Re-Descoperă România Episodul 2. Capela lui Isus din Odorheiu Secuiesc-unică, veche și părăsită

Am rearanjat o parte din postările mele din ultimii 16 ani. Vă invit la un foileton de aproape 100 de articole despre ce ar trebui să vedeți în România aceasta fabuloasă. 

Nota Bene: unii, mai slabi de înger (sic!) se vor ofusca că am scris numele Mântuitorului cu un singur ,,I". Capela fiind catolică și romano-catolicii scriind Isus cu un sigur ,,I",  am crezut de cuviință să respect acest lucru. Nu că ar conta acest amănunt insignifiant în ecuația credinței... Dar, e unii domle'...

1.     Capela lui Isus din Odorheiu Secuiesc-unică, veche și părăsită

 

Municipiul Odorheiu Secuiesc, Județul Harghita, Podișul Târnavelor, Depresiunea Colinară a Transilvaniei

 

Februarie 2010

 

Cine spune că secuii, sașii, ungurii sau rutenii nu sunt tot cetățeni români? Sunt,  fără tăgadă, şi, din păcate,  împrumută metehnele unei naţii prea sensibilă la aspectele materiale şi extrem de dezinteresată de cele cultural-istorice. Această capelă, care ar trebui sa apară în toate ghidurile turistice naţionale- şi veţi vedea de ce- este uitată chiar de către cei din Odorheiu Secuiesc de care, de altfel, aparţine administrativ.

Îmbrăcat bine și echipat cu aparatul de fotografiat, îmi fac timp într-o seară de iarnă şi plec de la hotel spre această minune istorică, aflată nu se ştie unde, la marginea orașului. Întreb la vreo două magazine, unde, contrar prejudecăților etnice tipic românești, mi se răspunde cu multă eleganţă, care este drumul de urmat.

Ajung la capelă într-o jumătate de oră (undeva la marginea oraşului pe drumul către Sighişoara) şi încep să o fotografiez pe dinafară, căci poarta din zidul înconjurător, sprijinit în contraforţi, ferecată bine. În acelaşi timp, îmi spun amărât că iar am nimerit un obiectiv turistic ciudat, de care nu ştie nimeni și pe care l-am găsit încuiat.

Întreb din nou, când ies în strada mare, un localnic despre custodele monumentului şi aflu de la acesta, într-o română aproximativă, că moşul și baba din casa de pe colţ au cheia de la capelă. Îl găsesc pe bătrân, care vorbea binişor româneşte pentru că, se laudă el, lucrase nouă ani la Petrila la mină şi intrăm în cele din urmă în incinta fortificată cu ziduri albe și groase.

M-a izbit imediat aerul rânced, de mucegai rece, ce răzbătea printre băncile joase, cariate şi dintre casetele tavanului cu picturi medievale (casetarea a avut loc în 1677). Am tras puternic aer în piept și îmbătat de întâlnirea cu aşa o minune arhitectonică încep să fotografiez cu nesaț.

Capela are o vechime apreciabilă, de prin secolul al XIII-lea, de când se presupune că este în picioare, fiind la origine capela unui cimitir al secuilor din zona de est a Transilvaniei. Asta o încadrează, fără discuție, în categoria celor mai vechi și mai interesante monumente de acest tip din România. Forma sa este și ea unică în România, de tip cuadrilobat (ca o cruce) și într-un stil care aminteşte de bisericile în stil romanic cu abside semicirculare. Secuii veniți aici prin secolele XII-XIII au închinat capela Inimii lui Isus, în maghiară ,,Jesus Szive ".

Am făcut un exerciţiu de imaginaţie legat de acest monument unic, iar în el vedeam o capeluţă albă, renovată, cu acoperiş de cupru (ultima intervenție de acest gen a vizat consolidarea zidurilor exterioare mâncate de umezeală, de mlaștina din lunca Târnavei Mari, undeva prin 1996). Avea pictura interioară cu motive religioase medievale refăcută, cu zidurile cu contraforţi reclădite, cu casa îngrijitorului/ custodelui încadrată în peisajul turistic şi cu multe lumini şi proiectoare, cu un chioşc cu pliante, cu indicatoare în oraş...

Din păcate, exercțiul meu s-a sfârșit mai repede decât a început, înecat în indolența unor autorități mult mai preocupate de o autonomie iluzorie, decât de promovarea unor obiective turistice unice, atât în limba română cât și în maghiară sau engleză. Ghidurile nu prea pomenesc despre asta, cel mult câteva site-uri din… Ungaria.

Pentru mai multe fotografii urmăriți postarea originală de acum 14 ani- AICI

Mănăstirea Franciscană Deva- înființată de primii catolici bulgari

Ordin: Ordinul Călugărilor Franciscani Observanți- Ordinul Fraților Minori( Provincia Sfântul Rege Ștefan)

Hram: Adormirea Maicii Domnului, 15 august

Locație: Str.Progresului, nr.6, Municipiul Deva, județul Hunedoara

Nr. de călugări: 5 

Mănăstirea este construită de credincioșii bulgari de religie catolică în secolul al XVIII, aduși de comandantul de atunci al cetății, Generalul Steinville. Aparține barocului târziu și este construită din piatră si cărămidă cu valoroase decorațiuni interioare. 

Destinația ei a fost de  scoală de arte și meserii. Încă din secolul al XIII-lea rolul Ordinului Franciscan a fost acela de a-i ajuta pe săraci, iar astăzi reprezentanții acestuia fac același lucru în lumea întreagă.  Azi este sediu al Fundației Sfântul Francisc.

Biserica transformată în cămin, adăpostește  în ultimii ani foarte mulți copii orfani.
Biserica franciscană din cartierul devean Progresul găzduieşte, la ora actuală, aproape trei sute de copii orfani sau care provin din familii cu situaţie materială precară, cu vârste cuprinse între 2 şi 18 ani.  

În 1992  se înființează fundația Sfântul Francisc, pentru copiii săraci, abandonați sau orfani. Iniţiativa aparține preotului franciscan Bojte Csaba, care oferă mai mult decât o cazare și o masă, ci dorește să le ofere acestor copii un cămin, o familie și chiar...frați. Fundația dispune, la ora actuală, de o şcoală, o grădiniţă,  un cabinet medical, cantină şi o casă de oaspeţi. Programul copiiilor „înfiaţi” de fundaţie este foarte bine organizat. Merg la şcoală ori la grădiniţă, iar după cursuri sunt antrenaţi în diverse activităţi extra-şcolare. 

Părintele Bojte Csaba este preşedintele fundaţiei maghiare şi el organizează toate activităţile zilnice desfăşurate de copii. Cele necesare  îngrijirii copiilor sunt achiziţionate din donaţiile către fundație, cele mai multe, din străinătate. Pe lângă părintele Bojte Csaba, alţi câţiva zeci de voluntari se mai ocupă de educaţia acestor copii, încercând să-i facă să se simtă ca într-o adevărată familie „mai mare”. Fundația Sfântul Francisc avea în urmă cu câțiva ani, în zona Transilvaniei, 16 centre, unde erau îngrijiți peste 800 de copii sărmani. În județul Hunedoara există trei centre, la Deva, Orăștie și Petroșani. 

Primul pas a fost făcut la Deva, în 1993, când Mănăstirea Franciscană a fost restituită Ordinului, după ce fusese confiscată de comuniști. Clădirea mănăstirii a fost renovată și pusă la punct. Iar în 1998 a început totul, cu un proiect realizat împreună de reprezentanți ai bisericii și cei ai Guvernului de atunci. Și ca să le ofere alternative sociale copiilor săraci, în primul rând era nevoie de un “cămin”. 

Iar Mănăstirea Franciscană din Deva s-a dovedit a fi acest cămin. Reprezentanții Fundației Sfântul Francisc au achizitionat, rând pe rând, apartamentele dintr-un bloc aflat în apropierea mănăstirii franciscane, încă două case în zona de peste liniile ferate și încă o casă pe lângă stadion. Aceste locuințe s-au transformat în cămin pentru copiii sărmani.

 

De văzut în apropiere:

Mănăstirea franciscană cu biserică din sec al XV lea- Baia de Criș

Cea mai mică biserică din Pisa

Cea mai mică biserică din Pisa, este o minunăție arhitectonică din secolul al XIII lea în stil gotic pisan. Se numește Santa Maria della Spina și o găsiți pe orice hartă turistică a orașului cu turnul înclinat.

Mănăstirea greco-catolică Sfânta Macrina din Cluj-Napoca

Surorile Baziliene sunt fiicele spirituale al Sf. Vasile cel Mare (329-379) și a surorii sale Sf. Macrina (328 – 380). Prima Mănăstire Baziliană feminină a fost organizată de Sf. Macrina, pe malul râului Iris la Annesi în anul 355. Idealul unei surori baziliene este dragostea față de Dumnezeu și față de aproapele, izvorâte dintr-o credință vie și puternică. 

    Acesta este și mesajul pe care surorile doresc să-l transmită fraților și surorilor, care trăiesc într-o lume ce pare a fi insensibilă față de Dumnezeu, pentru ca în căutarea lor să fie pătrunși de o nouă lumină. Surorile Baziliene din România, Provincia “Inima Neprihănită a Sfintei Fecioare Maria”, aveau în 2012 un număr de 48 surori cu voturi și o novice. Ele își desfășoară apostolatul pe teritoriul a trei Eparhii: Eparhia de Cluj-Gherla, Eparhia de Maramureș, Eparhia de Lugoj.

  

    Capela acestei mănăstiri din inima orașului Cluj-Napoca este deschisă zilnic pentru credincioșii care participă la Sf. Liturghie și la rugăciuni împreună cu surorile de aici. De asemenea, surorile cu experiență dau îndrumare spirituală tinerilor și au un cuvânt de încurajare pentru toate persoanele aflate în dificultate. 

    Un apostolat foarte important este rugăciunea pentru nevoile Bisericii și pentru toți cei care își pun încrederea în rugăciune, precum și susținerea spirituală și morală a celor care cer ajutorul. Măicuțele de aici au grijă de săraci, oferind zilnic prânz pentru  mai bine de 15 persoane. Surorile baziliene de aici se ocupă și de educația copiilor la Grădinița Confesională “Sf. Ana”. Pe lângă programa școlară, copiii învață limba engleză și  italiană, blok-flote, dansuri,  alte jocuri și activități practice care îi ajută să își dezvolte capacitățile intelectuale și creative. 

    Prin ordinul MECI, nr. 6337/19.12.2009 s-a acordat acreditarea  pentru unitatea de învățământ particular, grădinița confesională Sf. Ana. Pentru detalii accesați www.gradinitasfantaana.ro. Surorile oferă și asistență medicală pentru tinere și femei la Cabinetul „Providence” de Obstretică Ginecologie. Surorile se ocupă de mamele gravide și de cele cu noi născuți, în vederea consilierii lor pentru a aduce la viață copiii și pentru a lupta împotriva avortului. Sunt lecții de consiliere, gimnastică și consultații, ecografii realizate de medici specialiști în domeniu.

Ordin: Ordinul Surorilor Sfântul Vasile cel Mare

Hram: Sfânta Macrina (iulie)

Locație: Str. Crizantemelor,  nr. 11-15, 400447, Municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj
Tel: 0264 541130
Mail: osbmcluj@yahoo.it

Web: www.surorilebaziliene.ro

Nr. de surori: 14

Sediul curiei provinciale: Curia Provincială – Comunitatea Sf.Vasile, tel: 0264 442755; tel/fax: 0264 414049; e-mail: macrinacj@yahoo.com;14 surori; 

Mănăstirea Franciscană Șumuleu Ciuc- monument din orașul Miercurea Ciuc

Această celebră mănăstire din regiunea locuită de minoritarii secui( populațiede origine maghiară) a fost construită între anii 1733-1779 în stilul caracteristic al mănăstirilor franciscane din Transilvania. În curtea interioară a mănăstirii se află statuia lui Kájoni János (Iohannes Caioni) (1629-1687) opera sculptorului Ferencz Ernő. 

În mănăstire a funcţionat tipografia lui Kájoni între anii 1675-1854, mănăstirea  devenind  un centru cultural important al zonei. Mănăstirea a fost devastată în repetate rânduri în secolele XVI, XVII  și XVIII și începând cu anul 1668 în mănăstire a fost organizat învăţământul de nivel mediu din zona Ciucului, şcoala de aici fiind predecesoarea actualului Gimnaziu Márton Áron din Miercurea Ciuc..

Biblioteca franciscană de aici păstra în anul 1941nu mai puțin de 124 incunabule, din care în prezent au rămas numai 6.  În anul 1985 în peretele refectoriului cu ocazia unei reparaţii s-au găsit o serie de manuscrise, incunabule şi alte cărţi valoroase, ascunse de franciscani de autorităţile comuniste, dar din păcate multe dintre ele au suferit pagube ireversibile.

Cele 14 volume restaurate până la ora actuală, printre care şi nepreţuitul Codex Kájoni şi alte 8 incunabule sunt în tezaurul Muzeului Secuiesc al Ciucului. Biblioteca păstrează, printre altele, şi lucrările în latină ale istoricului franciscan Losteiner Leonárd (Transylvaniae et Siculae descriptio; Topographica).

La marginea oraşului Miercurea Ciuc, în fiecare an de hramul bisericii ,, Adormirea Maicii Domnului” pe 15 august se adună zeci de mii de credincioşi, iar un număr dublu vin la marea sărbătoare de Rusalii, pentru a celebra victoria secuilor din 1567 împotriva celor ce doreau sa impună religia unitariană, conduşi pe atunci de Principele Ioan Sigismund. 

Construcţia se leagă de ordinul romano-catolic al franciscanilor, care încep să clădească pe aceste locuri o biserică în stil gotic începând cu anii 1440, ajutaţi şi de Principele Iancu de Hunedoara, care doreşte astfel să celebreze victoria de la Sântimbru de Mureş împotriva turcilor, prin ctitorirea unei biserici. Trecută secole la rând prin numeroase distrugeri, datorate inclusiv marii invazii turco-tătare de la 1661, biserica este dărâmată şi reconstruită apoi în stil baroc cu elemente gotice între 1804-1838. Ea este administrată şi azi de călugării franciscani observanți, care au mai construit aici şi o capelă închinată Sfântului Anton.

Urmează apoi ,,dotarea” ei cu o impresionantă orgă cu 2600 de tuburi, una dintre primele şase din Europa în anii 1930-1931, iar vitraliile care împodobesc lateralele au fost comandate în Cehia. Aici se află statuia miraculoasă a Maicii Domnului, cea mai mare statuie a Fecioarei sculptată dintr-o singură bucată de lemn(tei în acest caz), cu o înălţime de aproximativ 2, 3 metri, mărginită de o parte şi de alta de statuile Sf. Ladislau şi ale Sf. Ştefan.

Este considerată miraculoasă pentru că în timpul luptei din 1567 a săvârşit minunea acelei victorii, iar secuii s-au întors şi i-au multumit, lucru coroborat şi cu alte minuni făcute de-a lungul timpului de Fecioara Maria, întruchipată de această statuie, creată de un sculptor necunoscut.

 

Alte comunități

Brașov- Mănăstirea și biserica franciscană Sfântul Ioan Botezătorul, str. Sfântul Ioan, nr. 7, jud. Brașov

Odorheiu Secuiesc- Mănăstirea și biserica franciscană, str. Tamási Áron nr. 2, judeţul Harghita; o parte din mănăstire este folosită de Surorile Franciscane Sărace de Sfânta Familie-Mallersdorf

Ordin: Ordinul Călugărilor Franciscani Observanți- Ordinul Fraților Minori( Provincia Sfântul Rege Ștefan)

Hram: Adormirea Maicii Domnului, 15 august

Locație: Șumuleu Ciuc, str. Szek, nr. 148, 530203 , Miercurea Ciuc, județul Harghita

Tel/Fax: 0266 371 449

Nr. de călugări: 7

Superior: Pr. Bőjte Mihály

Web: www. ofm.ro/ www.csiksomlyo.ro

Statui: Statuia Miraculoasă a Fecioarei Maria

Pelerinaj: Pelerinajul de Rusalii, cel mai mare pelerinaj catolic din România

 Ordinul Fraților Minori(Observanții)- Str. Emile Zola nr. 4, 400112, Municipiul Cluj-Napoca,  Jud. Cluj; Tel/Fax. 0264/594676; frtibi@gmail.com/ Mănăstirea și biserica franciscană- Piaţa Muzeului, nr. 2, (fosta Piața Mică, Piața Carolina, Piața Dimitrov)

Melk-ul și catedrala lui uriașă

 

Melk-ul este un orășel austriac poleit turistic de impozanta sa catedrală romano-catolică. Mai bine spus, de abația celebră care domină orasul de pe un pinten stâncos destul de abrupt, ceea ce accentuează maiestuozitatea sa.

Filmulețul de pe terasa exterioară-AICI

Cazarea în orășel este posibilă fără probleme, chiar dacă prețurile nu sunt dintre cele mai mici. Se poate face însă rezervare în avans la multe pensiuni chiar din centrul orașului, unde există și posibilitatea parcării automobillului. Cu cât faci mai devreme booking-ul, cu atât obții un preț mai bun 

Există vreo patru-cinci mici restaurante, din care vreo două se închid la ora 20, așa că trebuie să vă grăbiți. Noi am mâncat destul de bine pe străduța care duce la Rathaus( Primăria micuțului târg).

Explorarea orașului nu durează mai mult de o jumătatea de oră, tot ceea ce  îți atrage atenția este de fapt sus, pe deal... Ajunși la catedrală, coborâm pe niște scări elegate către poarta principală, unde se află un parc minunat cu o fântână arteziană unică și cu o terasă selectă. Este pentru cei care-și doresc experiența unui prînz scump în umbra paltinilor și stejarilor parcului.

Accesul în catedrală este unul ușor, cu bilete rezervate în online- noul și necesarul trend de secol 21- pentru a evita cozile și nervii inutili. Din păcate în somptuasele săli ale abației și în biblioteca impozantă cu zeci de mii de volume adunate în secole, nu se pot face fotografii .

Opulența catedralei ce aparține ordinului benedictilor te copleșește cu arhitectura sa barocă în timp ce biserica cu hramul Sf. Petru și Paul, tronează în centrul ansamblului mânăstiresc. 

Singura extravaganță foto/video pe care mi-am permis-o a fost să fac un filmuleț de pe terasa exterioară a abației, cea care dă spre un braț al Dunării, în care se varsă râul Melk. Priveliștile sunt minunate și surprind dealurile Austriei inferioare străbătute, jalonate, de Dunărea cea atât de dragă nouă. 

Mănăstirea Maria Radna din județul Arad

 

Este situată pe dealul de la Radna (Lipova), la aproximativ 35 de kilometri de Arad. Mânăstirea catolică este cunoscută atât în ţară cât şi în străinătate, pentru pelerinajele care sunt organizate aici de mai multe ori pe an. Se pare că aceste pelerinaje au început în 1707. Legenda spune că soţia unui soldat dintr-un regiment oprit la Arad era extrem de bolnavă. Puţin înainte de a i se apropia sfârşitul, femeia a avut un moment de luciditate şi a spus celor apropiaţi că singura modalitate de a scăpa de ciuma care bântuia Aradul ar fi un pelerinaj la Radna. Se spune că cei care au ascultat-o şi au plecat în pelerinaj au scăpat de boala cumplită. Prima biserica a fost construită în 1520.

Bazilica din Maria-Radna a fost construită în acelaşi loc, unde au mai existat două biserici, una construită în 1520, iar cealaltă în 1651. Biserica de astăzi s-a construit în stil baroc târziu între anii 1756 şi 1767. Tabloul „Gnadenbild”, care îşi are originea la o tipografie din Italia de Nord în jurul anului 1650, a ajuns la Radna în 1686 printr-o donaţie. Mănăstirea de lângă biserică a fost construită în trei faze: aripa de vest începând cu anul 1727, aripa de sud în anul 1743 şi partea care este ataşată faţadei principale începând cu anii 1823. În anul 1911 au fost înălţate ambele turnuri ale bisericii cu câte 30 de metri. Un incendiu a distrus în anul 1923 structura de lemn a acoperişului bisericii şi a mănăstirii. Ultima renovare a bisericii a fost făcută începând cu anii 1971, ocazie cu care s-a reînnoit tencuiala exterioară, picturile din interiorul bisericii fiind deasemenea renovate, inclusiv fresca de pe tavan, lucrare a fraţilor Millthaler din Arad.

Congregaţie: Ordinul Călugărilor Franciscani Observanţi- Ordinul Fraţilor Minori (Provincia Sfântul Rege Ştefan)

Hram: Buna Vestire

Locaţie: Piaţa Avram Iancu, nr. 1, 315401, oraş Lipova, jud. Arad

Tel: 0257 563092

Mail: reinholz@mariaradna.com

Web: mariaradna.com

Nr. persoane consacrate:-

Responsabil: Pr. Andreas Reinholz

Locuri de cazare: Casa Hildegardis-www.caritas-lipova.ro

Pelerinaje: Pelerinajul de Adormirea Maicii Domnului, cel mai mare din sud-vestul ţării

 

Începând din 2003, de la data de 1 octombrie călugării franciscani observanţi, după o bogată şi multiseculară prezenţă, părăsesc mănăstirea din Maria-Radna, din lipsă de fraţi. Din acest moment întreaga viaţă a acestui loc de pelerinaj este încredinţată clerului diecezan. Primul paroh din cadrul clerului diecezan este numit în persoana părintelui Andreas Reinholz, Canonicus Arhidiaconus în cadrul Capitolului Catedralei Diecezei Romano-Catolice de Timişoara.

Mănăstirea Sângeorgiu de Mureș (de clauzură)

Mănăstirea Surorilor Carmelitane Desculțe, din Sângeorgiu de Mureş este împlinirea visului episcopilor de Alba Iulia pentru a exista pe teritoriul diecezei o comunitate de călugări/ călugăriţe dăruită rugăciunii către Dumnezeu, realizându-se astfel şi o fortăreaţă de rugăciune pentru preoţimea şi credincioşii diecezei, şi în mod special pentru vocaţii la preoţie.

Fragment din Ghidul mănăstirilor catolice din România: 

Cartea poate fi cumparată în format ebook de pe google play:

https://play.google.com/store/books/details?id=2kC8DwAAQBAJ

Mănăstirea zidită din iniţiativa, grija şi cheltuielile Arhiepiscopiei de Alba Iulia a fost sfințită în sărbătoarea ecleziastică a patroanei mănăstirii, Sfânta Tereza de Lisieux,  pe 1 octombrie, în anul 2006. Comunitatea surorilor, este formată deocamdată, din patru surori, provenite de pe teritoriul diecezei, membre ale comunităţii fondatoare din Magyarszék din Ungaria.

Esenţa spiritualităţii carmelitane este de a trăi în prezenţa lui Dumnezeu, aşa cum am moştenit, prin Regula, de la începutul secolului al XIII, dată eremiţilor de pe Muntele Carmel din Ţara Sfântă, urmaşi ai modelului de viaţă al profetului Ilie, „dux et pater”: corifeul şi părintele carmeliţilor. 

Viaţa noastră de toate zilele se împarte între rugăciune, viaţa comunitară şi muncă. Celebrăm zilnic Sfânta Liturghia Euharistică, Liturghia Orelor (Breviarul) în întregime, şi câte două ore de rugăciune „interioară”: rugăciunea individuală, în singurătatea pustiului, pentru a-l asculta pe ÎNVĂŢĂTOR, sau… pentru a purta lupta noastră spirituală, aşa cum ne-a învăţat Sfânta Terza de Avila, fondatoarea carmelului terezian (adică a Ordinului Carmelitanilor Desculți).

Astfel putem lua parte la misterul morţii şi învierii lui Cristos, oferind fructele vieţii noastre spre binele Bisericii şi al întregii omeniri. Prin starea noastră de viaţă consacrată, exprimată prin trăirea celor trei voturi călugăreşti – castitate, sărăcie, ascultare – mărturisim realitatea iubirii veşnice. Corespunzător carmelului terezian trăim totodată o intensă viaţă comunitară, care se caracterizează printr-o relatie de prietenie între surori. Aceasta se concretizează în recreaţiile zilnice în comun, şi în celebrarea într-o atmosferă de seninătate a sărbătorilor.

Idealul şi modelul vieţii carmelitane este Sfînta Maria Născătoare de Dumnezeu. O cinstim ca Mama şi Patroana Ordinului Carmelitan, sub numele de Sfânta Fecioară de pe Muntele Carmel. O privim ca pe Fecioara înţeleaptă şi smerită, care primeşte, păstrează şi transformă în viaţă Cuvântul lui Dumnezeu, şi se uneşte în bucurie şi suferinţă cu misterul pascal al lui Cristos. Purtăm cu credinţă, speranţă şi recunoştinţă haina ei: scapularul.

Prin munca de zi cu zi, pe lângă câştigarea existentei noastre, urmărim să împărţim strădaniile noastre oamenilor din lume. Avem două ateliere de muncă. Unul de legătorie cărţi, altul pentru a executa lumânări ornamentate, liturgice şi pentru evenimentele bisericeşti şi de familie.

Pentru a putea păstra atmosfera de linişte pentru rugăciune, Constituţiile noastre interzic asumarea  oricărui fel de muncă apostolică. Mai mult, pentru a putea cuceri libertatea sufletului în pustiu, unde, căutând,  putem afla izvorul de apă vie a contemplaţiei în Mire, viaţa noastră se petrece într-un spaţiu despărţit prin clausură papală. Serviciul nostru apostolic este deci, serviciul rugăciunii.

Ordin: Ordinul Surorilor Carmelitane Desculțe

Hram: Sfânta Fecioara de pe Muntele Carmel, 16 iulie; Sfânta Tereza de Lisieux, (patroana mănăstirii) la 1 octombrie

Locație: Comuna Sângeorgiu de Mureş, Str. Tofalău Nr. 170, judetul Mureş, 547530.

Acces: În centrul comunei Sângeorgiu de Mureş, drumul naţional dintre Târgu Mureş şi Reghin se ramifică în trei. Mănăstirea se găseşte la 3 kilometri, pe drumul comunal spre Tofalău.

Tel: 0749 065399

Mail: kis.szent.terez.karmel@gmail.com

Web: karmelita.romcat.ro

Nr. de  surori: 4( dimensionată pentru 8)

Superioară: Sr. Bilibok Mária Teréz.

Relicve: o relicvă „ex carne” a Sfintei Tereza de Lisieux

De văzut în zonă:

Biserica fostei mănăstiri a dominicanilor- Sighișoara

Biserica fostei mănăstiri a iezuiților, Târgu Mureș

Biserica fostei mănăstiri a minoriților, Târgu Mureș

Fosta mănăstire a trinitarienilor din Alba Iulia- azi, bibliotecă.

Catedrala catolică Sfântul Mihail( 1246-1300) în stil romanic, cu sarcofagul lui Iancu de Hunedoara și orgăcu 2209 tuburi, Alba Iulia

Biblioteca Batthyaneum, în fosta mănăstire a trinitarienilor( 1784-1792)cu cel mai vechi obsevator astronomic din țară- Alba Iulia

Mănăstirea Franciscană Lăzarea

Mănăstirea Franciscană din Lăzarea, județul Harghita, a fost construită în secolul XVII. Lăcașul de cult figurează pe lista monumentelor istorice 2010. Lângă satul Lăzarea se înalță muntele Szármány care a fost mult timp în posesia boierilor Lazăr. 

În partea apuseană a muntelui, mai sus de castelul boieresc existau cinci capele așezate în forma unei cruci din „Terra Sancta”, adică una mare în centru înconjurată de cele patru mai mici, toate înconjurate de ziduri masive de apărare

În anul 1665 Lázár Istvan a donat capelele și o mare parte din terenul din jurul acestora ordinului franciscanilor. Mănăstirea este o clădire sub formă de patrulater, construită în stilul caracteristic al mănăstirilor franciscane din Transilvania, la colțul din sud-est fiind alipită biserica barocă.

Clădirea s-a construit pe vremea lui P. Taplocai Görög István, unul din cei mai însemnați lideri ai ordinului franciscanilor din Ardeal. Johannes Kájoni între anii 1669-1674 a fost guardianul mănăstirii. Mănăstirea a fost mistuită de flăcări în repetate rânduri in cele din urma a fost reconstruită integral în 1752 în vremea guardianului P. Csergő Krizogon. Cutremurul din 1940 face pagube importante în aripa de nord al mănăstirii.

Mănăstirea a găzduit și o școală elementară până la începutul anilor 1900. Din 1951 mănăstirea a fost abandonată, funcționarea ordinului franciscanilor fiind interzisă. În zilele noastre ordinul a început să aibă iarăși monahi și în Lăzarea, foarte popularii “frați mai mici”, franciscanii observanți reînnodănd firul activității după aproape jumătate de secol. 

Mănăstirea a servit comunitatea și prin întreținerea, timp de peste 150 de ani a unei școli elementare. Azi mănăstirea găzduiește tabăra de creație de la Lăzarea iar doi frați se ocupă de conservarea clădirilor și de renașterea activităților monastice de aici.

Ordin: Ordinul Călugărilor Franciscani Observanți- Ordinul Fraților Minori( Provincia Sfântul Rege Ștefan)

Locație: comuna Lăzarea, județul Harghita

Nr. de  călugări: 2

Responsabil: Pr. Ferencz Ervin

Marele periplu turistic al obiectivelor catolice din România.

Pentru iubitorii de istorie, arhitectură sau pentru cei ce doresc să facă mici pelerinaje sau circuite care să unească diverse monumente, biserici, ruine, am alcătuit mai jos o listă cu cele mai cunoscute și reprezentative obiective religioase catolice( atât romano cât și greco-catolice).

Sigur, nu am pretenția că le-am (cu)prins pe toate în această listă, de aceea vă rog să completați acolo unde credeți că am omis ceva.

Cele mai multe biserici, mănăstiri sau ruine sunt situate în Transilvania și în vestul țării, dar găsim câteva și în zonele montane sau în sudul și estul cvasiortodox al României.
Acolo unde sunt atașate link-uri, găsiți postări de pe blog cu aceste monumente.
Pentru o listă cu toate mănăstirile catolice din România, accesați link-ul de mai jos cu ghidul acestora, editat prin eforturi mari în 2014. Ghidul Mănăstirilor Catolice, Viorel Irașcu

1.     Biserica catolică Sfântul Anton, în stil romanic( 1903-1906)- Câmpina

2.     Biserica Sfântul Ioan, a fostei mănăstiri franciscane din Brașov( 1506)

3.     Biserica catolică Sfinții Petru și Paul, în stil baroc( sec. XVIII), din Brașov

4.     Biserica fostei mănăstiri franciscane Făgăraș( sec. XV)

5.     Biserica catolică Sfântul Iacob-Bărăția din secolul al XIII lea și refăcută în 1760, cu Turnul Bărăției- Câmpulung

6.     Catedrala catolică Sf. Ap. Petru și Paul- Bacău, cea mai înaltă structură din Moldova, 77 de metri

7.     Catedrala catolică Adormirea Maicii Domnului- Iași

8.     Biserica franciscană( 1782-1789), în stil baroc- Iași

9.     Ansamblul Mănăstirii Capucinilor cu  biserica  “Vizita Sf. Fecioare Maria la Sf. Elisabeta”, Oradea – 1734 – 1742 și Abația Sfântul Ștefan al Ordinului Premonstratrens

10.   Claustrul fostei mănăstiri franciscane,1733-Azi centrul de cultură și artă Timiș  și Mănăstirea Notre Dame

11.    Palatul episcopal romano-catolic, sec al XVIII lea-Timișoara

12.    Spitalul și biserica mizericordienilor, sec al XVIII- XIX lea-Timișoara

13.   Domul romano-catolic Sf. Gheorghe, sec al XVIII lea și Mănăstirea Ordinului Salvatorienilor-Timișoara

14.   Biserica catolică din sec. al  XIX  lea cu vitralii deosebite- Cenad

15.    Biserica fostei mănăstiri franciscane- sec. XVIII, Caransebeș

16.    Capela catolică Sfântul Florian( 1751-1753) în stil baroc- Arad

17.     Catedrala  romano-catolică din 1902- Arad

18.     Biserica catolică Sfântul Anton( 1402)-Baia Mare

19.    Biserica SfântaTreime, a fostei mănăstiri iezuite, în stil gotic( 1717-1720)-Baia Mare

20.    Fosta mănăstire a minoriților( 1733-1741)-Baia Mare

21.     Biserica fostei mănăstiri a piariștilor – Sighetul Marmației

22.    Biserica fostei mănăstiri benedictine în stil romanic- sec XII și refăcută în 1732, com. Acâș, jud. Satu Mare

23.   Mănăstirea franciscană Căpleni, sec. al XV lea, Satu Mare

24.    Biserica fostei mănăstiri a dominicanilor- Sighișoara

25.    Biserica fostei mănăstiri a iezuiților, Târgu Mureș

26.    Biserica fostei mănăstiri a minoriților, Târgu Mureș

27.     Fosta mănăstire a trinitarienilor din Alba Iulia- azi, bibliotecă.

28.     Catedrala catolică Sfântul Mihail( 1246-1300) în stil romanic, cu sarcofagul lui Iancu de Hunedoara și orgăcu 2209 tuburi, Alba Iulia

29.    Biblioteca Batthyaneum, în fosta mănăstire a trinitarienilor( 1784-1792)cu cel mai vechi obsevator astronomic din țară- Alba Iulia

30.     Mănăstirea franciscană cu biserică din sec al XV lea- Baia de Criș

31.     Biserica Franciscană din Cluj-Napoca- secolele XI-XII

32.      Fosta mănăstire minorită, azi catedrala greco-catolică din Cluj Napoca

33.     Biserica Sfântului Anton a fostei mănăstiri franciscane, din Dej

34.     Biserica fostei mănăstiri franciscane, Eremitu, jud. Mureș

35.      Ruinele castelului locuit de călugării dominicani- Odorheiu Secuiesc

36.     Biserica ursulinelor din Sibiu, a fostei mănăstiri dominicane, în stil gotic(sec. XV)+Fosta școală a mănăstirii Ursulinelor( 1733)

37.     Biserica fostei mănăstiri franciscane ( sec. XV, refăcută în 1716), Sibiu

38.    Biserica minoriților (sec. XIII, refăcută 1638), Sibiu

39.     Ruinele fostei abații cisterciene din Cârța(1202)

40.     Biserica fostei mănăstiri dominicane, Sebeș( sec XIV)

41.    Fosta mănăstire cisterciană din 1202 și refăcută în 1250- Arpașu de Jos

42.    Ruinele mănăstirii benedictine din Cheud, Sălaj- sec XIII

43.    Biserica de piatră a fostei mănăstiri benedictine din Măeriște, Sălaj- sec XIII-XIV( azi biserica calvină)

44.    Fostul gimnaziu al călugărilor minoriți- Șimleul Silvaniei

45.   Mănăstirea franciscană şi Biserica catolică „Sfântul Petru de Alcantara”- sec. XVIII, Gherla

46.     Biserica fostei mănăstiri minorite- Lugoj
47. Basilica minor de la Cacica- cel mai mare loc de pelerinaj catolic, de la est de Carpați
48. Complexul romano-catolic de la Șumuleu Ciuc( M. Ciuc)- cel mai mare loc de pelerinaj catolic din România 
49. Mănăstirea de clauzură a clariselor de la Șumuleu Ciuc

Mănăstirea franciscană Căpleni, Satu Mare

Prima biserică şi mănăstire din Căpleni a apărut în zorii secolului al XI-lea şi aparţinea ordinului călugărilor benedictini. 
Biserica nou construită avea hramul Sfântului Martin și era patronată de familiile nobililor Kaplony, din care făcea parte şi familia Károlyi, şi încă din această epocă servea ca loc de înmormântare/necropolă a descendenţilor acestui neam.

Fragment din Ghidul mănăstirilor catolice din România: 

Cartea poate fi cumparată în format ebook de pe google play:

https://play.google.com/store/books/details?id=2kC8DwAAQBAJ

Pe parcursul secolului XV-lea mănăstirea şi implicit biserica, a fost părăsită şi a ajuns într-o stare avansată de degradare. Renovarea bisericii şi lucrările de construcţie ale unei noi mănăstiri au fost iniţiate de către Sándor Károlyi, care în anul 1711 a dăruit aceste clădiri franciscanilor salvatorieni.

Lucrările de restaurare ale bisericii între anii 1711-1714, deși de amploare, nu au adus  modificări radicale la structură, în principiu şi-a păstrat forma ei medievală până în secolul XIX-lea, când, după cutremurul devastator din 1834, a fost reconstruită.

Biserica şi noua mănăstire, consacrată în 1848, au fost consacrate Sfântului Anton de Padova, dobândind astfel un hram nou. Ele au fost reconstruite în mare parte pe amplasamentul clădirilor baroce din primele secole ale Evului Mediu.

Ansamblul monumentului din Căpleni se află în centrul localităţii. Este compus de fapt din trei clădiri mai importante: biserica şi mănăstirea franciscană plus cripta familiei lipită de latura estică a bisericii, folosită ca loc de înmormântare al familiei nobililor, ctitorii locașului. Aceste clădiri sunt aşezate  pe o suprafată relativ întinsă, dar cu formă neregulată, semn al multiplelor modificări.

Biserica păstrează până astăzi o serie de lucrări cu importantă valoare artistică, dintre care merită menţionate cele 18 picturi în ulei pe pânză reprezentând staţiile Calvariei, tabloul din altar care înfățișează Nașterea Domnului, monstranţa făcută de János Szilassy în 1757 din cupru învelit cu aur şi împodobită cu ornamente figurative din smalţ, şi o pictură în ulei a Maicii Domnului.

Alte date despre monument:

Ordin: Ordinul Călugărilor Franciscani Observanți- Ordinul Fraților Minori( Provincia Sfântul Rege Ștefan)

Hram: Sfântul Anton de Padova, 13 iunie

Locație: Str. Principală, nr. 495, 447080,  com. Căpleni, jud. Satu Mare

Web: www.kaplonyibaratok.ro

Nr. de călugări: 4

Sursa: Ghidul mănăstirilor catolice din România, autor Viorel Irașcu, Ed. Rovimed, 2014