Legenda lacului de crater vulcanic Sfânta Ana

drumul este absolut încântator ( 7 km. de la intersectie)


lacul si omul ... de zapada

lumina şovăie pe buza craterului


si îngerii din zăpada ies mai bine la 1300 de metri


căbănuţele si minipensiunile de la intrarea în rezervatie

Revenirile mele la Sfânta Ana sunt foarte dese si întotdeauna placute. Am văzut lacul acesta în multe ipostaze, mai putin vara, pentru ca atunci sunt plecatdeacasa pe meleaguri românesti mai îndepartate si am auzit de multe ori de la seful rezervatiei povestea sau legenda, cum vreti, a acestui lac deosebit si unic.
Iat-o:

Se spune că pe la anul 1300, trăiau în Muntii Harghitei doi fraţi.
Și tare se mai întreceau unul cu altul. Când au plecat de la casa parinteasca, unul dintre ei s-a stabilit mai în munte, la Balvanyos (mai spre Târgu Secuiesc), iar celalalt în Tuşnad, pe valea Oltului.
Si cum erau foarte bogati si-au construit fiecare câte un castel, de ziceai ca acolo si-a facut culcus Soarele.
Intr-o zi unul dintre ei a hotarit sa- i arate celuilalt ce mare putere si bogatie are el. Zis si făcut. Comandă la mesterii din zona o trasura frumoasa si poleita cu aur, trasa de sase armasari pur sânge arab, rotati în frunte. Si se suie printul în caleasca si începe a defila prin imprejurimi, si a traversa muntii catre fratele sau .
Acesta din urma, când auzii de fapta fratelui său, hotarî sa-si faca si el o caleasca si mai mare si mai frumoasă, dar nu trasă de bidivii rotaţi ci de cele mai frumoase fete din satele stapânite de el.
Slujitorii mersera si luara din familiile lor şase fete nepângărite, printre care si pe Ana, o tânara frumoasa si foarte credinciosa, aproape o sfânta.
Si le înhamara la trăsura, si trageau saracele fete si erau asa de aspru biciuite, încât Ana ridicând mâinile spre cer zămisli din gura un blestem înfricoşător, astfel ca toate castelele si fratii cei răi si toate satele din jur se prabuşira în adâncul pamântului si o apa mare acoperii pacatele si nedreptatile facute de cei doi frati si de slujitorii sai .
De atunci, zice legenda, cine merge si se spala în lacul Sfânta Ana este curăţat de păcate, iar pentru asta la 200 de metri de lac se afla o capela de rugaciune, unde turistii pot lasa rugile si păcatele lor .
Si-am încalecat pe o căpşuna si NU STIU daca v-am spus o mare si gogonată minşiună !!!