Călimănești - Căciulata. Ape minerale, pensionari și Napoleon al III lea

Un puhoi de lume și de mașini, ocupă practic tot spațiul dintre Olt și gardurile hotelurilor din capătul de nord al stațiunii Călimănești.

Este 15 august și de Adormirea Maicii Domnului, toți credincioșii se îngrămădesc, la propriu, în curtea mânăstirii ctitorite de Mircea cel Bătrân, și anume Cozia.

Senzația de sufocare este accentuată și de căldura ucigătoare care își face loc, peste Muntii Cozia si Căpățânii, începând de pe la 10 dimineața, când se înregistrează 25 de grade.

Intri în stațiunea aglomerată cu gândul să vezi. Ce?

Totul este ascuns privirii de foiala de mașini, copii în slip duși de mână de bunici veniți la tratament în împuțitele hoteluri ale sindicatelor, tarabe cu suveniruri unde nu primești niciodată bon( să-l ceri ar fi un act de curaj ieșit din comun). Câteva indicatoare către piscine și ștranduri îți amintesc că te aflii pe tărâmul apelor minerale. Chelnerii soioși care servesc mici, cu aerul că îți oferă pe tavă viața lor, se învârt în terasele unde pensionarii stau la O bere toată ziua. Pe scurt o lume mică și înghesuită. Așa este când te mulțumești cu puțin.

Totuși stațiunea are cu ce!

Sărbătoarea Liliacului de la Ponoarele

de Sofia Flori( Florentina Cojocaru)

Localitatea Ponoarele, se afla in partea nordica a judetului Mehedinti la aproximativ 5 kilometri de orasul Baia de Arama si 65 kilometri de Drobeta Turnu Severin.

An de an, la inceputul lunii mai, in prima duminica, are loc Sarbatoarea Liliacului.

Anul acesta am putut participa la aceasta sarbatoare pentru prima data. Am plecat din Turnu Severin iar peisajele de pe parcursul drumului m-au lasat fara cuvinte, totul imi pare extraordinar, de la campurile cu verdeata, paduri, dealuri pana la casutele cocotate pe dealuri.

Dupa ce am iesit din Baia de Arama, peisajul s-a schimbat in ceva si mai frumos, au aparut stancile si versantii muntosi, asta in timp ce drumul se ingusteaza  mergand paralel cu paraul Bulba.

Carpații Curburii- caractere generale și obiective turistice

Pozitie geografică:  în sudul Carpaţilor Orientali

Limite:       - N – Depresiunea Brașov, Pasul Oituz, Valea Oituz( pot fi incluși și Carpații Curburii interne- Perșani, Baraolt, Bodoc);

-   S și E – Subcarpații Curburii;

-   V – Valea Prahovei;

Caractere generale ale reliefului:

-         Altitudinea maximă 1954 metri – M-ții Ciucaș (Vf. Ciucaș);

-         Alcătuiţi în totalitate din fliş( roci sedimentare cutate);

-         Fragmentaţi datorită depresiunilor, văilor transversale și pasurilor;

-         Cea mai mare depresiune din Carpati Românești (Depresiunea Brașov) – netedă ca o câmpie, cu altitudine de 500 de metri;

-         Relief pe conglomerate(ruiniform) în M-ții Ciucaș, cu forme ciudate, platouri și abrupturi;

-         Se schimbă orientarea culmilor de la NV-SE în grupele nordică și centrală, la N –S, E-V;

Subdiviziuni: Munții Vrancei, Muntii Buzăului, Munții Baiului, Munții Ciucas, Munții Întorsurii, Muntii Bârsei, Depresiuni: Brașov, Comandău, Întorsurii; Pasuri - Oituz (alt. 867 metri), Tușnad, Vlădeni, Tabla Buții, Bratocea.

Mânăstirea Petru Vodă, visul devenit realitate al Părintelui Iustin Pârvu

Mânăstirea Petru Vodă face parte din galeria selectă a așezămintelor monastice care sunt închinate martirilor luptei pentru dreptate și democrație. Din aceeași categorie face parte și mânăstirea Sfinții Români de la Poarta Albă, construită în amintirea miilor de deținuti politici morți la construirea Canalului Dunăre-Mare Neagră sau Schitul Aiud cu o biserică-mausoleu în memoria deținuților morți în închisorile comuniste.



Mânăstirea cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, este situată în județul Neamț, în comuna Poiana Teiului. Pe drumul care leagă viaductul de la coada Lacului Bicaz-Izvorul Muntelui, de Târgu Neamț, în satul Petru Vodă, faceți stânga, și după 5 kilometri ajungeți la mânăstire, pe un drum destul de desfundat.

Let's do it, sau cine reprezintă normalitatea

Natura zâmbește șăgalnic, și-ți face cu ochiul, ridicând pleoapa grea de sub un pet îndoit de mașina unui posesor de multe inele. Copacul pletos de lângă fântână cântă serenade unui ambalaj de înghețată vernil, agățat duios între crengile sale.

Eticheta de un albastru pur a unei ape minerale, care proslăvește puterea naturii, se dovedește a fi greu abordabilă și... degradabilă. O doză de bere cu concurs, stă strivită de sacul plin cu pamperși, aruncat în văioaga din mijlocul pădurii. Chiotele șatrei de romi aciuate în poienița cu frasini, te duc cu gândul la vreo sărbătoare tradițională precreștină, în care oamenii alamei și cuprului dezvoltă un ritual păgân, la botul caiilor răpănoși.

Pe lângă corturi, niste omuleți  ciudați cu mănuși portocalii și saci gri în mână, s-au apucat  de nebuni să strângă gunoaie.

- Da, ce faceți aicea domnu' ? Mă întreabă o balaoacheșă mai îndrăzneață.

O opţiune online: HAI SĂ MERGEM!

Toţi suntem mai mult sau mai puţin plecaţi de acasă, unii mai mult timp, alţii toti timpul, depinde din ce unghi priveşti problema. Atunci când planifici  o excursie sau pur şi simplu te străfulgeră un gând de plecare, căreia nu-i poţi rezista, nu spui partenerului decât: Hai să mergem!
Asta dă naştere la întrebarea :UNDE? Dacă nu cumva dorinţa de a vedea şi simţi un oraş sau un loc special, nu te-a bântuit o bună bucată de viaţă, şi atunci nu ai nevoie să cauţi ceva anume.

Ce urmează ştiţi cu toţii. Demersuri pline de nerv dar nu de nervi, de găsire şi de identificare a locaţiei sau a oraşului, a cazării, a eventualelor obiective turistice de vizitat, iar ceva mai la urmă, apare o ciudată întrebare: CUM?

Cele zece minuni medievale din România- în viziunea plecatdeacasa

Sunt convins că cei mai mulți ați auzit despre aceste monumente, așa că nu voi scrie despre fiecare decât foarte puțin, oferind câte un link către un articol  despre acestea.
Cu Cele zece minuni medievale din România, închei capitolul cu ,,minuni" românești.

Un filmuleț cu minunile medievale din România-AICI
Celelalte articole sunt:
Cele zece minuni antice din România

Cele zece minuni naturale din România

Cele zece minuni tehnice ale României

Cornu, în culori de primăvară…

Azi, avem ca invitată o călătoare ce-și mărturisește dragostea pentru comuna cu nume de arbust fructifer- Cornu, de la poalele Subcarpaților Prahovei. 

Diana Camelia, este o romantică iubitoare de natură, care scrie frumos și scrie cum simte. 

Mulțumim Diana!

Circuitul mânăstirilor-peșteri din România

Încerc să produc o recomandare pentru cei interesați de mânăstirile-peșteri sau de grotele sihaștrilor pe lângă care au apărut schituri și mânăstiri. Asta pentru că grote și chilii în care s-au retras călugări sunt multe în zonele montane sau subcarpatice, doar câteva dintre ele au azi și viață monahală de obște.


1. Mânăstirea Peștera Sf. Andrei( GPS:44/5/26.46N, 27/49/31.57E)
Circuitul începe în Dobrogea de sud, în apropierea localității Ion Corvin, unde se spune că Sfântul Apostol Andrei ar fi propovăduit Evanghelia la populația romanizată de aici. Am scris despre acest loc binecuvântat și despre (prea)impresionanta( și preapictata) biserică construită în apropierea umilului altar, unde se crede că a viețuit Sfântul Românilor.

,,Fețele" stâncoase ale Carpaților

Cartea cu poze a lui Iuliu Floareș( Ed. Nona, Piatra Neamț, 2007), despre megaliții antropomorfi din România, reprezintă o incursiune în istoria geomorfologică și geologică a țării. Este de la sine înțeles, că aceste ,,figuri" au dat nastere unei întregi literaturi de specialitate, bolnavă de scenarita existenței unei civilizatii antedacice( pelasgii preindoeuropeni), care nu avea altceva mai bun de făcut decât să șlefuiasca megaliți cu chipuri ciudate în Carpați.
Mai jos am facut o selecție( sursa am precizat-o!) a câtorva fotografii interesante. Cei care au de gând sa viseze despre uriașii munților, să-l citească pe Nicolae Densușianu și a sa Dacie preistorică.

O listă completă cu toate stâncile ciudate din Carpați- AICI.

1. Sfinxul de la Topleț sau Sfinxul Banatului, situat pe teritoriul administrativ al comunei Topleț din județul Mehedinți(lângă Băile Herculane). Se poate observa din drumul E70 care leagă Craiova de Caransebeș, în zona vărsării Cernei în Dunăre.