Bisericile de lemn din Ieud- Maramureș, de la ,,deal" și de la ,,șes"

Biserica de lemn din Ieud- Deal, este construită în 1364, pe un tăpșan din mijlocul satului. Distrusă de vreme și de vremuri, pe locul acesteia, în a doua decadă a secolului al XVII, este ridicată actuala biserică.

De o frumusețe discretă, biserica este  din lemn de brad cu două poale, cu ferestre mici așezate pe două rânduri. Aceste armonii arhitecturale au făcut ca această biserică să fie înclusă în patrimoniul mondial UNESCO, în 1999.

În podul acestei biserici s-a găsit ,,Codicele de la Ieud", sau Zbornicul de la Ieud, de către părintele Artemiu Anderco, în 1925(1921 după alte surse).
Este considerată prima scriere românească autentică din ținuturile locuite de urmașii daco-romanilor.
Manuscrisul este scris în anii 1391-1392, de către copiștii de la mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi. Acesta a fost dat spre păstrare bibliotecii Academiei Române, fiind singurul exemplar găsit.

Biserica, de rit ortodox, a fost restaurată în 1958, suferă alte restaurări în anii '80, iar în 1999 începe refacerea picturii. Nu este pusă suficient în valoare nici de către autoritățile locale, care nu au amenajat un drum mai acătării, nici de către cele județene, deși este inclusă pe lista selectă UNESCO,  împreună cu alte șapte biserici din această zonă istorică.

Ne punem speranța în proiectul de refacere a tuturor monumentelor de lemn din zona Maramureșului, început de câțiva ani, dar neterminat( cel puțin până la vizita noastră în 2015).

Biserica de lemn  Ieud -Șes, supranumită Catedrala de Lemn, este un monument mult mai vizibil și mai vizitat, și pentru că este mai în centrul satului, mai aproape de traseele asfaltate din turul bisericilor de lemn.
A fost înălțată în 1718, și se presupune că este cea mai mare construcție de lemn din România, de acest fel, iar prin monumentalitatea și armonia proporțiilor, se spune că este cea mai frumoasă dintre minunile de lemn ale Maramureșului.

Acoperișul înalt și abrupt este și el în două poale, ca sora sa de pe deal, iar pictura interioară din 1841, este aproape în întregime ștearsă( după alte surse, nu a fost pictată niciodată).

Se mândrește, însă la interior cu o impresionantă colecție de  icoane pe sticlă, din centre de tradiție, cum este cel de la mănăstirea Nicula, sau din alte părți ale Transilvaniei.
Spre deosebire de biserica din deal, aceasta este de rit greco catolic.

Biserica de lemn din Desești. Maramureș. Monument UNESCO.

Bisericuța de lemn din Desești, este o minunație arhitectonică tipică pentru cultura populară religioasă din zona depresiunii Maramureșului. Din circuitul bisericilor de lemn din zonă, monumente UNESCO, aceasta a fost singura pe care am găsit-o deschisă, drept pentru care am făcut câteva poze la picturile naive din interior. 

Am fost lăsat să le fac, de un băiat din sat care își realiza ,,regulamentar" serviciul de ghid, așa cum stabiliseră cu preotul paroh, pe perioada verii. Mi-a plăcut foarte mult acest tip de implicare comunitară, așa că i-am lăsat vreo 10 lei, deși nu-mi ceruse nimic pentru vizitarea si fotografierea lăcașului de cult.

Biserica din Desești este situată pe un deal micuț, pe partea dreaptă a drumului care leagă Giuleștiul de satlul Mara din aceeași comună. Drumul național DN 18 merge peste pasul Gutâi, spre Baia Sprie și Baia Mare, drum recent reabilitat, și din care pornesc traseele spre Creasta Cocoșului, despre care am scris AICI.

 Biserica, cu hramul Cuvioasei Paraschiva, este rezultatul implicării obștei de credincioși a satului, la 1770, și păstrează într-o proporție covârșitoare aspectul originar. Sistemul de bârne care se întretaie la capete, planul dreptunghiular și turla cu camera clopotelor în consolă, sunt ,,mărci" recunoscute ale bisericilor din această regiune istorică, unicE în lume, lucru confirmat și de includerea acestora în patrimoniul mondial.

Picturile au fost realizate de Radu Munteanu Zugravul și de meșterul Gheorghe, între 1778-1780, și reprezintă tipul de picturi rusticizate postbizantine, între care se detașează Judecata de Apoi, unde sunt reprezentați ,,dușmanii" din acea perioadă, turcii, tătarii și nemții.

Bisericile din Maramureș sunt incluse într-un program de reabilitare și de refacere a infrastructurii turistice, care includ, puncte de informare turistică, parcări moderne, scări de acces, garduri, panouri de informare, etc. Este posibil ca anul acesta , dacă vizitați zona să aveți surprize plăcute, din acest punct de vedere.

Biserici de lemn, monumente UNESCO.
*Biserica din Budești -Josani
*Biserica din Poienile Izei
*Biserica din Bârsana

Biserica de lemn din Budești-Josani, Maramureș. Monument UNESCO

Pe drumurile de munte din Maramureșul istoric, undeva la poalele Gutâiului, se află comuna Budești. O minunăție maramureșeană, situată în umbra Crestei Cocoșului, urmă de crater neogen, aflată pe drumul spre Cavnic, în pasul Neteda(1039 metri altitudine), pe DJ 109F. O listă cu toate bisericile de lemn din Maramureș- AICI.
Biserica este cunoscută și recunoscută-ușor- pentru cele patru turnulețe de colț, de pe turnul clopotniță, singura biserică maramureșeană anterioară secolului al XIX lea, care a preluat acest detaliu arhitectonic din zona Țării Lăpușului.

Un alt motiv pentru care este recunoscută între celelalte bisericuțe UNESCO, din Maramureșul istoric, este legat de  păstrarea cu sfințenie a unei părți din cămașa de zale a haiducului Pintea Viteazul, pentru care și de care, locuitorii plaiurilor maramureșene în general și mai ales budeștenii, sunt foarte mândrii.

Biserica din lemn de stejar a fost ctitorită în 1643 de localnici, aici, pe valea relativ îngustă a Cosăului, păstrând, cu mici excepții, aspectul originar până în ziua de azi.

Este pictată în interior în anul 1762 de zugravul Alexandru Ponehalski, care a pictat pronaosul, naosul, tâmpla și icoanele, iar mai târziu în 1832 absida altarului a fost pictată de zugravul Ioan Opriș.
Nu este chiar o ,,bisericuță" cum am scris mai sus sau cum este cea de la Bârsana, pentru că are dimensiuni destul de mari pentru o construcție de lemn, având 18 metri lungime și 8 metri lățime, cu un pronaos tăvănit și un naos cu boltă și un altar poligonal.

În interior, icoanele cu fonduri geometrice sunt aurite,  încă din secolul al XVII lea, remarcându-se tabloul cu scena ,, Judecății de Apoi",  dar și icoane de lemn din secolul al XVI lea. Tot în interior se mai păstrează câteva cărți de cult vechi și un manuscris din 1684 dar și icoane pe sticlă  datate ante 1700.
Hramul bisericii este Sfântul Nicolae, iar zona în care este construită, în mijlocul cimitirului din sat, este minunată, chiar dacă amenajarea zonei lasă de dorit. Există un proiect de amenajare a bisercilor de lemn din patrimoniul mondial, pe care l-am văzut inițiat la Desești, așa că Budeștiul își așteaptă rândul. Poate anul acesta...

CITEȘTE ȘI DESPRE ALTE BISERICI DE LEMN MONUMENT UNESCO
- POIENILE IZEI
- BÂRSANA

Biserica monument UNESCO din Poienile Izei- Maramureș

Sunt bucuros din mai multe motive. Unul ar fi că am ajuns la postarea cu numărul 800, pe blogul turistic cu cea mai lungă viață dintre toate cele lansate în 2008. 
Alt motiv ar fi amintirea casei de maramureșeni unde am stat, sau am adăstat pe îndelete, am mâncat supă de păstăi, slănină și varză cu carne, asezonate cu horincă. 
Casă simplă, oameni simpli și muncitori, cu gospodărie frumoasă și mândră, aflată pe o coastă de deal, lângă una dintre cele mai frumoase biserici de lemn din Maramureșul istoric. 

Biserica din Poienile Izei sau Poienile Glodului, biserică mândră ctitorită de obștea satului, adică de cei mulți și credincioși, vrednici de bunătatea lui Dumnezeu, are hramul Cuvioasei Prascheva.

AICI, toate bisericile de lemn din Maramureș.

Situată în inima satului, peste apa pârâului, peste care este construit  un pod de lemn extraordinar de romantic, cel puțin așa mi s-a părut mie, biserica dăinuie de secole pe acest amplasament.

Peisajul în sine te predispune la aceste trăiri, liniștea zonei, pâlcurile de fagi,  poienile și fânețele sau căpițele de fân de peste tot, care îți amintesc de singura preocupare a oamenilor de aici. Creșterea animalelor și valorificarea produselor obținute. Nu vreau să-mi amintesc de cașul și brânza mâncate acolo!!!MMMMM.

Biserica este principala atracție a satului( a comunei, de fapt, formată dintr-un singur sat), fiind inclusă în patrimoniul mondial UNESCO.

A fost construită în 1632( după alte surse 1604), și supraînălțată în prima jumătate a secolului al XVIII lea. A fost pictată în interior, pe etape între 1785 și 1794, în prima jumătate a secolului al XIX lea a fost adăugat pridvorul și ,, ferestrele,, dintre naos și pronaos.

Acoperișul este construit, cum se spune în ,,dublă poală,, cu turnul -piramidal -clopotniță aflat pe pronaos cu camera clopotelor în consolă.
Maramureșul trebuie explorat așa cum am făcut-o noi. Un sat cu monumente  dar suficient de izolat de marile drumuri cu fluxuri turistice, o casă de localnici gospodari, mâncare și băutură tradițională, liniște și căldură și ... mult BUN SIMȚ( reciproc!).

, 

Citește și despre alte biserici de lemn din Maramureș, monumente UNESCO:
- BÂRSANA
- BUDEȘTI-JOSANI

Cea mai înaltă biserică din lume- Săpânța-Peri, Maramureș

Mulți dintre cei ce ajung în Maramureșul istoric, merg negreșit la Săpânța, să admire crucile pictate de Stan Pătraș și ucenicii lui din Cimitirul Vesel, dar foarte puțini se interesează de alte obiective turistice din comună. 
Unul dintre acestea este biserica mănăstirii Săpânța- Peri, considerată cea mai înaltă biserică de lemn din lume, întregul ansamblu( biserica în sine) având 78 de metri, din care turla are nu mai puțin de 54 de metri. 

Urmăriți indicatoarele din comună, care vă vor duce către un drumeag asfaltat, îngust și pitoresc, la capătul căruia se află parcul dendrologic Livada, dominat de pini, molizi si fagi falnici, și în mijlocul căruia se află mănăstirea Săpânța -Peri.

Mănăstirea și construcțiile sunt relativ noi, temelia punându-se în 1997, altarul este amenajat la subsol -sus încă se lucrează-  corpul unde sunt chiliile este gata, însă sentimentul pe care ți-l oferă ansamblul mănăstiresc în totalitatea lui este acela de... neterminat.
Bineînțeles că liniștea  și armonia peisajului, te transpun în starea specifică oricărui credincios care calcă în curtea unei mănăstiri, dar privind strict la clădiri asta am simțit.

Istoria mănăstirii se scrie din timpul lui Dragoș Vodă prin secolul al XIII lea , care avea în ,,pază'' o mică mănăstire de maici în localitatea Peri, aflată azi pe teritoriul Ucrainei. Aceasta a rezistat până în secolul al XVIII lea, când  a fost distrusă. Noua ctitorie a fost ridicată în amintirea vechii sihăstrii cu hramul Sf. Arhanghel Mihail, în parcul care aparține parohiei Săpânța, din acest motiv se numește Săpânța -Peri.
Nu ratați vizitarea acestei minunate construcții, iar ca recomandare, căutați-l pe singurul meșter care mai sculptează și pictează cruci în comună.

Bisericile de lemn din zona secuiască

Câteva considerații cu privire la bisericile de lemn din zona secuiască:

- cea mai veche bisericuță de lemn este cea din satul Oroiu, comuna Band, atestată in anul 1690;
- cele mai multe hramuri aparțin, ca peste tot în Transilvania, Sf. Arh. Mihail și Gavril, urmat de Sf. Nicolae și de cele închinate Maicii Domnului ( în Covasna 4 din 6 biserici au hramul Sf. Arh.);

- în județele Harghita și Covasna, puținele biserici de lemn se află exclusiv în zona românească a județelor, cum este cazul nordului Harghitei, iar în județul Mureș numărul lor este mai mare pentru că proporția populației româmești este de peste 50%;
- cea mai nouă biserică de lemn se află în comuna Tulgheș( românească aproape 100%) și este de fapt o capelă de lemn din 1922.

Jud. Mureș

1. Sat Văleni, com. Acățari- biserica de lemn Sf. Nicolae, 1696
2. Sat Dâmbău, com. Adămuș- biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, cu picturi interioare originare, sec. XVIII
3. Sat Chinciuș, com. Adămuș- biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, sec. XVIII
4. Sat Cecălaca, com. Ațintiș- biserica de lemn Sf. Nicolae, sec. XVIII
5. Sat Bernadea, com. Bahnea- biserica de lemn din 1805
6. Com. Band- biserica de lemn Sf. Maria, sec.XVIII
7. Sat Oroiu, com. Band- biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, 1690-1720 și biserica de lemn Intr. în bis. a Maicii Domnului, 1764
8. Sat Petea, com. Band- biserica de lemn Sf. Ap. Petru și Pavel, 1741 cu clopotniță de lemn din 1761
9. Sat Țiptelnic, com. Band- biserica de lemn Schimbarea la Față,1896
10. Com. Beica de Jos- biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, 1810
11. Sat Nădașa, com. Beica de Jos- biserica de lemn Sf. Nicolae, 1717
12. Sat Săcalu de Pădure, com. Brâncovenești- biserica de lemn Înălțarea Domnului, sec. XVIII
13. Sat Bozed, com. Ceaușu de Câmpie- biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, 1750 și biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, din satul Culpiu, sec. XIX și biserica de lemn Sf. Ioan Botezătorul,  din satul Porumbeni,sec. XVI , ref. în 1749 cu picturi interioare din sec. XVIII
14. Com. Chețani- biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, sec. XVIII și biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, din satul Grindeni, sec. XVIII
15. Sat Urisiu, com. Chiheru de Jos- biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, 1747, ref. 1848-1851, cu icoane vechi din 1539, manuscrise și cărți rare de secol XVI și biserica de lemn Sf. Treime, sec. XIX
16. Com. Crăciunești- biserica de lemn Sf. Nicolae- Nicolești, sec. XVIII și biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, sec. XIX
17. Com. Cuci- biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, 1835
18. Sat Troița, com. Gălești- biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, sec. XIX
19. Sat Cuștelnic, com. Gănești- biserica de lemn  Sf. Arh. Mihail și Gavril, 1780 și biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, 1750
20. Com. Glodeni- biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, sec. XVII și biserica de lemn din satul Moișa, de secol XIV și biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, din satul Păcureni, sec.XVIII
21. Sat Mura Mare, com. Gornești- biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, sec. XVII și biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, sec. XVII, din satul Mura Mică
22. Sat Lăpușna, com. Ibănești- biserica de lemn Sf. Nicolae, 1779
23. Com. Iclănzel- biserica de lemn Sf. Ap. Petru și Pavel, sec. XVIII
24. Sat Deag, oraș Iernut- biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, 1765+ biserica de lemn Buna Vestire, sec.XVIII
25. Sat Sânișor, com. Livezeni- biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, sec.XVIII
26. Sat Băița, com. Lunca- biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, 1723
27. Sat Abuș, com. Mica- biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, sec.XVIII
28. Com. Miercurea Nirajului- biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, 1843
29. Com.Pănet- biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, 1740 și biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, din satul Hărțău, 1824
30. Com. Petelea- biserica de lemn Sf. Ioan, 1761
31. Com. Răstolița- biserica de lemn Sf. Nicolae, sec.XVIII
32. Com. Râciu- biserica de lemn Ad. Maicii Domnului, din satul Sânmartinu de Câmpie, a mănăstrii Sânmartin, 1660, cu colecție de icoane și aghiasmatar cu trei turle din 1860
33. Mun. Reghin- biserica de lemn Sf. Nicolae, 1744, pictată în 1857, monument de arhitectură
34. Sat Sămășel- Gară, com. Sărmașu- biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, 1692, și pictată în 1781
35. Sat Sânmărghita, com. Sânpaul- biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, sec.XVIII
36. Mun. Târgu Mureș- biserica de lemn Sf. Arhanghel Mihail, 1793, pictată în 1814
37. Sat Cerghizel, com. Ungheni- biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, sec.XVIII
38. Com. Vânători- biserica de lemn Sf. Gheorghe, 1801

Jud. Harghita

1. Com. Bilbor- biserica de lemn Sf. Nicolae, 1795 și biserică catolică de lemn, sec. XX;
2. Com. Gălăuțaș- biserica de lemn Ad. Maicii Domnului, 1791;
3. Sat Bodogaia, com. Secuieni- biserica de lemn din 1700;
4. Oraș Toplița- biserica de lemn Sf. Ilie, a mănăstrii Toplița, 1842, monument istoric în stil moldovenesc și transilvănean + biserica de lemn din 1867 și biserica de lemn  Intr. în bis. a Maicii Domnului, din localitatea Moglănești, a mănăstirii Pârâul Doamnei, monument istoric, 1658, cu iconostas din 1747;
5. Com. Tulgheș- biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, sec.XVIII și capela de lemn Sf. Ap. Petru și Pavel din 1922.

Jud. Covasna

1. Com. Chichiș- biserica de lemn Sf. Ap. Petru și Pavel, 1740, monument de arhitectură populară;
2. Com. Poian- biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, 1834;
3. Com. Vârghiș- biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, 1807;
4. Com. Zagon- biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, 1814 și biserica de lemn Cuv. Parascheva, din satul Păpăuți, 1804, monument de arhitectură populară;
5. Com. Zăbala- biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, 1777 .

 

 

CITEȘTE AICI DESPRE BISERICILE DE LEMN DIN BANAT, MARAMUREȘ , BUCOVINA ȘI NEAMȚ

Bisericuța din Bârsana- monument UNESCO, uitat și confundat

Monument din patrimoniul mondial UNESCO, situat în satul Bârsana, comuna Bârsana, județul Maramureș, cu hramul Intrarea  Maicii Domnului în biserică, monument istoric, cod 904.
Acestea sunt coordonatele tehnice ale acestui monument uitat pe un vârf de deal din inima Marmureșului istoric, confundat adesea de turiștii de ocazie cu mănăstirea Bârsana, cea situată la intrarea în comună, dinspre Vișeu.

Mănăstirea este ctitorită prin 1991, după planurile unui arhitect inspirat, din acest motiv este extrem de vizitată și de cunoscută, rămânând singurul obiectiv turistic vizitat din comună.

Durerea mea este legată de intrarea în anonimat a bisericuței UNESCO, asta și pentru că nu există indicatoare și deci nici interes să fie promovată, chiar dacă de ea se ocupă fiica preotului paroh, care este și plătită pentru funcția de ghid al monumentului.
Când am ajuns acolo, în mijlocul unei săptămâni de vară, ne-am nimerit cu un turist polonez ce făcea un tur al Maramureșului, cu autostopul, și care era extrem de revoltat că nu este deschis la or 9.30, un obiectiv pentru care el venea de 1000 de kilometri.

L-am ajutat, mai în grabă, am mers la fiica preotului, am luat-o de acasă și am dus-o la bisericuță dar n-am mai intrat, din acest motiv și pozele sunt puține.
Dar durerea rămâne, mai ales că la biserică se ajunge pe un drum îngust cât o potecă care se face la dreapta din drumul național, extrem de strâns, în 90 de grade. Mai este o intrare, mai largă din drumul mare, care te duce la casa unor oameni, iar ca să ajungi la scări trebuie să treci prin mica lor curte, betonată și aranjată, iar oamenii sunt foarte amabili.
Bisericuța  are o poveste interesantă, fiind ridicată pe la 1720, în valea Izei, ca biserică de mănăstire, fiind mutată apoi din motive necunoscute, pe delușorul din mijlocul satului, pe la 1800. Începând cu 1806 pictorul sau zugravul-pentru conformitate- Toader Hodor din Vișeul de Mijloc, se ocupă de pictarea bisericii, introducând pentru prima dată reprezentări baroce și rococo, străine de tradiția postbizantină. El pictează în naos și pronaos scene din Geneză, din Judecata de Apoi și din Patimile lui Iisus.
Biserica este construită din bârne asamblate în sistem blockbau, are plan dreptunghiular iar la interior este de remarcat bolta de secțiune poligonală, pe console. Acoperișul are streașină dublă, deasupra pronaosului aflându-se turnul cloptniță, cu camera clopotelor în consolă și cu acoperiș înalt, piramidal.

Circuitul bisericilor de lemn din Banat (Timiș și Caraș Severin)

redesteptarea.ro

Câteva considerații despre bisericile de lemn din Banat:
- cea mai veche biserică de lemn se afla în satul Crivina de Sus din comuna Pietroasa, datată 1676, cu hramul Cuv. Parascheva;
- cea mai ,,nouă'' este  biserica de lemn din satul Dobrești , com. Bara, din 1832;
- comuna cu cele mai multe biserici de lemn este Margina, unde  se află 5 biserici de lemn , ]n cea din centrul de comună aflându-se cel mai vechi clopot din Banat, din 1720.
- hramul cel mai des întâlnit este al Cuv Parascheva , urmat de cel legat de Nașterea sau Adormirea Maicii Domnului, un hram mai puțin obișnuit este cel al Sf. Nechita Romanul din satul Nemeșești, com Margina.

Jud. Timiș

1. Sat Dobrești, com. Bara- biserica de lemn din 1832
2. Sat Lucareț, Com. Brestovăț- biserica sârbească de lemn Sf. Gheorghe, 1750
3. Sat Cebza, com. Ciacova- biserica de lemn Înălțarea Sf. Cruci, din 1758, monument istoric, cu apă tămăduitoare cu izvorul sub altar, a mănăstrii Cebza, 1996
4. Sat Hezeriș, com. Coșteiu- biserica de lemn Ad. Maicii Domnului, sec.XVII, cu picturi din 1770
5. Com. Curtea- biserica de lemn Cuv. Parascheva, 1794, pictată din 1804 și biserica de lemn Ad. Maicii Domnului, din satul Homojdia, 1782-1804
6. Sat Bătești, oraș Făget- biserica de lemn Cuv. Parascheva, sec. XVI, pictată între 1780-1783 și biserica de lemn Cuv. Parascheva,  din satul Jupânești, sec. XVIII și biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, în stil baroc, cu picturi din 1785, din satul Povârgina, 1782
7. Sat Zolt- biserica de lemn Sf. Ap. Petru și Pavel, sec.XVIII, pictată
8. Com. Margina- biserica de lemn Cuv. Parascheva, 1730-1737, cu picturi populare, cu cel mai vechi clopot din Banat-1720 și biserica de lemn Sf. Ioan Teologul, din satul Bulza, 1820 și biserica de lemn Sf. Ap. Petru și Pavel, din satul Coșevița, 1776, și biserica de lemn Ad. Maicii Domnului, din satul Groși, 1741, pictată și biserica de lemn Sf. Nechita Romanul, din satul Nemeșești, 1798
9. Sat Topla, com. Mănăștiur- biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, sec.XVIII, cu picturi populare din 1746
10. Sat Dubești, com. Ohaba Lungă- biserica de lemn Sf. Dumitru, sec.XVII și pictată în sec. XVIII
11. Com. Pietroasa- biserica de lemn Ad. Maicii Domnului, 1779 și biserica de lemn Cuv. Parascheva, din satul Crivina de Sus, 1676 și biserica de lemn Cuv. Parascheva, din satul Poieni, 1791 pictată în 1812
12. Sat Crivobara, com. Secaș- biserica de lemn Nașt. Maicii Domnului, 1780
13. Sat Dragomirești, com. Știuca- biserica de lemn Nașt. Domnului, 1754
14. Mun. Timișoara- biserica de lemn Sf. Dumitru, 1774 și biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, sec.XVII

Jud. Caraș- Severin

1. Sat Calina, com. Dognecea- biserica de lemn Ad. Maicii Domnului, 1780, monument de arhitectură
2. Sat Globu Craiovei, com. Iablanița- biserica de lemn Sf. Nicolae, 1836
3. Com. Văliug- biserica de lemn a schitului Sf. Ilie, de pe muntele Semenic
4. Sat Măru, com. Zăvoi- biserica mare de lemn, a schitului Poiana Mărului, 1810, cu cinci turle, pictată la interior și la exterior, aici a trăit Cuv. Vasile de la Poiana Mărului

Biserica de lemn din Bârsana – Monument UNESCO

wikipedia.org

O adevarată lecție de istorie și religie ce încă stă în picioare tocmai din anul 1711. Situată acum în localitatea Bârsana, județul Maramureș, mai exact pe dealul numit Jbâr, acestă biserică este din 1999 monument UNESCO. 

Având hramul ”Intrării Maicii Domnului în Biserică”, impresionează în principal prin robustețea și măiestria cu care a fost construită ce i-a permis să reziste mutărilor și trecerii timpului. Nu trebuie confundată însă cu complexul construit recent numit ”Mănăstirea Bârsana”.

Sa vă spun puțin din istoria ei. Preotul Ioan Ștefanca împreună cu fii săi și alți săteni au ridicat mănăstirea prima dată în 1711 într-un loc numit ”Părul Călugărului”, drept mulțumire Domnului pentru protecția oferită în timpul ciumei mari. În anul 1739 a fost mutată însă pe Valea Izei pe locul unui cimitir ce a fost făcut în urma luptei cu tătarii. În 1791 însă este desființată, călugării alungați și o bună parte din ea devastată.

În 1806 sătenii locului au mutat-o chiar în vatra satului, în locul numit Podurile Jbârului, pentru a o feri de distrugerea completă. În acel loc o puteți găsi și astăzi. Dacă aveți ocazia să treceți prin zonă o veți recunoaște după turla înaltă de lemn ce veghează blând împrejurimile.

Nu vă opriți însă numai la exterior admirând lemnul ce dăinuie și acum parcă sfidând trecerea timpului. Îndrăzniți mai mult și intrați. Primăvara un aer rece vă întâmpină de la ușă dând locului un mister și un aer protector. Parcă cei ce au slujit o viață întreagă această mănăstire vă întâmpină în umila lor casa. Picturile ce se regăsesc surprind scene din Judecata de Apoi și din Geneza. Interiorul a fost repictat în 1806 de către Hodor Toader, influențat în principal de stilurile vremii rococo și baroco. Scenele și icoanele au fost făcute pe lemn, nivelat parțial cu bucăți textile, urmând după obiceiurile vremii să fie date cu un var preparat după ce au fost fixate pe perete.

Bolta bisericii se ridică măreț în sus odată cu pridvoarele de afară cu ale lor arcade pe stâlpi sculptați. Acest loc este dovada vie că sunt lucruri pe care timpul nu le distruge, ci doar le întărește. Biserica de lemn din Bârsana, un loc în care îngerii încă mai vin uneori în vreme de sărbătoare să tragă clopotele pentru păcatele ce se fac pe pământ. Și toate se iartă odată cu asta.