Cetatea dacică Căpâlna. Monument UNESCO!

 Să lămurim întâi despre ce Căpâlna este vorba. Cetatea dacică despre care voi scrie în continuare este situată în perimetrul satului Căpâlna, parte componentă a comunei Săsciori, din județul Alba. Toată lumea a auzit despre ,,Fetele de la Căpâlna", și despre dansul lor unic prin miscările delicate făcute în șir de frumoasele fete din inima Transilvaniei. Ansamblul acesta își are originea în satul Căpâlna de Jos, parte componentă a comunei Jidvei, de pe Târnava Mică. Așadar din zona de podiș a județului Alba și nu în zona de munte.

 Cetatea dacică de la Căpâlna, făcea parte din sistemul de apărare gândit de dacii lui Burebista, în a doua jumătate a secolului I i.Ch., și preluat apoi și de Decebal. Din acest motiv, a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO, împreună cu mai celebrele și mai bine păstratele cetăți de la Blidaru și Costești din Munții Orăștiei. Inutil să mai insist asupra ignoranței autorităților, care nu reușesc să adminstreze și să valorifice un patrimoniu, pe care ALȚII  îl consideră demn de a face parte din valorile universale.

 Drumul pleacă din centrul satului, de pe Podul Cetății, de peste Sebeș, urcând  pe Valea Gărgălăului-un afluent de stânga-, până la altitudinea de 610 metri, altitudinea maximă a Dealului Cetății, deal ce domină prin abrupturile sale mica depresiune a Căpâlnei.
 Eu am ales să fac un alt traseuaș, recomandat de patronul pensiunii unde am stat. Acest om a plătit lucrători care să amenajeze poteca și să o marcheze, astfel că poți pleca chiar din spatele vilei. Oameni de toată isprava care s-au saturat să aștepte ca cei de la muzeul de istorie sau autoritațile să întreprindă ceva. Despre minunata locație unde am stat, într-o postare viitoare.

 Poteca urcă pieptiș, iar asta pune oarecum la încercare plămânii, însă priveliștea asupra văii Sebeșului și a lacului de acumulare este magnifică.  Așa poți să realizezi cum au gândit strategii militari de acum 2000 de ani, și de ce au luat decizia de a construi aici un adevărat ,,cuib de vulturi".

Fortificația avea formă ovală, cu perimetrul zidurilor de 216 metri liniari ăi cu o grosime de 3-4 metri. Intrarea era barată dinspre vest de un val de pământ și un sanț, iar în interior era construit un turn locuință, după modelul celor de la Costești. Interiorul era amenajat în trepte sau  terase, pe care erau construcții de lemn. Se pare că a fost folosită și în perioda medievală, ca loc de refugiu pentru localnici.

Din păcate, fortificația este distrusă după al doilea război daco roman, în vara anului 106. Aici se pare că a avut o anumită importanță și prezența drumului de creastă, care pornea din sudul munților Parâng și care coboara pe Valea Sebeșului. Acest drum reprezinta azi minunea suprema în materie de infrastructură rutieră în România și anume TRANSALPINA.