Peștera Muierilor și Cheile Galbenului-legendă și date generale

Peștera Muierilor sau Muierii are o poveste simplă legată de năvălirile barbare sau de orice fel, care măturau Subcarpații Getici în perioada medievală. Peștera are două intrări sau, mă rog, o intrare și o ieșire, astfel că în perioadele critice femeile, copii și batrânii se refugiau aici, peștera având câteva săli foarte înalte. Simplu, dacă cumva turcaleții sau tătărușii găseau o intrare, femeile ieșeau pe cealaltă, având o șansă în plus să nu nască copii din flori.

Locatia pe Google maps-AICI

Acum să trecem la lucruri concrete. Peștera aceasta este foarte cunoscută, printre altele, și datorită ,,culmii" geografiei: ,,Cum bagi Vârful Omu în Peștera Muierii?" Chestie de gusturi.

Acum chiar că trecem la lucruri concrete. Localitatea pe raza căreia se află peștera( aflată la 3 kilometri nord de centrul comunei) este Baia de Fier, din județul Gorj, fostă zonă de exploatare a minerurilor feroase. Regiunea include și Cheile Galbenului, un râusor ce vine din  extremitatea vestica a Munțiilor Căpățânii. Am mai scris despre zona carstică vizitabilă din nordul Olteniei, într-o altă postare, dar fără prea multe poze-AICI.

 

De menționat că aici vă îndrumă un ghid, care are un accent interesant, ca să nu spun enervant. Asta daca îl nimeriți pe el, pentru că sunt doi ghizi. Intrarea este destul de scumpă, în jur de 10 lei de persoana, există și un număr limitat de persoane care au acces, așa că așezați-vă lângă gheretă ca să prindeți bilete!
Din păcate afluența de turiști și sumele încasate nu se văd ABSOLUT de loc, în investițiile făcute în peșteră sau la intrare. De 20 de ani grilajul, acoperișul de la intrare și electrificarea cu cabluri și reflectoare sunt aceleași Călcăm pe cabluri, copii nu sunt protejați si nici ceilalți turiști.
Vin români de la sute de kilometri, chiar din strainatate, cu prietenii lor și se fac de rușine cu frumusețile țării lor.
 Nu știu cine administrează peștera, dar mai sunt multe de facut. O peșteră exemplu este cea de lângă Râșnov, numită Peștera Valea Cetății, fără nimic spectaculos dar amenajată la standarde europene. Click AICI pentru postare.

Cunoscută ca prima peșteră electrificată din România, undeva prin anii '60, este structurată pe trei niveluri, cel vizitabil avand o lungime de  aproximativ700 de metri, cu galerii largi și înalte: Sala Altarului( 20 de metri înălțime), Sala Turcului( 12 metri înălțime),Sala Minunilor și  Sala Liliecilor. Aici au fost descoperite nu mai putin de 183 de schelete de urs de peșteră ( Ursus Spelaeus), un adevarat cimitir vechi de 10 000 de ani, plus schelete sau resturi de specii de lei, bour ( Bison Priscus), cerb, capra ibex și mamut( Elephas spelaea).

Alte date generale:

- altitudinea la care se află peștera în versantul drept al Cheilor Galbenului: 650 metri;
- primele date științifice despre peșteră, de la istoricul Alexandru Ștefulescu: 1894;
- monumet al naturii din 1955;
- lungimea totală a galeriilor: 3566 de metri;
- nivelul inferior, declarat rezervație speologică are 2300 de metri lungime, împărțit în două sectoare;
- temperatura aerului vara este de 13 grade iar iarna de 10 grade( așadar încă un motiv ca această peșteră primitoare să adăpostească ,,muieri");
- calcarele în care a fost ,,săpată" peștera sunt de vârstă tithonică;
- în Sala Liliecilor sunt depozite semnificative de excremente de liliac, așa numitul guano;
- în versantul cheilor mai sunt câteva grote/peșteri cu nume interesante: Pârcălabului, Vulpilor, Corbului.