Cele zece minuni naturale ale României

Am inițiat aceste clasamente, sau ierarhii dacă vreți, din dorința de a scoate în evidență  atracțiile naturale ale țării, și pe cele cunoscute dar si altele mai puțin cunoscute.
Știu că mai există și alte încercări de acest gen mai mult sau mai puțin subiective. Am început cu MINUNILE TEHNICE ALE ROMÂNIEI, continui cu cele naturale și voi termina cu cele zece minuni medievale.

Ordinea este aleatoare.

1. Cheile Nerei- ca parte a Parcului Național Cheile Nerei -Beușnița, din zona de sud a Munților Banatului. Unele dintre cele mai sălbatice chei din România, cu vestita cascadă a Beușniței și cu lacul Ochiul Beiului( cu o frumoasă legendă) sau cu Lacul Dracului- și acesta cu  o legenda despre Aghiuță.

2. Defileul Latoriței, situat în zona centrală a Grupei Parâng, în munții cu același nume. Este o locație care îmi este foarte dragă și despre care am scris, potopit de nostalgii văratice AICI. Plus că valea este ,,închisă" la capăt de două lacuri de acumulare impresionante: Petrimanu și Galbenu.

3. Pădurea Letea, de pe  grindul cu același nume din zona Hasmacu Mare. Este parte componentă a Rezervației Biosferei Delta Dunării. O pădure apărută în condiții deosebite, un rezultat senzațional  generat de o serie de contraste naturale. Are aspect subtropical (stejari și liane), s-a format pe nisipuri, în cea mai aridă regiune din țară din punctul de vedere al precipitațiilor, situată în zona cu umiditate maximă în sol.

4. Lacurile glaciare din Retezat, incluse ca și întregul munte în Parcul Național Retezat. Se mândrește cu cele mai multe și întinse lacuri glaciare din Alpii Transilvaniei: Bucura -cel mai întins, 10 hectare și Zănoaga- cel mai adânc 29 de metri. Se mai adaugă ocrotirea speciilor floristice(zâmbru- specie de pin subalpin) sau lacurile de vale glaciară: Ana, Lia, Florica și Viorica.

5. Cetățile Ponorului și Platoul Padiș. O zonă salbatică cu numeroase fenomene și forme carstice, între care se individualizează portalurile monumentale de intrare din Peștera Cetățile Ponorului. Zona era, până de curând, oarecum inaccesibilă pentru cei care mergeau cu mașinile, drumul până la Cabana Padiș, fiind desfundat. Acum doi ani se lucra la drumul din comuna Pietroasa( de lângă Peștera Urșilor-Chișcău), până în inima Munților Apuseni.

6. Defileul Dunării. O croazieră cu vaporașul de la Orșova care trece prin Cazanele Mici și Mari, pe la Mânăstirea Mraconia și statuia lui Decebal, până spre Moldova Nouă. Cu mașina  se poate face o călătorie pe drumul care șerpuiește pe versantii Munților Almăjului și Locvei, prin locuri unde liliacul înflorit dar și scorpionul celebrează Soarele în lunile de primăvară.

7. Izvoarele termale din Câmpia de Vest. Stațiunile Băile Felix, Băile 1 Mai și Tinca, exploatează această bogăție geotermală care ar trebui să fie motorul schimbărilor turistice din vestul țării( exempul ungurilor este elocvent). Proximitatea Munților Apuseni și nufărul sau lotusul din Lacul Pețea-unicat la această latitudine, sunt tot atâtea atracții turistice, plus tradițiile deosebite ale Bihorului, Aradului, sau Țării Moților.

8. Hășmasul Mare și Cheile Bicazului, sunt elementele centrale ale Parcului Național cu același nume, care include și Lacul Roșu, Cheile Bicăjelului și Șugăului. O zonă de o rară frumusețe ce se cere descoperită și dincolo de drumul național care taie acești munți, între Piatra Neamț și Gheorgheni.

9. Abruptul și Platoul Bucegilor. Regiunea cea mai vizitată din România, datorită infrastructurii tursitice care deservește stațiunile de pe Valea Prahovei. Asta nu știrbește cu nimic frumusețea și spectaculozitatea platoului, presărat cu forme de relief ciudate( eologliptoliți), crucea de pe Caraiman, Cabana Omu sau lacurile de pe Valea Ialomiței.

10. Pietrosul Rodnei și iezerele sale. Unul din cele trei parcuri naționale care se doreste a fi incluse pe listele patrimomiului mondial UNESCO, și situat- din fericire- în afara invaziei turiștilor de week-end.  Cascada Cailor- cea mai mare din țară, Lacurile Lala Mare, Tău- cu forma României, sau Buhăescu, marmotele alpine și caprele negre recolonizate, sunt argumentele pentru care Rodna a căpătat acest statut. Tradițiile din zona bistrițeană de la sud și cele maramureșene de la nord, sunt premise ale dezvoltării durabile ale turismului din acesti munți, cunoscuti ca cei mai înalti din Carpații Orientali (2303 metri).