Partiile din Vatra Dornei

Vatra Dornei este in primul rand, orasul sporturilor albe. Partiile de schi si sanie, pentru concursuri si agrement primesc in fiecare an mii de turisti.
Statiunea Vatra Dornei, supranumita si "Perla Bucovinei", este situata la o altitudine de 802 m in Depresiunea Dornelor, la 112 km distanta de Suceava (vezi Pensiuni Bucovina) si 89 km de Bistrita Nasaud, la confluenta Bistritei Aurii cu Dorna.


Regiunea Dornelor este ferita de vanturi fiind aparata de Muntii Carpati care ocrotesc zona. Zona are un climat temperat continental de nuanta alpina, cu o temperatura medie anuala de 4,5 grade Celsius.

Precipitatiile bogate si relieful sub forma de terase au favorizat dezvoltarea unei intinse panze freatice, care iese la lumina sub forma de izvoare cu apa minerala. Se poate spune ca aici ne aflam intr-o adevarata imparatie a apelor minerale, exploatate si industrial la Poiana Negri, Sarul Dornei si Floreni.

Vatra Dornei este cunoscuta ca o statiune pentru toate varstele, adresandu-se atat persoanelor care doresc sa-si fortifice organismul prin ascensiunile montane sau prin sporturile de iarna. Are partii de schi cu grade diferite de dificultate dotate cu instalatii pe cablu.

Partia Dealul Negru- are o lungime de 3200 m, si o diferenta de nivel de 400 m.
Este dotata cu un teleschi care costa 4 lei pentru o urcare.
Gradul de dificultate al partiei este mediu. Nu are nocturna si nu foloseste zapada artificiala.

Partia Dealul Runc- Are o lungime de 5000 m si este dotata cu un teleschi care costa 4 lei pentru o urcare. Este o partie usoara, recomandata pentru incepatori si nu are nocturna si nici nu foloseste zapada artificiala.

Partia Parc- este lunga de 1200 m cu o diferenta de nivel de 200 m si o inclinatie de 28.5%. Este dotata cu mijlode transport pe cablu, un teleschi, cu pretul per urcare de 4 lei. Gradul de dificultate al partiei este mediu. Nu beneficiaza de nocturna si nu foloseste zapada artificiala.

Partia Poienita- este lunga de 550 m cu 50 m diferenta de nivel. Se poate urca cu teleschi ce costa 3 lei per urcare. Este o partie cu grad usor, pentru copii si incepatori. Nu are nocturna si nici nu foloseste zapada artificiala.

Accesul la partiile din Vatra Dornei (vezi Pensiuni Vatra Dornei) se poate face atat cu masina cat si cu trenuldin majoritatea oraselor invecinate distantele fiind in felul urmator: Suceava - Vatra Dornei 105 km; Campulung Moldovenesc - Vatra Dornei 40km; Bistrita - Vatra Dornei 85 km; Piatra Neamt - Vatra Dornei 165 km; Bucuresti - Vatra Dornei 560 km.
Sezonul de ski in Vatra Dornei dureaza din decembrie pana in aprilie.

Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava- Monument UNESCO

Undeva pe o străduță lăturalnică, din inima cetății de scaun a Moldovei, se află un mic paradis monastic, înconjurat de arbori seculari și de un gard înalt de piatră. 
Este Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou, în mijlocul căreia se află și biserica Sfântul Gheorghe, ansamblu aflat în patrimoniul mondial UNESCO,  fiind împreună cu centrul istoric al Sighișoarei, singurele monumente de pe lista UNESCO care sunt construite în interiorul unor orașe.


Poziția lăcașului de cult, numită de toată lumea Biserica Mirăuți, este una extrem de favorabilă, un spațiu de rugăciune și de meditație pus în valoare de parcul în care te poți reculege la umbra bătrânilor stejari.
Biserica Sf. Gheorghe este ridicată în timpul lui Bogdan al III lea( cel care îi urmează la tron Marelui Ștefan)  însă este terminată în  1522, în timpul lui Ștefan cel Tânăr, pentru a servi drept Mitropolie a Sucevei.

Devenită neîncăpătoare, pe locul acesteia este ridicată o altă catedrală de dimensiuni considerabile pentru perioada medievală, este pictată la interior și la exterior în timpul lui Petru Rareș.
La sfârșitul secolului al XVI lea Domnitorul Petru Șchiopul, reface acoperișul bisericii și construiește impozantul turn de la intrare, și tot el mută moaștele Sfântului Ioan cel Nou în noua catedrală.
În timpul Domnitorului Miron Barnovschi( 1626-1629), cel care ridică și micuța mănăstire de la Buhalnița din județul Neamț, mitropolitul Anastasie Crimca (ctitorul  Mănăstirii Dragomirna) ridică un paraclis dreptunghiular pe latura de est a  curții mănăstirii.

Restaurată în secolul a XVIII lea și devenită mănăstire de călugării în secolul al XIX lea, biserica și întregul ansamblu monastic intră în secolul al XX lea într-un amplu proces de restaurare, sub îndrumarea arhitectului Karl Romstorfer, când au fost puse în valoare picturile exterioare de pe laturile de sud și de vest.
Pentru vechimea sa, arhitectura moldovenească cu influențe muntenești, picturile interioare și exterioare și pentru rolul jucat în veacurile tulburi ale miezului de Ev Mediu, biserica a intrat sub și în atenția patrimoniului mondial al UNESCO, lucru care ar trebui prețuit mai mult de români.

Alte monumente UNESCO vizitate și admirate de plecatdeacasa.net  AICI.