by Sofia Flori
Ulpia Traiana Sarmizegetusa, pe numele sau complet Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, a fost capitala provinciei Dacia romana.
Cetatea am vizitat-o fara ghid din
pacate (nici nu stiu cum se proceda pentru cei care isi doreau ghidaj de specialitate), m-am multumit doar cu ce imi scosesem de pe net (bine ca mi-am luat
documentele, chiar daca nu aveam in plan sa vizitez acest loc minunat).
Biletul
de intrare costa 4.5 lei /adult,
1.5 lei /elev, student sau pensionar si taxa foto 15 lei /aparat. Eu am
platit taxa foto, dar dupa ce am vizitat o parte din complex, am
obesrvat ca absolut toata lumea filma sau fotografia si nu cred ca toate
aceste persoane au platit taxa foto /video (erau in jur de 20-30 de
persoane) si nimeni nu te intreba sau controla daca ai platit.
Este destul de mult de vizitat, eu am "pierdut" cam trei sferturi de zi, astfel ca, daca aloci acestui
complex doar cateva ore, mai bine nu mergi - mai degraba te vei enerva si nu vei putea
cuprinde nici macar vizual tot ce este de vazut si nu numai, complexul arheologic nu se
termina imediat dupa ziduri. Iar daca vrei sa mai vezi si Muzeul de Arheologie, care
se afla peste strada de cetate, nu vei reusi.
Cu biletul de la cetate si taxa
foto platita am putut vizita si muzeul fara a mai plati inca o data.
Complexul
arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa se afla in localitatea
Sarmizegetusa, judetul Hunedoara, imediat dupa intrarea in localitate,
la marginea drumului DN68 Caransebes - Hateg, pe partea dreapta in
sensul de mers spre Hateg.
Complexul arheologic cuprinde:
AMFITEATRUL - era un fel de stadion al
zilelor noastre, unde romanii vedeau spectacole diverse ca gen: luptele cu gladiatori, drama, mima, sport, etc. Inainte de a fi construit in piatra a cunoscut si o faza
de lemn. Este de forma eliptica si avea o capacitate de aproximativ 5000-6000 de spectatori, care isi ocupau locurile intr-o
ordine sociala foarte stricta. A beneficiat si de o masinarie pentru efecte speciale - pigma.
Acesta ne aduce data importante despre retragerea Aureliana, fiind transformat in fortareata.
Incadrare cronologica: inceputurile dateaza imediat dupa cucerirea
Daciei si va functiona cel putin pana in sec I . d. Chr.
DOMUS
PROCURATORIS - Palatul Procuratorului Financiar al provinciei Dacia
Apulensis, era una dintre cele mai importante cladiri de la intrarea in
oras. Cladirea beneficia de birouri pentru cei ce-si desfasurau
activitatea aici, doua sisteme termale (therma-bai ), dintre care unul
probabil apartinea procuratorului. In cadrul uneia dintre incaperi au
fost descoperite mai multe altare, probabil a jucat rolul de templu.
Incadrare
cronologica: inceputurile dateaza din sec II.d Chr si va functiona pe toata perioada provinciei.
FORUL
- era centrul orasului.
Aici se intersectau cele doua drumuri principale: Cardo Maximus ( Nord-
Sud ) si Decumanus Maximus (Est- Vest ). Curtea Forului era imprejmuita
de portice si colonade de marmura. Intrarea principala se facea
printr-o poarta monumentala, un tetrapilum, situata pe latura de nord. Curtea Forului era dominata de o mare baza de statuie sau de monument
comemorativ, ce era flancata de statui dedicate unor imparati romani.
Se trecea in Basilica, cladirea ce domina intregul ansamblu
arhitectonic. La est si la vest acest lacas era flancat de cate un
tribunal. Din Basilica se trecea in Curia, o sala unde consilierii
orasului, decurionii, prezidati de cei doi primari, duumvirii,
discutau problemele importante ale orasului.
Incadrare cronologica: inceputurile dateaza din epoca lui Traian si va functiona pe toata perioada provinciei.
FANTANA
PUBLICA - de o parte si de alta a intrarii monumentale in For au fost
edificate
doua fantani publice, construite din banii sai ( pecunia sua ) de
catre unul dintre
fostii primari ai orasului (II VIR) Lucius Ophonius Domitius
Priscus. Astfel de monumente contribuiau la monumentalizarea orasului,
dar aveau si un rol concret, acela de a aproviziona cu apa potabila pe
cei care nu-si permiteau o sursa permanenta in propriile camine.
Fiecare dintre cele doua instalatii de distributie au fost construite
in marmura de
Bucova , erau ornamentate cu coloane si capiteluri corintice, iar
cele trei statui serveau ca figuri de fantana deversand apa in bazinele
din fata , de unde apoi era evacuata in canalizarea de sub drumuri.
Inscriptia fantanii de rasarit este intreaga, doar ca la fata locului a
mai fost descoperit un fragment, in timp ce alte doua sunt depozitate
la Lugoj si la Deva.
CURTEA
FORULUI - la fel ca si in multe alte cazuri, romanii inainte de a se
aseza si incepe sa zideasca durabil , aveau nevoie sa-si desfasoare
viata
la standardele cele mai normale cu putinta. Cel mai usor se construia
in lemn, apoi,
dupa ce isi creau conditiile necesare incepeau sa lucreze cu materiale
mai rezistente, folosindu-se de resursele avute la indemana. Stim,
spre exemplu, ca
atunci cand s-a inceput saparea fundatiilor pentru constructiile din
piatra , cele din faza de lemn erau inca in picioare. De
asemenea, la Sarmizegetusa, s-a construit in lemn, apoi in gresie si
calcar , iar la un moment dat s-a
trecut la marmura. Doar ca in faza de lemn foarte probabil avem de-a
face cu " pricipia " (comandamentul ) unui castru (tabara militara)
legionar. Curtea Forului a fost placata la un moment dat in intregime
cu blocuri de marmura . In centrul curtii si pe margini tronau bazele
ce sustineau statui
din bronz aurit ( din care s-au pastrat doar fragmente ) sau marmura a
unor imparati ce au jucat un rol in viata orasului sau a provinciei . In
partile de nord, est si vest curtea comunica cu exteriorul prin
portice (colonade de marmura). cu inaltimea de 6 metri , ce sustineau
acoperisuri din tigla. Din curtea forului se trecea intr-o basilica ,
cladire ce domina prin inaltimea ei intregul ansamblu arhitectonic.
PROPYLOM
~ TETRAPILUM - era colonada amplasatala intersectia lui Cardo
Maximus
cu Decumanum Maximus ( drumurile principale N-S si E-V ), ce ocupa un
spatiu
rectangular de 14 X 8,40 metri. Inaltimea coloanelor era de 8,40 m. Nu
se cunoaste aspectul din
prima faza, atunci cand s-a folosit ca material de constructie
calcarul, cu
exceptia catorva blocuri refolosite ulterior. Capitelurile au fost
confectionate din marmura de Bucova de artizanii veniti din
Asia Mica. Apoi, urma Tetrapilum-ul de 5,60 X 3,64 m. Originea acestui
tip de intrare se regaseste la portile palatelor
elenistice, care la randul lor se inspira din portile monumentale ale
marilor sanctuare. La Sarmizegetusa s-a folosit Ordinul Corintic in
cazul decoratiei.
CURIA
- La Roma in aceasta incapere senatorii discutau problemele importante
ale Republicii sau Imperiului, in provincii decurionii, care se
reuneau intr-un fel de consiliu de astazi al oraselor - Ordo Decurionum
(aproximativ de 100 de membri ),
discutau problemele importante ale orasului,
prezidati de cei doi primari. Dedesubt se aflau doua camere cu bolta,
Aeraria, camerele de tezaur ale orasului. Incaperile care flancau
curia nu au o destinatie bine precizata, dar aici trebuie sa se fi
aflat birourile magistratilor superiori ai orasului. Pe langa cei doi
primari ar mai fi de amintit edilii, ce se ocupau de problemele de
urbanism si chestorul, ce se ocupa de banii comunitatii.
TRIBUNALIA
- Basilica era flancata in partea de est si de vest de cate un podium
de piatra acoperit cu lemn . De pe cele doua tribunalia cetatenii isi
tineau discursurile sau cei doi primari, II VIRII sau chiar
guvernatorul provinciei, judecau. Magistratul, secretarul si
consiliul (Consilium ) stateau pe aceasta platforma, in timp ce impricinatul si avocatii sai
stateau in fata podiumului. Locul
judecatorului era in centru, asezat pe "SELLA
CURULIS" ( un scaun ), de unde isi exercita
puterea - pro tribunali. Tribunalul de rasarit avea la subsol o
carcera , care nu era chiar inchisoarea
propriu-zisa a orasului, ci mai degraba un arest preventiv, pentru
delicte mai marunte.
BASILICA
- termenul provine de la cuvantul grecesc "basileus" care insemna rege.
Prin urmare, avem de-a face cu locul
in care se tinea
sfatul regal, iar monarhul isi exercita atributiile juridice.
Romanii au preluat aceasta idee , au pus-o in practica si au mentinut-o
si in vremea in care Roma nu mai era o monarhie. Mult mai tarziu, dupa
recunoasterea crestinismului ca religie oficiala a Imperiului ( sec .
IV. d Chr. ), astfel de caldiri vor fi folosite ca lacas pentru
exercitarea cultului pentru aceasta noua religie. De aceea termenul din
limba romana sau din retoromana (in Elvetia ) provine din latinescul
"basilica", spre deosebire de celelalte limbi neolatine in care
denumirea lacasului de cult provine din grecescul " ecclesia ".
ATELIERUL
DE STICLARIE - constructia este compartimentata in zece incaperi,
care adaposteau un atelier in care se desfasura intreg procesul
tehnologic de prelucrare a sticlei. In
doua incaperi au fost descoperite cinci cuptoare.
Incadrare cronologica: sec II-III d Chr.
TEMPLUL
LUI SILVANUS - Silvanus era zeul padurilor , protectorul
vegetatiei. Cladirea era impartita in doua de un zid median si va
cunoaste mai multe refaceri. CELLA era plasata central. In nava estica
a fost descoperita o placuta votiva ce-l reprezenta pe Silvanus insotit
de noua Silvanae.
Incadrare cronologica: inceputurile dateaza din sec
II d. Chr si va functiona pe toata perioada provinciei.
TEMPLUL
MARE - denumirea este una conventionala intrucat materialul arheologic
nu a permis identificarea clara a unei divinitati. Este cel mai
impunator edificiu de cult din Dacia Romana.
Sufera distrugeri in timpul razboaielor marcomanice.
Incadrare cronologica: inceputurile dateaza din sec II d. Chr si va functiona pe toata perioada provinciei.
TEMPLUL
ZEITEI NEMESIS - amplasat in imediata apropiere a portii de est a
amfiteatrului, era inconjurat de de un zid de incinta de forma
dreptunghiulara. Printre altele, Nemesis, proteja si norocul,
gladiatorii avand nevoie de mult norocpentru a iesi in viata dintre
zidurile amfiteatrului. La Porolissum (Moigrad, langa Zalau ) sau in
Britannia astfel de temple sunt prinse chiar in arhitectura
amfiteatrului.
Incadrare cronologica: inceputurile dateaza imediat dupa cucerirea Daciei
si va functiona pe toata perioada provinciei.
LOCUINTA
- situata la nord-est fata de
amfiteatru, cladirea se compune din doua corpuri. In interior, pe
langa bazinele de apa rece si calda, edificiul mai dispunea si de
instalatia de incalzire centrala-
HYPOCAUSTUM . Si aceasta cladire va avea de suferit de pe urma
atacurilor marcomanice.
Incadrare cronologica : inceputurile dateaza din sec II d. Chr si va functiona pe
toate perioada provinciei .
COLONIA DACICA SARMIZEGETUSA - cu cele aproximativ 33 ha dintre ziduri si alte
60-80 ha din afara acestora, se inscrie intre orasele de dimensiune medie la scara
Imperiului.
Orasul
fondat de Imparatul Traian mai dispunea si de un TERRITORIUM in jur, o
zona imensa care se intindea de la Apelum ( Zlatna), in Muntii
Apuseni, pana la Dierna (port la Dunare- langa Orsova de azi ), care s-au rupt si s-au
dezvoltat din orasul mama in momentul in care urmatorii imparati au
hotarat noi etape de dezvoltare urbanistica a provinciei Dacia. Chiar
daca cea mai mare parte a timpului guvernatorul Daciei si-a avut sediul
la Apulum, chiar daca a existat o mare
concurenta pentru suprematie in provincie.
Colonia Dacica Sarmizegetusa nu a putut fi
detronata de pe un loc castigat inainte ca toti
concurentii sai sa se fi nascut inca. Orice comunitate urbana romana
trebuia sa parcurga o cariera pentru a atinge
mult ravnitul statut de colonia. Ori, Sarmizegetusa a fost fondata ca
atare. Aceasta uriasa intindere de pamant semnifica faptul ca
metropola si oamenii sai de afaceri
detineau si controlau comertul de la Dunare, agricultura din fertila
vale a Muresului si nu in ultimul rand profiturile aduse de minele de
aur din Muntii Apuseni. Iata cateva motive pentru care oricare alt oras
al Daciei romane cu greu ar fi putut sa detroneze Sarmizegetusa din
pozitia pe care a detinut-o.
Pe aceasta suprafata locuia o populatie de aproximativ 20-30.000 de oameni.
Monumentele sunt dispuse atat in zona
din afara zidurilor de incinta ale orasului, cat si intre ziduri.
Imediat
dupa ce am ajuns acasa am observat pe una dintre vederile cumparate de
aici, inca doua zone cu ruine, pe care eu nu le-am vizitat si nici
nu stiam de ele, cu toate ca am fost atentionata de voluntarii care
lucrau la un santier si descoperisera multe alte ziduri, ca daca vreau
sa vad si altceva in afara de ce vazusem deja, sa merg pe campurile
din apropiere si voi vedea si alte lucruri care au fost descoperite, se
cunosc doar ca nu au fost scoase " la lumina ". In imediata apropiere a
zidurilor sau pe camp se poate
observa cum pamantul are multe forme, nu
este deloc drept sau neted ceea ce
inseamna ca sub movilele de pamnat se gasesc ruine de atatia ani.
INCREDIBIL!!!
Multumim mult, Sofia Flori( Florentina Cojocaru)
Multumim mult, Sofia Flori( Florentina Cojocaru)
4 comentarii:
Asta cu taxa de fotografiat mai mult strica turismului romanesc decat sa aduca castiguri. Mai bine in loc de bilete din hartie, vinzi vederi de calitate si lasi turistul sa fotografieze ceea ce doreste si sa nu se mai simta ca un hot, uitandu-se in dreapta si in stanga, cu teama de a nu fi prins.
In rest, felicitari pentru articol (desi s-ar fi incadrat mai bine la turismul cultural).
Pe mine m-a impresionat Forumul, urias, asemanator celui de la Efes sau celui de la Aphrodisia. In ultima zvâcnire a puterii romane in aceasta zona (îi interesa aurul dacic, de fapt), imparatul Hadrian a ezitat in a hotari care din cele doua mari orase, Apulum si Sarmizegetusa Ulpia Traiana, sa fie "capitala" provinciei (intre timp, ridicase si localitatea Napoca la rangul de municipiu).
Multumim pentru aprecieri, domnule Badulescu. Si pentru completari. Cu mult respect.
Si, marile comori se mai gasesc pe acolo sau s-au scos toate de acolo ?
Eu auzisem ca s-au gasit in trecut acum cativa ani una alta.
Ori s-au oprit cautarile si gata?
Tudor, nu stiu daca la Sarmisegetusa Ulpia Traiana, mai sunt comori. Ce ai auzit tu se refera probabil la cealalta Sarmisegetusa, numita Regia, din Muntii Orastiei.
Trimiteți un comentariu