vă informa colegii că nu sunteți disponibili!

79% dintre călători confirmă că, mai mult decât altă formă de autoterapie, călătoriile susțin bunăstarea psihică și emoțională.

Călătoriile vor deveni principala formă de autoterapie în 2022, preluând conducerea de la yoga și meditație, deoarece oamenii apreciază mai mult ca oricând oportunitatea de a se deconecta și se folosesc de călătorii pentru a se dedica total descoperirii unor locuri și culturi noi. Fie că vorbim de petrecerea timpului cu familia și prietenii, de experimentarea unor limbi și mâncăruri noi, călătoriile vor arăta diferit pentru fiecare persoană. Pentru dvs. cum arată?

58% dintre respondenți consideră că este important ca voiajul lor să aducă beneficii comunității locale de la destinație

În timpul pandemiei, oamenii au fost nevoiți să profite din plin de opțiunile aflate aproape de casă. S-au implicat mai mult în comunitate, susținând afacerile locale, iar acum vor să mențină acest sentiment de comunitate și în vacanță. 58% consideră că este important ca voiajul lor să fie benefic pentru comunitatea locală. Totodată, 29% vor să afle mai multe despre cum cheltuielile lor de călătorie vor afecta sau ajuta comunitățile locale.

61% dintre călători sunt acum mai deschiși la diferite tipuri de vacanțe.

După atât timp petrecut fără socializare, călătorii și distracție, oamenii vor adopta un nou mod de a gândi, mai optimist, pentru 2022. Numărul persoanelor care simt că trebuie să recupereze timpul de vacanță pierdut a crescut de la 42% la 63%. După ce ne-am amânat planurile de călătorie din cauza pandemiei, 2022 va fi anul în care vom spune „da”. 72% dintre respondenți confirmă că vor spune „da” oricărei vacanțe, atât timp cât bugetul le permite.

Cetatile dacice UNESCO din Romania

 Sarmisegetusa Regia  

Din satul Costești (o altă cetate din cele șase declarate monumente UNESCO) drumul urcă lin, este pietruit și destul de bine întreținut, către Grădiștea de Munte. Satul are o poziție pitorească pe valea pârului cu același nume, desprins parcă din poveștile cu strămoșii noștri de la începutul veacurilor.

La câțiva kilometri, după ieșirea din sat, dai peste două mici serpentine și în cele din urmă ajungi pe un platouaș cau fel de terasă naturală a pârâului Grădiștei, unde găsești două căsuțe de lemn, de unde cumperi bilete pentru vizitarea cetății, și unde stau permanent doi jandarmi. De, se cam fură și se cam sapă în zonă în mod fraudulos, după kosoni( bănuții dacici) și brățări de aur-neprețuite- cu capete de șarpe.

Alege turul mic, adică mai de-a dreptul, și bucură-te de arborii seculari și de aerul tare al istoriei noastre pure și adevărate, neamestecate cu romani. După ce vezi o porțiune conservată din vechiul drum pavat cu plăci de calcar, zărești printre arbori imaginea atât de comună și de ciudată a sanctuarului cu cadran solar.

,,Soarele de andezit" sau Templul mare circular, din centrul așezării, este punctul principal de atracție, atât prin așezarea menhirelor de andezit cât, mai ales, prin misterul legat de  necunoașterea zeităților sau zeității pentru care fusese construit.

Miniprezentare cu 20 de locuri unice din România

Deși nu prezintă un loc românesc, ci mai multe, am dorit să pun acest text din dorința de a oferi mai multe ponturi de obiective turistice celor care sunt mari căutători de frumuseți românești.

 Este evident pentru toată lumea că ceea ce am prezentat este o selecție. Foarte subiectivă este drept, din moment ce am mai identificat încă 100 de asemenea locații unice din țara aceasta binecuvântată. 

Veți observa că ele reprezintă toată gama de atracții de la cele naturale, care predomină, la cele antropice.

 1. Voronețul Banatului, o biserică de sat mândru, pictată la exterior, din comuna Glimboca, județul Caraș Severin, care aduce cu vestita ctitorie bucovineană. O zonă cu oameni gospodari, unde casele tradiționale au ocol întărit, situată pe valea Bistrei în județul Caraș-Severin, lângă Oțelu Roșu;

2. Defileul Latoriței din Muntii Lotrului, creat de afluentul Lotrului în șisturi cristaline, gnaise și alte roci mezozozice, socotit de mulți iubitori de natură, cel mai frumos din țară. În plus poate fi accesat pe o șosea îngustă și desfundată până la barajele de la Galbenu și Petrimanu.

3. Podurile acoperite din lemn din județul Bistrița Năsăud, construite în secolul al XIX lea, opere de artă în lemn (Ilva Mare, Coșbuc, Lunca Ilvei, etc.), singurele rămase în această parte a Europei și care se degradează, din păcate, în fiecare zi.  Teama cea mai mare este că cei doritori de asemenea obiective nu le vor mai apuca;

4. Colonia de dropii din comuna Nicolae Titulescu, județul Olt, singura colonie de păsări de stepă din România. Din păcate nu știu dacă mai există, mai ales că noi, românii, n-am știut să ocrotim cea mai mare pasăre din zona temperată. Bine că au făcut asta ungurii în imensele spații ale pustei maghiare.

5. Pădurea de Piatră din Gâlgăul Almașului, Munții Meseș, județul Sălaj. Nu seamănă cu celebrele păduri de piatră din lume, dar aceasta are forme sculptate în piatră de apa pluvială și de vânt, oferind un spectacol unic în mijlocul unei zone împădurite; Mai este numită și Grădina Zmeilor, despre care am găsit un articol interesant pe cafeauata.ro.

6. Podul natural de la Grohot, din Țara Moților, al doilea pod natural de piatră din România, după cel de la Ponoare. Nu este cunoscut decât în lumea drumeților și a speologilor, dar este relativ accesibil;

7. Cheile Vârghișului și peștera Merești, cea mai mare peșteră din Carpații Orientali-destul de săraci, în  general, în forme carstice-, și cele mai spectaculoase chei din Munții Perșani, un veritabil mozaic petrografic;

8. Pădurea de castani de la Tismana, singura pădure compactă de castani comestibili din țară cu o minunată mănăstire în zonă care întregește spiritualși turistic zona aceasta. Pădurea este formată din arbori înalți și groși de sute de ani și cu o producție de castane de câteva tone pe an, într-un decor submediteranean în care se mai întâlnesc, iasomie, liliac și scumpie, undeva la marginea Podișului Mehedinți;

9. Herghelia de cai huțuli de la Lucina din Obcinele Bucovinei, într-un spațiu rural neatins încă de civilizatie, situată la poalele unei păduri de molid sub cel mai înalt vârf muntos din zona Bucovinei. Aparține comunei Moldova-Sulița, din județul Suceava. Rasa huțulă este singura rasă curată, autohtonă, păstrată în România;

10. Poiana de narcise de la Dumbrava Vadului din Depresiunea Făgărașului, cea mai mare rezervație de narcise din România. Declarată de mult rezervație botanică, este situată în comuna Șercaia, din județul Brașov;

11. Lacul de acumulare Gura Apei (Apelor) de pe Râul Mare din inima Munțiilor Retezat, cel mai înalt baraj din țara noastră, cu 1 metru mai înalt decât cel de la Vidraru( 168 de metri), de unde pleacă poteci și drumuri către Parcul Național Retezat și Munții Godeanu;

12. Lacul Ochiul Beiului, un frumos lac de culoare turcoaz, situat în Muntii Banatului lângă cascada sau mai corect spus cascadele Beușniței, cu o frumoasă legendă inspirată de iubirea unui turc pentru o româncă. Un lac străjuit de o frumoasă pădure de stejar și fag;

13. Chiliile rupestre, săpate și amenajate în stâncile Subcarpaților Buzăului, din comuna Bozoiru, locuite vreme îndelungată de călugări ce au ales calea sihăstriei celei mai izolate;

14. Lacul de acumulare Pecineagu de pe Dâmbovița și cabana Vidra, situate într-un cadru natural deosebit, în unii din cei mai sălbatici și  mai puțin explorați munți, Iezer care aparțin Grupei Făgăraș;

15. Vulcanii noroioși de la Monor din județul Bistrița Năsăud și de la Filiaș din județul Harghita. Singurele zone cu asemenea fenomene din Transilvania, după cei de la Hășag, dispăruți de un timp.

16. Lacul Pețea și nufărul unicat Nymphaea lotus din stațiunea bihoreană 1 Mai, care vegetează în apele termale de peste 40 de grade, împreună cu un melcușor, relict glaciar. Cel mai nordic punct unde se întâlnește acest nufăr, înrudit cu cel de Nil, numit și  floarea faraonilor;

17. Canaraua(-lele) Fetii, mini canioane săpate în calcarele Podișului Oltinei, din sudul Dobrogei, un peisaj selenar o reluare în mic a fenomenelor din Marele Canion. Sunt mândru să spun că am ajuns aici, la capătul lumii...noastre!

18. Valea Cernei și Lacul Valea lui Iovan construit pe același râu, în inima Grupei Retezat-Godeanu, cu numeroase forme carstice și cu plante de origine mediteraneeană, vecin cu zona  barajului Gura Apei;

19. Pădurea Mociar de lângă comuna Gurghiu, din județul Mureș, la poalele munților cu același nume. Regiune cu tradiții vechi, cu poieni de narcise, lalele și cu păduri  sau parcuri dendrologice care a început de curând să organizeze un mic festival rustic de tradiții și gastronomie din zonă;

20. Semeringul bănățean, o cale ferată și un tren care leagă Oravița de Anina, construită în secolul al XIX lea cu numeroase poduri, viaducte și tuneluri, operă de inginerie feroviară a austriecilor, care au o cale ferată asemănătoare, de unde și numele cu rezonanță germanică. Din păcate sărăcia locurilor își pune amprenta și asupra trenului și asupra celor două orașe depopulate.

Muzeul mănăstirii Putna

 

În anul 1911 începe  organizarea muzeului Mănăstirii Putna, cu banii Fondului Religionar al Bucovinei. Definiția de atunci era de primul muzeu având ca exponate odoare ale mănăstirii. În anul 1925, unele dintre aceste odoare au fost expuse la Paris în cadrul unei Expoziții de artă românească veche și nouă. Câteva broderii de mare valoare din muzeul Mănăstirii Putna au fost expuse și în anul 2019, la Muzeul Luvru din Paris, în cadrul Expoziției „Broderii liturgice de tradiție bizantină din România”.

Muzeul Mănăstirii Putna a fost deschis pentru vizitare în ziua de 6 iunie 1976, și reprezintă un punct important de atracție pentru turiștii de orice fel, care își doresc să afle mai multe lucruri despre trecutul zbuciumat al mănăstirii. Muzeul găzduieşte un tezaur extrem de valoros, cuprinzând broderii, țesături, manuscrise, argintărie și obiecte de cult.

          În cadrul muzeului se regăsesc multe exponate de mare valoare printre care o cruce cu trei braţe din anul 1503, cea mai veche de pe teritoriul României, așadar contemporană cu Ștefan celMare. Tot între exponate se mai află Tetraevangheliarul de la Humor,  un exponat vechi, din anul 1473 cu un portret al domnitorului, o ferecătură din anul 1488 a craniului Sfântului Ghenadie, precum şi o minunată ripidă aurită, dăruită tot de domnitor în 1497; o icoană – astăzi cea mai mare din colecţia Putnei – dăruită în 1760 de către o monahie care poartă un nume ilustru: Elisaveta Miclescu, identificată ca fiind  monahia/ stareţa Mănăstirii Pătrăuţi, nepoată a unui mare logofăt al Moldovei. Ca un fapt divers, trebuie menționat că printre descendenţii fraţilor ei se numără trei monahi (dintre care doi mitropoliţi ai Moldovei) şi şase monahii.

          Se poate admira clopotul Blagoveștenie dăruit în anul 1490 de însuși domnitorul Ștefan cel Mare. Un alt obiect foarte valoros este o broderie din mătase cu Înălţarea Domnului si celebrul Acoperământ de mormânt al Mariei de Mangop (doamna Maria Asanina Paleologhina, pe numele său inițial) ce reprezintă o broderie de o mare valoare, datată 1477, lucrată cu fir de aur, argint şi mătase colorată pe un fond din atlas roşu și de asemenea tripticul ( trei panouri pictate) de la Putna, care reprezintă o frumoasă piesă de artă rusească de la începutul secolului al XVII-lea, intrat în  posesia mănăstirii Putna după 1785.

          Colecţia de ţesături decorative aduse din Italia cuprinde covoare frumoase; manuscrise de mare valoare ferecate în metal preţios; numeroase gravuri în lemn; pietre de mormânt dăltuite în piatră, aflate în biserică. Mănăstirea dispune, de asemenea, de o valoroasă bibliotecă de carte religioasă.

          La aniversarea a 500 de ani de la moartea voievodului, colecția muzeului s-a îmbogățit cu o serie întreagă de obiecte de cult, care fuseseră confiscate în anii de prigoană comunistă dintre 1971 – 1973. Aceste obiecte au fost înapoiate, ca un gest reparatoriu peste decenii, pentru a putea fi expuse în muzeu cu ocazia manifestărilor prilejuite de marea comemorare.

          Putem enumera un număr 25 de exponate, mai multe cărţi de cult şi alte obiecte foarte valoroase. Au fost restituite şi opt icoane reprezentându-i pe opt dintre apostoli. De asemenea, a fost restituită o icoană sculptată în lemn şi o cădelniţă de la 1470, confecţionată din argint aurit, dăruită mitropolitului Teoctist în semn de mulţumire, după ce înaltul ierarh l-a uns domn pe Ştefan cel Mare.

Top obiective turistice în Depresiunea Brașovului

Ținutul Trei Scaune, Depresiunea Brașov sau Ținutul Secuilor, are nenumărate obiective turistice de primă mână.  Aveți în filmuleț prezentată, cu amintiri și înflorituri turistice de-ale lui Irașcu, o expoziție de fotografie din Târgu Secuiesc, care evocă splendid frumusețile neexplorate ale unei regiuni unice în Europa. De la pâinea cu cartofi , până la morile de apă și de la peșterile de pe valea Vârghișului, până la capelele și bisericile micuțe dar fortificate din Covasna. Gânditul ca și umblatul este liber, mai puțin gratis la faza cu călătoritul, dar se merită! Vă pupă proful Irașcu!

Fenomene paranormale în România

Fenomenele paranormale din România, sunt un subiect gustat, dar aproape deloc investigat. Am făcut o foarte scurtă listă cu zonele montane, castele și păduri bântuite din RO. Oricum am vedea filmulețul, din orice perspectivă, trebuie să știți că este o jucărie artistică, prin care eu aleg să celebrez 1000 de subscriberi. Și atât, fără alte extensii. Așadar, dragii mei, nu vă speriați, că nu aveți de ce. Totul a fost făcut ca să cunoaștem, pentru că atunci când știm, gândim. Vă pupă proful Irașcu!

Cel mai mare ceas cu CUC lume

Mecanismul interior din lemn al celui mai mare ceas cu cuc. În Munții Pădurea Neagră. Baden-Wurtenberg.

Morile de apă de la Rudăria, din județul Caraș Severin

Unele dintre cele mai interesante atracții turistice din Caraș-Severin, se află în comuna Eftimie Murgu, satul Rudăria. Este vorba despre ansamblul morilor de apă, singurele rămase în România, încă funcționale.

Zona este încadrată în categoria Complex Mulinologic, și poate fi vizitată oricând, într-un traseu turistic care să includă și celebra Cascadă Bigăr.

Este un traseu frumos, plăcut pentru parcurs pe jos, cu câteva mori funcționale, dar din păcate nu toate deschise.
Cred că se poate lucra la administrarea zonei, pentru că mai sunt lucruri de pus la punct sub aspectul infrastructurii turistice.
Acest sit istoric, are toate șansele în viitor să fie inclus în partimoniul mondial UNESCO. Am înțeles că s-au făcut demersuri în acest sens.

Nu vreau să vorbesc mult despre acestă zonă, doar să specific, din perspectivă biogeografică, faptul că aici se poate admira pinul negru de Banat, iasomia, mojdreanul și cărpinița, specii din zona submediteraneană. Pe undeva printre stâncăriile și bolovănișul calcaros, stau pitite și vipere cu corn, broaște țestoase de uscat și scorpioni carpatici( mici și drăguți!?).

Se poate achiziționa făină de la prima moară de apă, la intrarea în complex, și tot acolo un tip întreprinzător oferă gogoși cu dulceață, frământate cu făină măcinată de pietrele centenare de moară, din căsuțele de lemn.
Enjoy!

Monumentul ,,Fântâna Albă" de la intrarea în Mănăstirea Putna

Anul acesta( n.a. 2018) la 2 iulie, a fost inaugurat un monument unic în România, la intrarea în Mănăstirea Putna. 
M-a surprins și contrariat, în același timp, pentru că la momentul demarării lucrărilor, credeam că stareții mai vor o intrare monumentală din marmură, pentru că cealaltă-din lemn-nu este suficient de ochioasă. Aveam să greșesc în judecata mea! 

Este vorba despre o poartă albă, o troiță și o mică cișmea, care amintesc pelerinilor despre cel mai mare masacru care a fost comis asupra românilor de către trupele sovietice, la 1 aprilie 1941.
Cei mai mulți dintre români și, cu siguranță, majoritatea pelerinilor, habar n-au ce semnifică acest monument comemorativ. 
Și nu sunt vinovați ei de acest lucru, pentru că pe perioada regimului comunist, nimeni nu avea voie să pomenească despre acest pogrom îngrozitor, în care și-au pierdut viața între 2000 și 3000 de români din Bucovina de Nord.
 Explicația este simplă. Trupele sovietice de grăniceri și NKVD-ul au ucis mișelește copii, femei, bătrâni, bărbați care nu doreau decât să scape de jugul sovietic și să treacă în Țara Lor, sau în ce mai rămăsese din ea.
Și nu au fost lăsați!
Au fost mitraliați, torturați, uciși, urmăriți, închiși, doar pentru că erau români transfugi, puși pe drumuri de administrația nouă, sovietică, instalată în Bucovina de Nord și Ținutul Herței.

Ca profesor(de geografie!- dar iubitor de istorie), îmi fac datoria și semnalez celor ce mă citesc aceste aspecte triste din istoria națiunii noastre, pentru că necunoașterea istoriei, a istoriei netrunchiate, înseamnă generații de români ignoranți, ușor de manipulat, patrioți știrbi la creier, iubitori de manele naționaliste și degrabă vărsători de sânge.

Demersul acesta trebuie salutat și încurajat, pentru că altfel nu vom ști, că sute de familii au dispărut pur și simplu în drumul către libertate, iar casele și satele din care plecau au rămas pustii pentru totdeauna. Iar monumentul amintește numele satelor de unde românii pribegi au luat drumul Siretului și și-au găsit sfârșitul în pădurea Varnița, considerat de unii istorici Katyn-ul românesc.

CUPCA, CARAPCIU, DIMCA, IORDĂNEȘTI, PĂTRĂUȚII DE SUS, PĂTRĂUȚII DE JOS, BĂNILA PE SIRET, SUCEVENI, CORCEȘTI, CRĂSNIȘOARA NOUĂ, CRĂSNIȘOARA VECHE CRASNA,CIUDEI, IGEȘTI, CIREȘUL, BUDINEȘTI, DAVIDENI.

Pentru cei ce doresc să se informeze complet asupra acestui masacru absurd:
Masacrul de la Fântâna Albă