,,stăruinţă,,
,,Babele,,
,,simbioza,,
Pe dealul ce domină împrejurimile comunei cu acelaşi nume, este prezentă o bisericuţă înconjurată de ruinele unor ziduri de apărare ce seamănă din departare cu Babele din Bucegi.
Este o fostă mânăstire fortificată- singura de pe valea Buzăului mijlociu- unde boierii şi celelalte mânăstiri îşi aduceau bunurile şi odoarele în timpuri de restrişte.
Nu este greu de intuit de ce i se spunea Cetăţuia, astăzi zidurile în ruină ale fortificaţiei de altădată pun, parca, în valoare şi mai bine stilul brâncovenesc simplu în care a fost construită.
Se recunoaste brâul împletit ce încinge biserica si arcadele sau coloanele interioare cu capiteluri frumos dăltuite.
Vechimea mânăstirii, unde astăzi slujesc doua măicute ,,detasate " de la mânăstirea Răteşti, este de exact 315 ani, conform actului de pisanie scris în slavonă la intrare( 1694- Mihalcea Vel Stolnic Cândescu şi Alexandrina Cantacuzino).
Mai are bisericuţa un secret legat de prezenta unor tuneluri, în număr de trei, care ar fi asigurat evacuarea măicuţelor şi a bunurilor ascunse aici, undeva în spatele cimitirului, un altul care ieşea într-un deal din apropiere şi un al treilea tocmai la Pleşcoi după 9 kilometri!
In care dintre ele se afla comoara despre care se spune ca are o flacară la suprafaţă si care se poate vedea doar în noaptea de Sf. Gheorghe, nimeni nu stie.
Pictura interioară parţial restaurata şi refăcută (de, ce să-i faci, lipsa fondurilor!) aparţine lui Pârvu Mutu Zugravul cel ce a pictat şi Mânăstirea Sinaia si Colţea din Bucureşti, picturi ce îl înfătişeaza si pe Domnitorul Constantin Brâncoveanu( învelit în foiţă de aur) iar alături cei cinci fii ai săi ucişi de turci.
Plec cu bucuria de a fi descoperit o mânăstire absolut fascinantă şi plină de mister liturgic, dar si cu dezamăgirea ca lucrările întârzie, ele având darul de a pune în valoare un aşa monument de arhitectură si de cult.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu