Cum s-a format?
Un filmuleț scurt despre formarea Ghețarului Scărișoarei- AICI
În urmă cu 3500 de ani pârâul Ocoale, ce curgea la 1165 m altitudine pe platoul carstic al Apusenilor, creează un sistem de avene(puţ carstic ce comunică cu o peşteră), peşteri, izbucuri(izvoare carstice) şi doline(mici depresiuni carstice), care includ Peştera Gheţar Scărişoara, Pojarul Poliţei, Avenul din Şesuri şi Izbucul Dobreştilor.
stalactita de la intrare
Cauze naturale determină închiderea uneia dintre intrările în peştera Scărişoara ceea ce face ca pârâul ce curgea în peşteră, să rămână captiv, la o temperatură medie de -2 grade, astfel că apa îngheaţă, determinând apariţia unui gheţar subpământean cu un volum estimat la 75 000 mc, iar după ultimele cercetări de 120 000 mc, ceea ce l-ar situa pe primul loc în lume!
Fenomenul de blocare a aerului rece în interiorul peşterii, indiferent de condiţiile de afară se numeşte ,,fund de sac".
intrarea în aven vazută de jos
Avenul şi peştera
Ajungeţi pe platou din comuna Gârda de Sus, ori perpedes, bucurându-vă de peisajul absolut superb şi de crângurile împrăştiate printre fâneţele Bihorului sudic, cu maşina personală prin hârtoapele drumului(la anul se termină asfaltarea drumului pe valea Ordâncuşii!!!) sau cu microbuzele ecologice de la Mama Uţa.
Dupa ce achitati biletul de intrare de 7 lei, coborâţi scările ce vă duc spre intrarea în pesteră, avenul are o adâncime de 50 de metri si un diametru de aproape 60 de metri, ceea ce vă oferă o imagine extraordinară a succesiunii anotimpurilor, de la vară sus până la iarnă la bază, partea de jos a scărilor fiind acoperită de gheaţă grunjoasă.
Peştera are o lungime de 720 de metri şi o adâncime de 105 metri, fiind alcatuită din două săli: Sala Mare unde planşeul de gheaţă are 16 metri grosime, şi unde temperatura de +1 grad face ca partea superficială să se dezgheţe, si principala atracţie a peşterii Biserica unde se află nu mai puţin de 100 de stalagmite de gheaţă scăldate în lumina unui reflector.
Rezervaţia ştiinţifică
Sala Mare
Această peşteră investigată şi de părintele speologiei şi biospeologiei, Emil Racoviţă, este prima din ţară declarată monument al naturii în 1938, iar mai târziu a fost inclusă în Parcul Natural Apuseni, având şi două săli nevizitabile, unde cercetătorii studiază formaţiunile stalagmitice si stalactitice, grupate în Rezervaţia Mică şi Rezarvaţia Mare cercetate de Institutul de Speologie din Cluj. Din păcate această atracţie turistică nu are un singur administrator, ceea ce face ca eventualele investiţii în infrastructură să fie făcute aiurea, iar banii de pe bilete să se împartă între Primaria Gârda, administraţia Parcului Natural Apuseni şi asociaţiile speologice.
un mesaj ecologic interesant!
În urmă cu 3500 de ani pârâul Ocoale, ce curgea la 1165 m altitudine pe platoul carstic al Apusenilor, creează un sistem de avene(puţ carstic ce comunică cu o peşteră), peşteri, izbucuri(izvoare carstice) şi doline(mici depresiuni carstice), care includ Peştera Gheţar Scărişoara, Pojarul Poliţei, Avenul din Şesuri şi Izbucul Dobreştilor.
stalactita de la intrare
Cauze naturale determină închiderea uneia dintre intrările în peştera Scărişoara ceea ce face ca pârâul ce curgea în peşteră, să rămână captiv, la o temperatură medie de -2 grade, astfel că apa îngheaţă, determinând apariţia unui gheţar subpământean cu un volum estimat la 75 000 mc, iar după ultimele cercetări de 120 000 mc, ceea ce l-ar situa pe primul loc în lume!
Fenomenul de blocare a aerului rece în interiorul peşterii, indiferent de condiţiile de afară se numeşte ,,fund de sac".
intrarea în aven vazută de jos
Avenul şi peştera
Ajungeţi pe platou din comuna Gârda de Sus, ori perpedes, bucurându-vă de peisajul absolut superb şi de crângurile împrăştiate printre fâneţele Bihorului sudic, cu maşina personală prin hârtoapele drumului(la anul se termină asfaltarea drumului pe valea Ordâncuşii!!!) sau cu microbuzele ecologice de la Mama Uţa.
Dupa ce achitati biletul de intrare de 7 lei, coborâţi scările ce vă duc spre intrarea în pesteră, avenul are o adâncime de 50 de metri si un diametru de aproape 60 de metri, ceea ce vă oferă o imagine extraordinară a succesiunii anotimpurilor, de la vară sus până la iarnă la bază, partea de jos a scărilor fiind acoperită de gheaţă grunjoasă.
Peştera are o lungime de 720 de metri şi o adâncime de 105 metri, fiind alcatuită din două săli: Sala Mare unde planşeul de gheaţă are 16 metri grosime, şi unde temperatura de +1 grad face ca partea superficială să se dezgheţe, si principala atracţie a peşterii Biserica unde se află nu mai puţin de 100 de stalagmite de gheaţă scăldate în lumina unui reflector.
Rezervaţia ştiinţifică
Sala Mare
Această peşteră investigată şi de părintele speologiei şi biospeologiei, Emil Racoviţă, este prima din ţară declarată monument al naturii în 1938, iar mai târziu a fost inclusă în Parcul Natural Apuseni, având şi două săli nevizitabile, unde cercetătorii studiază formaţiunile stalagmitice si stalactitice, grupate în Rezervaţia Mică şi Rezarvaţia Mare cercetate de Institutul de Speologie din Cluj. Din păcate această atracţie turistică nu are un singur administrator, ceea ce face ca eventualele investiţii în infrastructură să fie făcute aiurea, iar banii de pe bilete să se împartă între Primaria Gârda, administraţia Parcului Natural Apuseni şi asociaţiile speologice.
un mesaj ecologic interesant!
8 comentarii:
Interesant articolul! Felicitari!
Multumesc Laura.
Viva Italia!Frumoase impresii.
e superb acolo!
Chestia cu "la anul se termina asfaltarea" pana la Scarisoara este simpatica! Aud asta de cel putin 5 ani! Dar vagonetele alea ecologice sunt simpatice.
Am vizitat si eu pestera e super, nici nu stiam ca e cel mai mare ghetar subpamantean, multumim de informatie, la fl cum nu stiam nici ca exista la noi in tara asa ceva, noroc ca am aflat de pe catalog-cazare.com. Si sunt de apreciat si datel eistorice pe care ni le-aio furnizat, multumim!
Mihai, ai observat ca nu am scris DE UNDE, este cel mai mare.Exista in Austria o pestera numita EISREISENWELT, care are peste 100 000 mc de gheata.In ceea ce priveste ghetarul de la noi, acesta are sigur 75 000 mc, dar ultimele cercetari indica cifra dde 120 000 mc.
Cu respect.
Felicitari pentru acest articol!!!Ma ajutat la Geografie sa iau nota 10..Multumesc mult!!
Acum vreo doua saptamani am mers pana aproape de pestera.Foarte frumoase pajisti alpine pana la pestera Scarisoara.Acum drumul e in stare buna, asfaltat si betonat. Nu am ajuns sa vizitam pestera pentru ca nu am mai avut timp.Poate altadata.Dar am aflat amanunte din articolul dumneavoastra.
Trimiteți un comentariu