Intrarea în Cârţa este străjuită de un indicator micuţ pe care scrie ceva despre o abaţie, adică despre o mânăstire de călugări fortificată. Mie îmi aduce aminte de cartea lui Umberto ECO ,,Numele trandafirului" dar şi de ecranizarea acesteia din 1986 cu un Sean Connery strălucitor si un Christian Slater ...foarte tânăr.
Este cea mai veche construcţie gotică din ţara noastră, atestată documentar în 1202, dar şi cea mai estică mânăstire de călugări cistercieni. Acesta este un ordin monahal înfiinţat în Franţa secolelor de după Marea Schismă şi care o are ca figură centrală pe Fecioara Maria, a cărei imagine este pe fiecare cheie de boltă din toate aşezămintele acestui ordin.
Este un ordin ce a căpătat anvergură și împlicit recunoaștere europeană, după ce călugării din abaţia Citeaux( Cistercium în latină) s-au hotărât să urmeze cu stricteţe regulile Sfântului Benedict, adică să se ghideze după dictonul Ora et labora, adică roagăciune și muncă.
În 1241, marea invazie mongolă ce pustieşte această parte de Europă, distruge multe din construcţiile religioase din toată zona Transilvaniei, însă începând cu 1250 şi până în 1300 este refăcută într-un stil gotic timpuriu, continuat cu unul gotic târziu. Abaţiile cisterciene respectă câteva elemente arhitectonice şi de reprezentare religioasă tipice, cum ar fi: biserica este situată pe latura nordică, curtea interioară este mărginită spre est şi sud de alte anexe mânăstireşti iar zidul de vest este fortificat.
Mănăstirea este distrusă în 1421 şi refăcută câţiva ani mai târziu, după care urmează desființarea sa de către regele Ungariei, Matei Corvin în 1474, iar bunurile sale sunt transferate oraşului Hermanstadt, care devine, după cum cunoașteți, Sibiul de azi. Din fosta biserică se păstrează corul ce a fost înglobat bisericii evanghelice din Cârţa în urma amplelor lucrări de refacere din 1913-1914, biserică cu casă parohială unde găsiți și informații cu privire la vizitarea ruinelor.
Zidul fortificat puternic de pe partea de vest şi poarta de intrare cu turnul clopotniţă, care rămâne emblema unor vremuri apuse, dar în care credinţa a triumfat, sunt piesele cu impactul vizual cel mai puternic pentru orice vizitator.
9 comentarii:
Este una din cele mai frumoase locatii pe care le-am vizitat in tara...si mi-a ramas la suflet...mai ales ca am primit cheile de la intrare ( de fapt o cheie maare) si multa incredere din partea celei care le avea si ne-am plimbat in voie...de parca era manastirea noastra....este extrem de frumoasa...
Asa este Roxana, din pacate am inceput postul ieri si in loc sa-l salvez l-am publicat.
Foarte documentata postarea ta, Viorel. Si pozele sunt frumoase! Desi am trecut prin Carta, venind dintr-o tura prin Fagarasi, nu am vizitat manastirea. Nici nu se poate spune ca aveam atunci aparat de fotografiat, era unul care scotea poze 6x9 :)
Nu pot sa cred ca stau asa aproape si totusi acum este prima data cand aud de ea. Unele locatii ar trebui mai bine scoase in evidenta.
Totusi, Mihaela, cine sunteti, pentru ca numele voastre ma duc la aerolines.ro!?
Pacat,am stat trei nopti in luna iulie la pensiunea Moara de Piatra ( http://pensiuneamoaradepiatra.ro ) in Carta si nu am stiut povestea acestor ziduri vechi.
Pus la favorite pentru urmatoarea vizita in Romania.
Multumesc !
Este incredibil cum poate arata. Opt sute de ani este o perioada lunga de timp. Cand te gandesti cati oameni au trecut pe langa ea in intervalul asta sau pe cei care au trait acolo, parca intri in alta epoca.
PS. Poti face un redirect 301 de la blogger catre .net Practic vei putea muta ce ai acolo, pe acest domeniu
Da, intradevar un loc surprinzator. Ca multe altele de pe la noi.
Vad foarte multe informatii interesante, prezentari de locuri in blogul dvs. O sa citesc pe indelete.
Multumesc pentru invitatie. Am pus link.
manastirea cirta a fost construita de germani veniti incepind din 1150 si asezati aici.cultura saseasca isi traieste probabil ultimile clipe de existenta.stau in arges si pot spune ca nu se compara cu sibiul...eu personal nu am plecat inca...cine nu a plecat,intra in pamint.ce sa mai zic?asta ramane in urma...........
Trimiteți un comentariu