Cetatea Alba Iulia - Cetate bastionară în stil Vauban

Impresii

Știți situația/ zicala aceea în care se spune: ,,la pomul lăudat să nu mergi cu sacul"? 

Ei bine, la Alba Iulia SĂ mergi cu sacul. 

Cu sacul de forță, (ne)răbdare și dorință de a explora, bașca ceva spirit patriotic pentru evenimentele petrecute aici.

Am ajuns foarte bine la Alba Iulia, indicatoare numeroase, străzi destul de largi, parcare spațioasă în fața porții de intrare principale. 

Deci, de bine. 

Milioanele( zeci!)investite în refacerea cetății sunt meritul unei adminstrații care a marșat pe acest monument unic în România și care și-a propus să revitalizeze turismul cultural și istoric din oraș și din împrejurimi.

Vizitarea cetății merită fiecare minut, pentru că la fiecare pas te întâlnești cu mici statuete de fontă, porți monumentale, minicăruțe cu suveniruri sau cu gustări, monumente arhitecturale medievale sau mai noi, ruine antice, pub-uri si terase răsărite din zidurile groase de mai mulți metri, turiști români uimiți că sunt în țara lor, sau unguri, japonezi și nemți plimbându-se natural prin peisaj, semn că au mai văzut așa ceva.

Cu toate astea, nu mi s-a părut că dă pe dinafară de turiști, deși concentrarea de obiective turistice -importante- pe metru pătrat este mai mare ca la Sighișoara, de exemplu.

Ce lipsește? 

Promovarea sub formă de: emisiuni, festivaluri de teatru, de jazz sau rock, seminarii, expoziții, reclame, bloguri, pliante, etc. Până acum, la mine nu a ajuns decât evenimetul cultural de mare ținută intelectuală organizat de Dilema Veche, în luna lui cuptor și la care mi-am propus să merg anul acesta. Sigur sunt evenimente, dar fără impact deosebit, așa cum sunt cele de la Sibiu, Sighișoara sau Brașov. Plus că infrastructura turistică și rutieră nu este încă la nivelul orașelor menționate mai sus, chiar dacă peste câțiva ani  orașul Marii unirii se va ,,bucura" de o autostradă care va lega Clujul de Sebeș. Sau... cine știe.

Despre cetatea bastionară de tip Vauban

Construirea cetății a început odată cu ocuparea Transilvaniei la sfârșitul secolului al XVII lea de către austrieci, ceea ce a determinat un interes mărit pentru fortificarea orașului. 

Cetatea nouă, refăcută astăzi cu bani europeni, a fost ridicată ăntre anii 1714-1738, după planurile arhitectului italian Giovani Morando Visconti, completată de generalul de geniu Weiss.

Visconti a conceput o mare fortificație care să cuprindă 80 de hectare, în stil Vauban, simplu, cu 7 bastioane mari de tip clasic, cu urechi întărite pe laturile de sud și de nord, cu 6 raveline mari, apărate de o contragardă, care pe est se prezintă sub forma unor valuri înalte de pământ, susținute de un zid de cărămidă. 

Bastionul din colțul de sud-est, a fost dedicat celebrului general Eugeniu de Savoia, cel care a inițiat programul de fortificare a Transilvaniei cu cetăți de tip Vauban. AICI -toate cetățile din Transilvania. 

Fortificația a înglobat vechea cetate antică( Apulum) dar și pe cea medievală, cunoscută în secolele VII-VIII, sub numele de Bălgrad( Cetatea Albă, în limba slavă). Perimetrul zidurilor atinge 12 kilometri, iar la lucrări s-au folosit 20 000 de iobagi, în serii de două săptămâni, aduși din satele Transilvaniei.

Obiective turistice de mare interes

• Catedrala romano-catolică Sf. Mihail (1246-1300), în stil romanic cu elemente gotice, este considerat cel mai valoros monument de arhitectură medievală din Transilvania. Este o bazilică cu trei nave, trei abside semicirculare, turn peste careu și două turnuri pe latura de vest. Pe latura nordică este o mică capelă numită Lazo, de concepție renascentistă. Turnul principal( pe latura sudică) a fost supraînălțat în sec. al XV lea cu două etaje și terminat două secole mai târziu, în formă de campanilă italiană. În nava laterală sudică se află trei sarcofage: în mijloc este mormântul lui Iancu de Hunedoara(1456), în dreapta al fratelui Miles, iar în stânga al fiului cel mare, Ladislau. Orga este absolut excepțională, cuprinde 2209 tuburi și a fost dată în folosință în 1877.
• Palatul princiar sau al principilor(sec. XIV- XV, ref. XVII), se află lângă catedrala romano-catolică, are clădirile grupate în jurul a două curți pătrate,cu  numeroase fresce, scări de marmură, fântâni arteziene și grădini. A fost locuit de Mihai Viteazul, în glorioasa dar scurta  sa domnie de la Alba Iulia,  și de principii Transilvaniei, Gabriel Bethlen și Gheorghe Rakoczi, care au făcut numeroase modificări palatului.
• Palatul episcopal(sec. XVII-XIX) se află în colțul de sud-vest al cetății, cu clădiri fără unitate arhitecturală între ele, în stil renascentist și  baroc.
• Palatul Apor( 1670-1690), se află pe latura de nord a cetății, și a aparținut contelui Apor, mare feudal în timpul principelui Apafy. Contele Apor a deținut proprietăți importante în zona Turia- Balvanyos -Târgu Secuiesc, cetatea Balvanyos, aparținându-i. Articol- AICI. Ridicat în stilul renașterii târzii, în secolul al XVII Ia fost reședința contelui de Steinville, comandantul trupelor austriece din Transilvania, și care a decorat palatul cu portaluri asemănătoare porților cetății.
• Catedrala Reîntregirii- Sf. Treime(1921-1922), domină intrarea în cetate, a fost construită cu ocazia încoronării Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria, ca suverani ai României Mari. Ea înlocuiește, după mai bine de 200 de ani vechea biserică a Mitropoliei  Bălgradului, ridicată de Mihai Viteazul, în 1597, dărâmată la începutul secolului al XVIII. Concepută după vechiul model al bisericii domnești din Târgoviște, are elemente neobrâncovenești, iar în mijlocul laturii de vest se află clopotnița înaltă de 58 de metri. Biserica are formă de cruce grecească înscrisă, după vechiul obicei al bisericilor românești, cu pridvor deschis. În biserică sunt pictați Mihai Viteazul si Doamna Stanca, primii ctitori ai Mitropoliei de Bălgrad,  și regii Ferdinand și Maria, noii ctitori ai edificiului.
• Biblioteca Batthyaneum, este o instituție de renume mondial, înființată de episcopul Ignațiu Batthyani pe la 1780,  și care achiziționează 6 ani mai târziu și biblioteca cardinalului Migazzi din Viena. În 1794 biblioteca a fost instalată în localul fostei biserici a trinitarienilor ridicată în stil baroc .Cuprinde valorosul și unicul CODEX AUREUS(sec. IX), cunoscut și ca Evangheliarul de la Lorsch, operă de artă carolingiană scrisă cu cerneală de aur. Mai cuprinde 1665 de manuscrise rare, 609 incunabule, peste  62 000 de tiparituri vechi și 11 357 de documente privitoare la istoria României. Pe lângă bibliotecă mai funcționează și primul observator astronomic din țară dar  și o stație meteorologică, doar până în 1955. 
• Porțile cetății în număr de 6, sunt lucrări ornamentale în stil baroc, trei fiind orientate către orașul de jos , iar celelalte trei către orașul de sus. Cea mai impresionantă este poarta a III  a, concepută în formă de dublu arc de triumf, cu 4 piloni și 8 pilaștri, peste care se află statuia ecvestră a împăratului Carol al VI lea.
• Muzeul Național al Unirii, Muzeul de arheologie, istorie și etnografie, Cetatea Babilon în muzeul unirii, obeliscul Horea, Cloșca și Crișan, statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, monumentul Custozza.