Nu știam că rododendronul ( Rhododendron Kotschy) sau smirdarul neaoș carpatin se numește bujor de munte.
Deși cam trecut, după cum l-am întâlnit eu pe versanții Pietrosului ( de Călimani), sărbătoarea avea loc în centrul comunei, cu ceva întârziere față de dorința naturii.
Sărbătoarea în sine, nu are cum să te impresioneze, dacă te gândești la marile ,,zile ale orașelor".
Aceleași tarabe cu iz manelistic, aceeași comercianți de pistoale cu bile șia lte chinezării cretine, lume multă îmbrăcată strident, și dornică de ceva caterincă. Ca peste tot, aș zice.
Ca un veritabil orășean, am căutat autenticul, în port, în gastronomie, în uneltele expuse sau aflate la vânzare, mai ales că citisem despre meșterii cojocari de pe valea Negrei.Ceva ceva am gasit. O fată premiată la diferite concursuri, care își afișa cu mândrie diplomele și costumul popular.
Alături, într-o căbănuță, câțiva ciobani, tocmiți de primar, agitau un cazan mare în care se va pregăti balmoș.
Cașul proaspăt stă cuminte pe rafturi, iar focul de lemne trosnește sub ceaun.
Asta m-a bucurat foarte mult, este prima dată când întâlnesc o asemenea dorință de a păstra o tradiție.
Puțin însă, pentru că am sentimentul acela că invazia este în plină desfășurare, iar picătura de tradiție bucovineană încearcă să reziste asaltului.
Este ca la Sobieski, până la urmă ne predăm.
Dacă vrei să citești:
Toate sărbătorile tradiționale din România
Satele cu meșteșuguri tradiționale
ȘI NU UITA SĂ DAI LIKE!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu