Pisa... o surpriză

Știu că toată lumea știe despre Pisa și turnul ei. Filmulețul de 1,24 minute nu evidențiază decât surpriza unui turist în fața unui turn surprinzător de înclinat, gustat la început de noiembrie, plin de turiști relaxați veniți în Toscana din toată lumea. Oameni care vin, se bucură de momente, trăiesc, simt și se umplu de emoția unei zile trăite altfel decât rutina junglei sociale sau urbane de unde provin. Vă pupă proful Irașcu!

Mănăstirea greco-catolică Sfânta Macrina din Cluj-Napoca

Surorile Baziliene sunt fiicele spirituale al Sf. Vasile cel Mare (329-379) și a surorii sale Sf. Macrina (328 – 380). Prima Mănăstire Baziliană feminină a fost organizată de Sf. Macrina, pe malul râului Iris la Annesi în anul 355. Idealul unei surori baziliene este dragostea față de Dumnezeu și față de aproapele, izvorâte dintr-o credință vie și puternică. 

    Acesta este și mesajul pe care surorile doresc să-l transmită fraților și surorilor, care trăiesc într-o lume ce pare a fi insensibilă față de Dumnezeu, pentru ca în căutarea lor să fie pătrunși de o nouă lumină. Surorile Baziliene din România, Provincia “Inima Neprihănită a Sfintei Fecioare Maria”, aveau în 2012 un număr de 48 surori cu voturi și o novice. Ele își desfășoară apostolatul pe teritoriul a trei Eparhii: Eparhia de Cluj-Gherla, Eparhia de Maramureș, Eparhia de Lugoj.

  

    Capela acestei mănăstiri din inima orașului Cluj-Napoca este deschisă zilnic pentru credincioșii care participă la Sf. Liturghie și la rugăciuni împreună cu surorile de aici. De asemenea, surorile cu experiență dau îndrumare spirituală tinerilor și au un cuvânt de încurajare pentru toate persoanele aflate în dificultate. 

    Un apostolat foarte important este rugăciunea pentru nevoile Bisericii și pentru toți cei care își pun încrederea în rugăciune, precum și susținerea spirituală și morală a celor care cer ajutorul. Măicuțele de aici au grijă de săraci, oferind zilnic prânz pentru  mai bine de 15 persoane. Surorile baziliene de aici se ocupă și de educația copiilor la Grădinița Confesională “Sf. Ana”. Pe lângă programa școlară, copiii învață limba engleză și  italiană, blok-flote, dansuri,  alte jocuri și activități practice care îi ajută să își dezvolte capacitățile intelectuale și creative. 

    Prin ordinul MECI, nr. 6337/19.12.2009 s-a acordat acreditarea  pentru unitatea de învățământ particular, grădinița confesională Sf. Ana. Pentru detalii accesați www.gradinitasfantaana.ro. Surorile oferă și asistență medicală pentru tinere și femei la Cabinetul „Providence” de Obstretică Ginecologie. Surorile se ocupă de mamele gravide și de cele cu noi născuți, în vederea consilierii lor pentru a aduce la viață copiii și pentru a lupta împotriva avortului. Sunt lecții de consiliere, gimnastică și consultații, ecografii realizate de medici specialiști în domeniu.

Ordin: Ordinul Surorilor Sfântul Vasile cel Mare

Hram: Sfânta Macrina (iulie)

Locație: Str. Crizantemelor,  nr. 11-15, 400447, Municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj
Tel: 0264 541130
Mail: osbmcluj@yahoo.it

Web: www.surorilebaziliene.ro

Nr. de surori: 14

Sediul curiei provinciale: Curia Provincială – Comunitatea Sf.Vasile, tel: 0264 442755; tel/fax: 0264 414049; e-mail: macrinacj@yahoo.com;14 surori; 

România mea

Azi nu vă dau greu... O selecție de fotografii despre cum văd eu România mea. Pozele sunt din urmă cu 15 ani și sunt realizate cu un aparat Panasonic, de semiamator, de 8 pixeli, luat cu banii de pe ultimul salariu al 13 lea, oferit generos de guvernul Tăriceanu. O achiziție care îmi părea imposibilă altfel. De atunci tehnologia, aparatele, telefoanele au evoluat, însă România a rămas la fel de surprinzătoare și de voluptoasă fotografic. Vă pupă proful Irașcu! 

Mănăstirea Franciscană Șumuleu Ciuc- monument din orașul Miercurea Ciuc

Această celebră mănăstire din regiunea locuită de minoritarii secui( populațiede origine maghiară) a fost construită între anii 1733-1779 în stilul caracteristic al mănăstirilor franciscane din Transilvania. În curtea interioară a mănăstirii se află statuia lui Kájoni János (Iohannes Caioni) (1629-1687) opera sculptorului Ferencz Ernő. 

În mănăstire a funcţionat tipografia lui Kájoni între anii 1675-1854, mănăstirea  devenind  un centru cultural important al zonei. Mănăstirea a fost devastată în repetate rânduri în secolele XVI, XVII  și XVIII și începând cu anul 1668 în mănăstire a fost organizat învăţământul de nivel mediu din zona Ciucului, şcoala de aici fiind predecesoarea actualului Gimnaziu Márton Áron din Miercurea Ciuc..

Biblioteca franciscană de aici păstra în anul 1941nu mai puțin de 124 incunabule, din care în prezent au rămas numai 6.  În anul 1985 în peretele refectoriului cu ocazia unei reparaţii s-au găsit o serie de manuscrise, incunabule şi alte cărţi valoroase, ascunse de franciscani de autorităţile comuniste, dar din păcate multe dintre ele au suferit pagube ireversibile.

Cele 14 volume restaurate până la ora actuală, printre care şi nepreţuitul Codex Kájoni şi alte 8 incunabule sunt în tezaurul Muzeului Secuiesc al Ciucului. Biblioteca păstrează, printre altele, şi lucrările în latină ale istoricului franciscan Losteiner Leonárd (Transylvaniae et Siculae descriptio; Topographica).

La marginea oraşului Miercurea Ciuc, în fiecare an de hramul bisericii ,, Adormirea Maicii Domnului” pe 15 august se adună zeci de mii de credincioşi, iar un număr dublu vin la marea sărbătoare de Rusalii, pentru a celebra victoria secuilor din 1567 împotriva celor ce doreau sa impună religia unitariană, conduşi pe atunci de Principele Ioan Sigismund. 

Construcţia se leagă de ordinul romano-catolic al franciscanilor, care încep să clădească pe aceste locuri o biserică în stil gotic începând cu anii 1440, ajutaţi şi de Principele Iancu de Hunedoara, care doreşte astfel să celebreze victoria de la Sântimbru de Mureş împotriva turcilor, prin ctitorirea unei biserici. Trecută secole la rând prin numeroase distrugeri, datorate inclusiv marii invazii turco-tătare de la 1661, biserica este dărâmată şi reconstruită apoi în stil baroc cu elemente gotice între 1804-1838. Ea este administrată şi azi de călugării franciscani observanți, care au mai construit aici şi o capelă închinată Sfântului Anton.

Urmează apoi ,,dotarea” ei cu o impresionantă orgă cu 2600 de tuburi, una dintre primele şase din Europa în anii 1930-1931, iar vitraliile care împodobesc lateralele au fost comandate în Cehia. Aici se află statuia miraculoasă a Maicii Domnului, cea mai mare statuie a Fecioarei sculptată dintr-o singură bucată de lemn(tei în acest caz), cu o înălţime de aproximativ 2, 3 metri, mărginită de o parte şi de alta de statuile Sf. Ladislau şi ale Sf. Ştefan.

Este considerată miraculoasă pentru că în timpul luptei din 1567 a săvârşit minunea acelei victorii, iar secuii s-au întors şi i-au multumit, lucru coroborat şi cu alte minuni făcute de-a lungul timpului de Fecioara Maria, întruchipată de această statuie, creată de un sculptor necunoscut.

 

Alte comunități

Brașov- Mănăstirea și biserica franciscană Sfântul Ioan Botezătorul, str. Sfântul Ioan, nr. 7, jud. Brașov

Odorheiu Secuiesc- Mănăstirea și biserica franciscană, str. Tamási Áron nr. 2, judeţul Harghita; o parte din mănăstire este folosită de Surorile Franciscane Sărace de Sfânta Familie-Mallersdorf

Ordin: Ordinul Călugărilor Franciscani Observanți- Ordinul Fraților Minori( Provincia Sfântul Rege Ștefan)

Hram: Adormirea Maicii Domnului, 15 august

Locație: Șumuleu Ciuc, str. Szek, nr. 148, 530203 , Miercurea Ciuc, județul Harghita

Tel/Fax: 0266 371 449

Nr. de călugări: 7

Superior: Pr. Bőjte Mihály

Web: www. ofm.ro/ www.csiksomlyo.ro

Statui: Statuia Miraculoasă a Fecioarei Maria

Pelerinaj: Pelerinajul de Rusalii, cel mai mare pelerinaj catolic din România

 Ordinul Fraților Minori(Observanții)- Str. Emile Zola nr. 4, 400112, Municipiul Cluj-Napoca,  Jud. Cluj; Tel/Fax. 0264/594676; frtibi@gmail.com/ Mănăstirea și biserica franciscană- Piaţa Muzeului, nr. 2, (fosta Piața Mică, Piața Carolina, Piața Dimitrov)

Delta Dunării-caracterizare fizico-geografică

 

Poziție geografică: în E ţării

Limite/vecini: N – Granița cu Ucraina( pe brațul Chilia); S – Podișul Dobrogei;E – Platforma continentală a Mării Negre; V – Podișul Dobrogei

Caracteristici ale reliefului:

-         Câmpie aluvionară(încă) în formare

-         Relief pozitiv cu altitudinea medie de 0,5 m și altitudinea maximă de 12,4 m în Grindul Letea

-         Ostroave (insule joase, alungite formate prin depuneri de aluviuni pe cursul râului/brațului/canalului)

-        Grinduri (forme de relief pozitiv situate în deltă sau pe marginile ei): maritime – s-au format prin acțiunea curenţilor marini + aluviunile aduse de Dunăre(Letea cu relief de dune, Caraorman, Săraturile), fluviale – în lungul braţelor Dunării, continentale – rămăşiţe de uscat predeltaic (Chilia, Stipoc)

-         Formare- într-un fost golf al Mării Negre prin depuneri succesive de aluviuni, după topirea ghețarilor 

-         Cuprinde trei braţe semnificative: Chilia, Sulina, Sf. Gheorghe/ Tulcea mai mic de 17 km

-         Chilia cuprinde cea mai mare parte din debitul fluviului (60%) cu multe ostroave şi are o deltă secundară pe teritoriul Ucrainei.

-         Sulina este cel mai scurt şi cel mai navigabil braţ şi cuprinde 18% din apele Dunării

-         Sf. Gheorghe are multe meandre pe cursul acestuia – 22% din debitul Dunării- insule la vărsare( Sacalin)

CLIMA:

factorii ce influenţează clima în această zonă sunt:

-         Marea Neagră, relieful jos, poziția extrem estică 

-         temp.medie anuală -peste 11° C

-         precipitații medii anuale –sub 400 mm/an

-         Vânturile: crivăţul şi brizele marine

-         Etaj de climă: de deltă şi litoral

-         Influenţă/nuanță climatică: pontică

LACURILE:

-         Dranov, Lumina, Roşu, Puiu, Matița, Merhei

VEGETAŢIE:

-         vegetaţie de luncă – stuf, papură,nuferi, sălcii, plopi, arini

-         pădure de stejari termofili pe Grindul Letea

FAUNA:

șacali, bursuci, lupi, câinele enot, vidra, pelicani, cormorani, lebede, sturioni

SOLURI: de luncă-aluvionare, 
nisipoase