Câteva ponturi, hinturi și destinații de trecut pe listele voastre.

Ghelința

Unele au fost intenții provizorii pentru declararea lor ca monumente UNESCO altele sunt deja în patrimoniul mondial,  ceea ce indică o anume valoare turistico-arhitecturală, îndeajuns de concretă pentru a ne face călători și gustători de frumos.

Biserica Sf. Ioan Botezătorul din satul Teţcoiu, comuna Mătăsaru, județul Dâmboviţa, construită în 1809 cu picturi deosebite;

Biserica de lemn Sf. Arh. Mihail şi Gavril din satul Rogoz, oraş Târgu Lăpuş, județul Maramureş, construită în 1663 cu decoraţiuni şi picturi din 1785;

Biserica romano- catolică din Ghelinţa, județul Covasna, construită înainte de 1241, biserică fortificată, pictată cu fresce de la 1330 şi cu tavan casetat;

Schitul Lespezi din satul Posada, oraş Comarnic, județul Prahova, cu biserica Sf. Treime din 1661 pictată de renumitul Pârvu Mutu;

Biserica evanghelică din comuna Dârjiu, jud. Harghita, construită în secolele XIV-XV, în stil romanic şi cu obiceiul unic de păstrare a cărnii de porc şi slăninei în turnul de nord, numită și ,,Biserica Şuncă şi Slănină”;

Biserica Înălţarea Sf. Cruci din comuna Pătrăuţi, jud. Suceava, ctitorită la 1487 de Ştefan cel Mare, cu valoroase picturi interioare şi exterioare;

Biserica evanghelică fortificată din Saschiz, judțul Mureş, ridicată la 1493 cu un turn gotic ce domina ansamblul ridicat în 1832 inspirat de celebrul Turn cu ceas din Sighișoara;

Biserica Sf. Arh. Mihail şi Gavril din satul Surdeşti, comuna Şiseşti, județul Maramureş, ridicată la 172, cu picturi interioare tempera pe pânză, cu al doilea turn din ţară de 54 metri, după cel al mânăstirii Bârsana de 62 de metri!

Biserica Sf. Petru din comuna Valea Viilor, jud. Sibiu, ridicată în secolul al XIII lea, şi fortificată în secolele următoare, cu ziduri groase şi înalte de până la 8 metri;

Ruinele cetăţii feudale ţărăneşti din com. Câlnic, județul Alba, construită înainte de 1267 cu biserică şi ziduri de apărare şi cu un turn numit Donjonul Siegfried;

Biserica de lemn Naşterea Maicii Domnului-din Vale, din comuna Ieud, județul Maramureş, ridicată începând cu 1699, supranumită Catedrala de lemn, cu o colecţie de icoane pe sticlă;

Bisericile de lemn din Ieud- Maramureș, de la ,,deal" și de la ,,șes"

Biserica de lemn din Ieud- Deal, este construită în 1364, pe un tăpșan din mijlocul satului. Distrusă de vreme și de vremuri, pe locul acesteia, în a doua decadă a secolului al XVII, este ridicată actuala biserică.

De o frumusețe discretă, biserica este  din lemn de brad cu două poale, cu ferestre mici așezate pe două rânduri. Aceste armonii arhitecturale au făcut ca această biserică să fie înclusă în patrimoniul mondial UNESCO, în 1999.

În podul acestei biserici s-a găsit ,,Codicele de la Ieud", sau Zbornicul de la Ieud, de către părintele Artemiu Anderco, în 1925(1921 după alte surse).
Este considerată prima scriere românească autentică din ținuturile locuite de urmașii daco-romanilor.
Manuscrisul este scris în anii 1391-1392, de către copiștii de la mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi. Acesta a fost dat spre păstrare bibliotecii Academiei Române, fiind singurul exemplar găsit.

Biserica, de rit ortodox, a fost restaurată în 1958, suferă alte restaurări în anii '80, iar în 1999 începe refacerea picturii. Nu este pusă suficient în valoare nici de către autoritățile locale, care nu au amenajat un drum mai acătării, nici de către cele județene, deși este inclusă pe lista selectă UNESCO,  împreună cu alte șapte biserici din această zonă istorică.

Ne punem speranța în proiectul de refacere a tuturor monumentelor de lemn din zona Maramureșului, început de câțiva ani, dar neterminat( cel puțin până la vizita noastră în 2015).

Biserica de lemn  Ieud -Șes, supranumită Catedrala de Lemn, este un monument mult mai vizibil și mai vizitat, și pentru că este mai în centrul satului, mai aproape de traseele asfaltate din turul bisericilor de lemn.
A fost înălțată în 1718, și se presupune că este cea mai mare construcție de lemn din România, de acest fel, iar prin monumentalitatea și armonia proporțiilor, se spune că este cea mai frumoasă dintre minunile de lemn ale Maramureșului.

Acoperișul înalt și abrupt este și el în două poale, ca sora sa de pe deal, iar pictura interioară din 1841, este aproape în întregime ștearsă( după alte surse, nu a fost pictată niciodată).

Se mândrește, însă la interior cu o impresionantă colecție de  icoane pe sticlă, din centre de tradiție, cum este cel de la mănăstirea Nicula, sau din alte părți ale Transilvaniei.
Spre deosebire de biserica din deal, aceasta este de rit greco catolic.

Biserica de lemn din Desești. Maramureș. Monument UNESCO.

Bisericuța de lemn din Desești, este o minunație arhitectonică tipică pentru cultura populară religioasă din zona depresiunii Maramureșului. Din circuitul bisericilor de lemn din zonă, monumente UNESCO, aceasta a fost singura pe care am găsit-o deschisă, drept pentru care am făcut câteva poze la picturile naive din interior. 

Am fost lăsat să le fac, de un băiat din sat care își realiza ,,regulamentar" serviciul de ghid, așa cum stabiliseră cu preotul paroh, pe perioada verii. Mi-a plăcut foarte mult acest tip de implicare comunitară, așa că i-am lăsat vreo 10 lei, deși nu-mi ceruse nimic pentru vizitarea si fotografierea lăcașului de cult.

Biserica din Desești este situată pe un deal micuț, pe partea dreaptă a drumului care leagă Giuleștiul de satlul Mara din aceeași comună. Drumul național DN 18 merge peste pasul Gutâi, spre Baia Sprie și Baia Mare, drum recent reabilitat, și din care pornesc traseele spre Creasta Cocoșului, despre care am scris AICI.

 Biserica, cu hramul Cuvioasei Paraschiva, este rezultatul implicării obștei de credincioși a satului, la 1770, și păstrează într-o proporție covârșitoare aspectul originar. Sistemul de bârne care se întretaie la capete, planul dreptunghiular și turla cu camera clopotelor în consolă, sunt ,,mărci" recunoscute ale bisericilor din această regiune istorică, unicE în lume, lucru confirmat și de includerea acestora în patrimoniul mondial.

Picturile au fost realizate de Radu Munteanu Zugravul și de meșterul Gheorghe, între 1778-1780, și reprezintă tipul de picturi rusticizate postbizantine, între care se detașează Judecata de Apoi, unde sunt reprezentați ,,dușmanii" din acea perioadă, turcii, tătarii și nemții.

Bisericile din Maramureș sunt incluse într-un program de reabilitare și de refacere a infrastructurii turistice, care includ, puncte de informare turistică, parcări moderne, scări de acces, garduri, panouri de informare, etc. Este posibil ca anul acesta , dacă vizitați zona să aveți surprize plăcute, din acest punct de vedere.

Biserici de lemn, monumente UNESCO.
*Biserica din Budești -Josani
*Biserica din Poienile Izei
*Biserica din Bârsana

Creasta Cocoșului din Gutâi - o rezervație geologică unică

Unică de oriunde ai privi-o, Creasta Cocoșului se ridică precum dinții unui fierăstrău geologic și domină piemontul Mara-Breb- Budești, din sudul Depresiunii Maramureșului. O minune creată de natură în ultimii 10 milioane de ani de ani, care este relativ ușor accesibilă și care reprezintă o porțiune dintr-un crater vulcanic, rămas de la erupțiile neogene ce au afectat estul Carpaților Orientali. 

Munții Gutâi reprezintă de fapt doar partea dintre pasul Paltinu( sau Gutâi) de 987 de metri prin care se face trecerea dinspre Baia Sprie( sau /și Baia Mare) și zona Mara -Vadu Izei- Sighetul Marmației și pasul Neteda de 1058 de metri care leagă zona Cavnic de Budești( biserică de lemn UNESCO) și Ocna Șugatag.
Restul munților care pe hărțile din unele manuale se numesc Gutâi sau Gutin, poartă denumirea de Igniș, la poalele lor aflându-se orașul Baia Mare.
Pasul Neteda a fost asfaltat foarte bine anul trecut( n.m. 2015), este spectaculos, plin de afine prin împrejurimi și de acolo am plecat în scurta drumeție spre marginea nordică a Crestei Cocoșului.
Chiar din punctul cel mai înalt al pasului, se face un drum forestier care nu urmează un anume traseu, deci nu este marcat, dacă vreți totuși să urmați un traseu marcat, mergeți pe banda roșie.

Eu am mers pe drumul forestier pentru că nu mi-am propus să ajung  pe creastă, ci doar la margine, acesta este și motivul pentru care pozele nu sunt tocmai bune.

Este și asta o variantă pentru cei ce vor doar drumeție prin pădure, dar vă puteți bucura de priveliștea către serpentinele pasului, pe dreapta și către cele două vîrfuri care vă vor însoți pe stânga, Gutâiul ( Mare, 1443 m.) și Gutâiul Mic sau Trei Apostoli.

Pe creastă se ajunge mai ușor  dinspre pasul Paltinu, din zona hanului Pintea Viteazul, cel care spune legenda, ar fi dat chiar numele ,,crestei". Eu mi-aș fi dorit să ajung și la cele două tăuri( lacuri) din zonă, cel al Morărenilor( de baraj natural!!! și de 20 de metri adâncime) și cel(e) al Chendroaiei( ochiuri de apă aflate într-o turbărie la vreo 1000 de metri), dar asta ar fi durat foarte mult.

Rezervația geologică ocrotește pe vreo 50 de hectare, elemente din lama stâncoasă, zimțată de 60-80 de metri înălțime a Crestei Cocoșului, care domină platoul vulcanic al Gutâiului. Andezitele cu amfiboli și piroxeni, dau acest relief specific, de contrafort sculptat de ploi, vânturi și zăpezi. Și apropo de zăpezi, deși nu are decât 1400( Vf. Gutâi are 1443 de metri) și ceva  de metri, rezervația ocrotește și elemente de vegetație subalpină, asta în principal din cauza stâncăriilor dar și a latitudinii nordice și a orientării versantului( spre nord).

 Regiunea are obiective turistice numeroase, cum este bisericuța de lemn de Budești, cea de la Desești, ambele în patrimoniul mondial, sau pârtiile de la Cavnic ( iarna ), ori stațiunea cu ape sărate și curative Ocna Șugatag ( vara în special).

Biserica de lemn din Budești-Josani, Maramureș. Monument UNESCO

Pe drumurile de munte din Maramureșul istoric, undeva la poalele Gutâiului, se află comuna Budești. O minunăție maramureșeană, situată în umbra Crestei Cocoșului, urmă de crater neogen, aflată pe drumul spre Cavnic, în pasul Neteda(1039 metri altitudine), pe DJ 109F. O listă cu toate bisericile de lemn din Maramureș- AICI.
Biserica este cunoscută și recunoscută-ușor- pentru cele patru turnulețe de colț, de pe turnul clopotniță, singura biserică maramureșeană anterioară secolului al XIX lea, care a preluat acest detaliu arhitectonic din zona Țării Lăpușului.

Un alt motiv pentru care este recunoscută între celelalte bisericuțe UNESCO, din Maramureșul istoric, este legat de  păstrarea cu sfințenie a unei părți din cămașa de zale a haiducului Pintea Viteazul, pentru care și de care, locuitorii plaiurilor maramureșene în general și mai ales budeștenii, sunt foarte mândrii.

Biserica din lemn de stejar a fost ctitorită în 1643 de localnici, aici, pe valea relativ îngustă a Cosăului, păstrând, cu mici excepții, aspectul originar până în ziua de azi.

Este pictată în interior în anul 1762 de zugravul Alexandru Ponehalski, care a pictat pronaosul, naosul, tâmpla și icoanele, iar mai târziu în 1832 absida altarului a fost pictată de zugravul Ioan Opriș.
Nu este chiar o ,,bisericuță" cum am scris mai sus sau cum este cea de la Bârsana, pentru că are dimensiuni destul de mari pentru o construcție de lemn, având 18 metri lungime și 8 metri lățime, cu un pronaos tăvănit și un naos cu boltă și un altar poligonal.

În interior, icoanele cu fonduri geometrice sunt aurite,  încă din secolul al XVII lea, remarcându-se tabloul cu scena ,, Judecății de Apoi",  dar și icoane de lemn din secolul al XVI lea. Tot în interior se mai păstrează câteva cărți de cult vechi și un manuscris din 1684 dar și icoane pe sticlă  datate ante 1700.
Hramul bisericii este Sfântul Nicolae, iar zona în care este construită, în mijlocul cimitirului din sat, este minunată, chiar dacă amenajarea zonei lasă de dorit. Există un proiect de amenajare a bisercilor de lemn din patrimoniul mondial, pe care l-am văzut inițiat la Desești, așa că Budeștiul își așteaptă rândul. Poate anul acesta...

CITEȘTE ȘI DESPRE ALTE BISERICI DE LEMN MONUMENT UNESCO
- POIENILE IZEI
- BÂRSANA

Biserica monument UNESCO din Poienile Izei- Maramureș

Sunt bucuros din mai multe motive. Unul ar fi că am ajuns la postarea cu numărul 800, pe blogul turistic cu cea mai lungă viață dintre toate cele lansate în 2008. 
Alt motiv ar fi amintirea casei de maramureșeni unde am stat, sau am adăstat pe îndelete, am mâncat supă de păstăi, slănină și varză cu carne, asezonate cu horincă. 
Casă simplă, oameni simpli și muncitori, cu gospodărie frumoasă și mândră, aflată pe o coastă de deal, lângă una dintre cele mai frumoase biserici de lemn din Maramureșul istoric. 

Biserica din Poienile Izei sau Poienile Glodului, biserică mândră ctitorită de obștea satului, adică de cei mulți și credincioși, vrednici de bunătatea lui Dumnezeu, are hramul Cuvioasei Prascheva.

AICI, toate bisericile de lemn din Maramureș.

Situată în inima satului, peste apa pârâului, peste care este construit  un pod de lemn extraordinar de romantic, cel puțin așa mi s-a părut mie, biserica dăinuie de secole pe acest amplasament.

Peisajul în sine te predispune la aceste trăiri, liniștea zonei, pâlcurile de fagi,  poienile și fânețele sau căpițele de fân de peste tot, care îți amintesc de singura preocupare a oamenilor de aici. Creșterea animalelor și valorificarea produselor obținute. Nu vreau să-mi amintesc de cașul și brânza mâncate acolo!!!MMMMM.

Biserica este principala atracție a satului( a comunei, de fapt, formată dintr-un singur sat), fiind inclusă în patrimoniul mondial UNESCO.

A fost construită în 1632( după alte surse 1604), și supraînălțată în prima jumătate a secolului al XVIII lea. A fost pictată în interior, pe etape între 1785 și 1794, în prima jumătate a secolului al XIX lea a fost adăugat pridvorul și ,, ferestrele,, dintre naos și pronaos.

Acoperișul este construit, cum se spune în ,,dublă poală,, cu turnul -piramidal -clopotniță aflat pe pronaos cu camera clopotelor în consolă.
Maramureșul trebuie explorat așa cum am făcut-o noi. Un sat cu monumente  dar suficient de izolat de marile drumuri cu fluxuri turistice, o casă de localnici gospodari, mâncare și băutură tradițională, liniște și căldură și ... mult BUN SIMȚ( reciproc!).

, 

Citește și despre alte biserici de lemn din Maramureș, monumente UNESCO:
- BÂRSANA
- BUDEȘTI-JOSANI

Cea mai înaltă biserică din lume- Săpânța-Peri, Maramureș

Mulți dintre cei ce ajung în Maramureșul istoric, merg negreșit la Săpânța, să admire crucile pictate de Stan Pătraș și ucenicii lui din Cimitirul Vesel, dar foarte puțini se interesează de alte obiective turistice din comună. 
Unul dintre acestea este biserica mănăstirii Săpânța- Peri, considerată cea mai înaltă biserică de lemn din lume, întregul ansamblu( biserica în sine) având 78 de metri, din care turla are nu mai puțin de 54 de metri. 

Urmăriți indicatoarele din comună, care vă vor duce către un drumeag asfaltat, îngust și pitoresc, la capătul căruia se află parcul dendrologic Livada, dominat de pini, molizi si fagi falnici, și în mijlocul căruia se află mănăstirea Săpânța -Peri.

Mănăstirea și construcțiile sunt relativ noi, temelia punându-se în 1997, altarul este amenajat la subsol -sus încă se lucrează-  corpul unde sunt chiliile este gata, însă sentimentul pe care ți-l oferă ansamblul mănăstiresc în totalitatea lui este acela de... neterminat.
Bineînțeles că liniștea  și armonia peisajului, te transpun în starea specifică oricărui credincios care calcă în curtea unei mănăstiri, dar privind strict la clădiri asta am simțit.

Istoria mănăstirii se scrie din timpul lui Dragoș Vodă prin secolul al XIII lea , care avea în ,,pază'' o mică mănăstire de maici în localitatea Peri, aflată azi pe teritoriul Ucrainei. Aceasta a rezistat până în secolul al XVIII lea, când  a fost distrusă. Noua ctitorie a fost ridicată în amintirea vechii sihăstrii cu hramul Sf. Arhanghel Mihail, în parcul care aparține parohiei Săpânța, din acest motiv se numește Săpânța -Peri.
Nu ratați vizitarea acestei minunate construcții, iar ca recomandare, căutați-l pe singurul meșter care mai sculptează și pictează cruci în comună.

Bisericuța din Bârsana- monument UNESCO, uitat și confundat

Monument din patrimoniul mondial UNESCO, situat în satul Bârsana, comuna Bârsana, județul Maramureș, cu hramul Intrarea  Maicii Domnului în biserică, monument istoric, cod 904.
Acestea sunt coordonatele tehnice ale acestui monument uitat pe un vârf de deal din inima Marmureșului istoric, confundat adesea de turiștii de ocazie cu mănăstirea Bârsana, cea situată la intrarea în comună, dinspre Vișeu.

Mănăstirea este ctitorită prin 1991, după planurile unui arhitect inspirat, din acest motiv este extrem de vizitată și de cunoscută, rămânând singurul obiectiv turistic vizitat din comună.

Durerea mea este legată de intrarea în anonimat a bisericuței UNESCO, asta și pentru că nu există indicatoare și deci nici interes să fie promovată, chiar dacă de ea se ocupă fiica preotului paroh, care este și plătită pentru funcția de ghid al monumentului.
Când am ajuns acolo, în mijlocul unei săptămâni de vară, ne-am nimerit cu un turist polonez ce făcea un tur al Maramureșului, cu autostopul, și care era extrem de revoltat că nu este deschis la or 9.30, un obiectiv pentru care el venea de 1000 de kilometri.

L-am ajutat, mai în grabă, am mers la fiica preotului, am luat-o de acasă și am dus-o la bisericuță dar n-am mai intrat, din acest motiv și pozele sunt puține.
Dar durerea rămâne, mai ales că la biserică se ajunge pe un drum îngust cât o potecă care se face la dreapta din drumul național, extrem de strâns, în 90 de grade. Mai este o intrare, mai largă din drumul mare, care te duce la casa unor oameni, iar ca să ajungi la scări trebuie să treci prin mica lor curte, betonată și aranjată, iar oamenii sunt foarte amabili.
Bisericuța  are o poveste interesantă, fiind ridicată pe la 1720, în valea Izei, ca biserică de mănăstire, fiind mutată apoi din motive necunoscute, pe delușorul din mijlocul satului, pe la 1800. Începând cu 1806 pictorul sau zugravul-pentru conformitate- Toader Hodor din Vișeul de Mijloc, se ocupă de pictarea bisericii, introducând pentru prima dată reprezentări baroce și rococo, străine de tradiția postbizantină. El pictează în naos și pronaos scene din Geneză, din Judecata de Apoi și din Patimile lui Iisus.
Biserica este construită din bârne asamblate în sistem blockbau, are plan dreptunghiular iar la interior este de remarcat bolta de secțiune poligonală, pe console. Acoperișul are streașină dublă, deasupra pronaosului aflându-se turnul cloptniță, cu camera clopotelor în consolă și cu acoperiș înalt, piramidal.

Biserica de lemn din Bârsana – Monument UNESCO

wikipedia.org

O adevarată lecție de istorie și religie ce încă stă în picioare tocmai din anul 1711. Situată acum în localitatea Bârsana, județul Maramureș, mai exact pe dealul numit Jbâr, acestă biserică este din 1999 monument UNESCO. 

Având hramul ”Intrării Maicii Domnului în Biserică”, impresionează în principal prin robustețea și măiestria cu care a fost construită ce i-a permis să reziste mutărilor și trecerii timpului. Nu trebuie confundată însă cu complexul construit recent numit ”Mănăstirea Bârsana”.

Sa vă spun puțin din istoria ei. Preotul Ioan Ștefanca împreună cu fii săi și alți săteni au ridicat mănăstirea prima dată în 1711 într-un loc numit ”Părul Călugărului”, drept mulțumire Domnului pentru protecția oferită în timpul ciumei mari. În anul 1739 a fost mutată însă pe Valea Izei pe locul unui cimitir ce a fost făcut în urma luptei cu tătarii. În 1791 însă este desființată, călugării alungați și o bună parte din ea devastată.

În 1806 sătenii locului au mutat-o chiar în vatra satului, în locul numit Podurile Jbârului, pentru a o feri de distrugerea completă. În acel loc o puteți găsi și astăzi. Dacă aveți ocazia să treceți prin zonă o veți recunoaște după turla înaltă de lemn ce veghează blând împrejurimile.

Nu vă opriți însă numai la exterior admirând lemnul ce dăinuie și acum parcă sfidând trecerea timpului. Îndrăzniți mai mult și intrați. Primăvara un aer rece vă întâmpină de la ușă dând locului un mister și un aer protector. Parcă cei ce au slujit o viață întreagă această mănăstire vă întâmpină în umila lor casa. Picturile ce se regăsesc surprind scene din Judecata de Apoi și din Geneza. Interiorul a fost repictat în 1806 de către Hodor Toader, influențat în principal de stilurile vremii rococo și baroco. Scenele și icoanele au fost făcute pe lemn, nivelat parțial cu bucăți textile, urmând după obiceiurile vremii să fie date cu un var preparat după ce au fost fixate pe perete.

Bolta bisericii se ridică măreț în sus odată cu pridvoarele de afară cu ale lor arcade pe stâlpi sculptați. Acest loc este dovada vie că sunt lucruri pe care timpul nu le distruge, ci doar le întărește. Biserica de lemn din Bârsana, un loc în care îngerii încă mai vin uneori în vreme de sărbătoare să tragă clopotele pentru păcatele ce se fac pe pământ. Și toate se iartă odată cu asta.

Circuitul tuturor bisericilor de lemn din Maramureș- monumente istorice, de arhitectură și UNESCO

Am reușit să alcătuiesc o listă cu TOATE  bisericile de lemn din România, asta după o muncă de câteva saptămâni, de documentare, baza constituind-o  Ghidul Turistic 2006, de Victorița Novac și Leon Magdan.
Postările vor fi grupate în cinci-șase categorii, pe regiuni istorico-geografice, și spun cinci -șase pentru că nu m-am hotărât cum să grupez regiunile. În orice caz, vor fi prezente bisericile de lemn din Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș, Bucovina, Moldova și sudul țării( Oltenia, Muntenia, Dobrogea).

Câteva considerații  personale despre bisericile de lemn din Maramureș:
 - surprinde sau nu, numărul mare de  biserici cu hramul  Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, ca de altfel în toată Transilvania; poate are legătură cu semnificația războinico -religioasă pe care o au acești sfinți și cu anii lungi de stăpânire de toate felurile sau de asuprire religioasă; pe locul doi este sfânta cea mai întâlnită din România bisericilor de lemn și anume Cuv. Parascheva, maica românilor;
- veți citi despre cele 8 biserici aflate în patrimoniul mondial UNESCO,  monumente care atestă geniul meșteșugarilor maramureșeni și legătura profundă a urmașilor dacilor liberi cu divinitatea; tot aici se află și bisericile de lemn cu cele mai înalte turle de lemn din lume, de 62 respectiv 54 de metri;
- multe biserici păstrează colecții impresionante de icoane pictate pe sticlă sau pe lemn, în muzee de tradiție populară bisericească sau chiar în interiorul lor; sunt interesante  prăsnicarele, icoane pictate pe amble părți cum sunt cele de la Budești;
- tot în Maramureș se află localitatea cu cele mai multe biserici de lemn din țară, nu mai puțin de 12, și anume Târgu Lăpuș, între care și una monument UNESCO, cea de la Rogoz;
- veți rămâne surprinși să citiți că în comuna Ulmeni există singura biserică reformată de lemn din țară, știut fiind faptul că acestea sunt din piatră, iar cele mai multe dintre ele sunt și fortificate.

1. Sat Poiana Botizii, com. Băiuț- biserica de lemn Sf. Ap. Petru și Pavel, 1830
2. Com. Bârsana- biserica de lemn Intr. în bis. a Maicii Domnului, 1720, monument UNESCO,  cu arhitectură specifică și picturi murale și biserica de lemn Sf. Ap. Petru și Pavel, a noii mănăstiri Bârsana, cu turlă de 62 metri cea mai înaltă construcție de lemn din Europa, 1991-1992
3. Com. Bicaz- biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril , 1723
4. Com. Bogdan Vodă- biserica de lemn Sf. Nicolae, cu candelabru din lemn (1722), în stil gotic și bizantin cu picturi originare, 1718-1722
5. Sat Frâncenii Boiului, com. Boiu Mare- biserica de lemn Sf. Nicolae, 1757
6. Oraș Borșa- biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril din 1718, cu decor sculptat și picturi interioare din 1775
7. Com. Botiza- biserica de lemn Cuv. Parascheva, 1796
8. Com. Budești- biserica de lemn Sf. Nicolae, din 1643, monument UNESCO,  cu picturi murale din 1726 și o colecție de icoane numite prăsnicare( pictate pe ambele părți)
9. Sat Sârbi, com. Budești- biserica de lemn Sf. Nicolae- Suseni, 1532 și biserica de lemn Cuv. Parascheva, 1667 și pictată în 1760
10. Com. Călinești- biserica de lemn Nașt. Maicii Domnului, 1663 și biserica de lemn Ad. Maicii Domnului, 1758, cu picturi din 1778 și biserica de lemn din satul Cornești, Sf. Nicolae, 1800
11. Sat Izvoarele, com. Cernești- biserica de lemn Cuv. Parascheva, 1928
12. Sat Cărpiniș, com. Copalnic- Mănăștur- biserica de lemn Ad. Maicii Domnului, 1757
13. Sat Drăghia, com. Coroieni- biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, 1706
14. Com. Cupșeni- biserica de lemn Sf. Ilie, sec. XVIII  și biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, sec XVIII
15. Sat Costeni, com. Cupșeni- biserica de lemn Sf. Nicolae, 1870 și biserica de lemn Sf. Ap. Petru și Pavel, 1885 și biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, din satul Libotin, 1671 și biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, din satul Ungureni, sec. XVIII
16. Com. Desești- biserica de lemn Cuv. Parascheva, monument UNESCO, 1770, cu picturi pe pânză aplicate pe pereți și pe tavan și o colecție de icoane pe lemn și pe sticlă( sec. XVII-XIX), și biserica de lemn Nașt. Maicii Domnului, din satul Hărnicești, 1770, cu picturi valoroase și icoane pe lemn
17. Com. Fărcașa- biserica de lemn Cuv. Parascheva, 1774, cu colecții de icoane și biserica de lemn  Sf. Arh. Mihail și Gavril, 1799
    
18. Sat Ferești, com. Giulești- biserica de lemn Sf. Nicolae, 1700 și biserica de lemn  Sf. Arh. Mihail și Gavril, 1653, din satul Mănăstirea, pictată  în 1782
19. Com. Ieud- biserica de lemn Nașt. Maicii Domnului- din Vale ( Catedrala de Lemn), monument UNESCO, 1699-1717, cu colecție de icoane pe sticlă și biserica de lemn Nașt. Maicii Domnului- din Deal, 1364, ref. sec. XVIII, cea mai veche biserica de lemn din lume
20. Sat Stejera, com. Mireșu Mare- biserica de lemn Cuv. Parascheva, 1800
21. Com. Moisei- biserica de lemn Ad. Maicii Domnului, a mănăstirii Moisei, 1637, cu picturi interioare pe pânză din 1650
22. Sat Orțița, com. Oarța de Jos- biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, sec. XVIII
23. Sat Breb, com. Ocna Șugatag- biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, 1700, și biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, din satul Hoteni, 1657 și biserica de lemn Cuv. Parascheva, din satul Sat-Șugatag, 1642
24. Com. Poienile Izei- biserica de lemn Cuv. Parascheva, 1604,  monument UNESCO, cu picturi populare din 1794 și colecție de icoane pe lemnâ;
25. Com. Poienile de sub Munte- biserica de lemn Schimbarea la Față, 1788
26. Com. Remetea Chioarului- biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, 1800, cu turn clopotniță monumental și biserica de lemn Sf. Ioan Botezătorul, sec.XIX și biserica de lemn Sf. Ioan Botezătorul, din satul Posta, sec.XVII + biserica de lemn Sf. Ilie, 1806 + biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, 1820
27. Com. Rona de Jos- biserica de lemn Ad. Maicii Domnului, 1655
28. Com. Rozavlea- biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril,1716-1720, pictată în 1825 și biserica de lemn Ad. Maicii Domnului, 1760, din satul Șieu
29. Com. Săcălășeni- biserica de lemn Ad. Maicii Domnului, 1442, ref. în sec XVIII și biserica de lemn Sf. Ana, din satul Coruia, 1794 și biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, din satul Culcea, 1720 și biserica de lemn Sf. Ap. Petru și Pavel, din satul Întrerâuri, sec.XVIII
30. Com. Săcel- biserica de lemn Sf. Ap. Petru și Pavel, 1728
31. Com. Săliștea de Sus- biserica de lemn din Deal- Sf. Nicolae, 1650 și biserica de lemn din Vale- Sf. Nicolae- Buleni, 1722 cu picturi și icoane valoroase din sec. XVIII
32. Com. Strâmtura- biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, 1771, monument de arhitectură și biserica de lemn Sf. Nicolae, din satul Glod, 1700
33.  Sat Larga, com. Suciu de Sus- biserica de lemn Sf. Dumitru, 1771
34. Sat Plopiș, com. Șișesti- biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, monument UNESCO, 1796-1798 și biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, din satul Surdești, monument UNESCO , 1721-1724, cu picturi tempera pe pânză din 1783, cu turlă de 54 de metri, a doua din țară
35. Com. Șomcuta Mare-  biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, din satul Buteasa, 1800 și biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, din satul Codru Butesii, sec.XIX  și biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, din satul Vălenii Șomcutei, sec.XVII
36. Oraș Târgu Lăpuș- biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, din satul Boiereni, sec.XVIII și biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, din satul Cufoaia, 1850 și biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, din satul Dobricu Lăpușului, sec.XVIII, pictată și biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, din satul Dumbrava, sec.XVIII și biserica de lemn Sf. Maria, din satul Fântânele, sec.XVIII și biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, din satul Groape, 1830 și biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, din satul Inău, 1689 și biserica de lemn Sf. Dumitru, din satul Răzoare, sec.XVIII , monument de arhitectură + biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, 1700 și biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, din satul Rogoz, monument UNESCO, 1663, ref. 1717, cu valoroase decorațiuni și picturi interioare din 1785+ biserica de lemn Cuv. Parascheva, sec.XVIII  și biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, din satul Stoiceni, 1860
37. Com. Ulmeni- biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, 1720 și biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, din satul Arduzel, 1650 și biserica reformată de lemn, din satul Someș-Uileac, 1699
38. Sat Valea Stejarului, com. Vadu Izei- biserica de lemn Cuv. Parascheva, sec.XVIII , cu picturi din 1809
39. Com. Valea Chioarului- biserica de lemn Sf. Nicolae, sec.XVIII și biserica de lemn Cuv. Parascheva, din satul Fericea, 1887 și biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, din satul Vărăi, 1846
40. Com. Vima Mică- biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, sec.XVII  și biserica de lemn Sf. Împ. C-tin și Elena, din satul Aspra, 1892 și biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, din satul Jugăstreni, 1861 și biserica de lemn Sf. Arh. Mihail și Gavril, din satul Peteritea, sec.XVIII