Marin Sorescu - poetul rimelor geografice

În urma cu câteva luni am mai pus o poezie de acelasi autor, în care îmi permiteam să ,,pervertesc" frumuseţea versurilor şi alcătuirilor literare, cu elemente geografice fără valoare, prin comparatie cu sensul si laitmotivul poeziei. Aceasta este ultima încercare de acest fel, dar este si un fel de aducere aminte a ceea ce au scris marii noştri poeţi.

Natură vie

Era cam almăj, semenic,
Dedat cu lovişti, ros de bâscă,
Scropoasa nu-i spunea nimic
Şi nici poiana, cât de ruscă.

Niţel mehadiu, niţel strei,
Ah, podu calului, siriul!
Goru şi gugu, vrei nu vrei.
Şi-o leaotă mărea pustiul.

În larg de aripi de zăgan
Precum săgeata dintr-un arc,
Zvârlea privire-i pe-un perşan
Mai feredeu, goşman şi tarc,

Mai ciucaş, ciuc şi penteleu...
Jos, în şetref, nici un giurgeu.



Acum o să vă daţi seama ce sensuri nebănuite ascunde şi cum îmi sună mie aceasta minunată poezie. Na, că fac şi rime.

Almăj- munte din Grupa Banatului, în sudul cărora se afla Cazanele Dunarii, sector de chei din Defileul Dunării;
Semenic- cel mai înalt munte din aceeasi grupă,  cea de mai sus, 1446 m;
Lovişti /Loviştei- ,, Tara " sau Depresiunea Loviştei, situată între Grupele Parâng la vest şi Fagaras la est, pe valea Oltului la confluenţa cu Lotrul;
Bâsca- Mică şi Mare, două râuri din Muntii Buzăului, afluenti ai râului Buzău;
Scropoasa- lac de acumulare pe Ialomita, spre ieşirea din Munţii Bucegi;
Poiana Ruscă- masiv izolat, situat la vest de Hunedoara, între Muntii Apuseni la nord şi Munţii Banatului la sud, 1374 m;
Mehadiu /Mehadia - localitate din Culoarul Timiş- Cerna, în vestul Grupei Retezat- Godeanu, cu semnificatii şi vestigii romane la puţini kilometri de Băile Herculane;
Strei- afluent al Muresului, ce traversează Depresiunea Haţeg;
Podu Calului şi Siriu- doi dintre cei trei munti ce alcătuiesc Munţii Buzăului ( împreună cu Penteleu);
Goru- vârful situat în Muntii Vrancei, cu cea mai mare altitudine din zonă de 1785 m;
Gugu- cel mai înalt vârf din Munţii Godeanu, cu altitudinea de 2291 m;
Leaota- masiv muntos din Grupa Bucegi;
Zăgan- denumirea veche a unei specii de vultur carpatin, disparută între timp, asociată şi cu numele de Ciucaş, masiv muntos din Grupa Curburii;
Perşani- munti joşi, putin peste 1000 de metri situati la vest de Depresiunea Braşovului;
Feredeu- obcina (munti cu spinări domoale, de mică altitudine ) din Bucovina, ce face parte din şirul de munti numiti Obcinele Bucovinei;
Goşman- munţi relativ josi din sirul estic al Carpatilor Orientali, situati şi pe teritoriul judeţului Bacău;
Ţarcu- munti înalti de peste 2000 m, din Grupa Retezat-Godeanu;
Ciucas- mentionat mai sus, este cel mai înalt munte din Grupa Curburii, 1954 m;
Ciuc- munti şi depresiune din Grupa Centrală a Carpatilor Orientali;
Penteleu- menţionat mai sus, la Muntii Buzăului;
Şetref- pas sau trecătoare dintre Muntii Rodnei la est şi Muntii Ţibles la vest, cu altitudinea de 818 m, ce realizează legătura dintre Transilvania şi Maramureş;
Giurgeu- munţi situati în Grupa Centrală, la vest de depresiunea cu acelasi nume numită şi Gheorgheni;

Delicatese gastronomice secuiești

Piept de curcan umplut cu sunca si cascaval - meniu pentru copii!!!


Platoul secuiesc de 2 persoane!!!

Mi-am propus de curind sa încerc sa fotografiez si sa evaluez atit cât ma pricep si felul in care se manânca, grija pentru client si pentru ambianta. Acum stiu ca nu sunt specialist si n-am pretentii de mare gurmand cunoscator, dar pot face comparatii.
Asta este a treia postare din aceasta eticheta ,,Cum se manânca ", si voi scrie despre pensiunea la care tin atât de mult, Hatarpatak(Bradesti- Odorheiu Secuiesc).

Am comandat impreuna cu sotia un platou secuiesc de toata frumusetea, cica pentru doua persoane dar pot mânca si trei din el. Aveti ocazia sa-l vedeti in poza si sa observati abundenta de carne ( cotlet invelit in cartof, friptura taraneasca, sunca, cârnati, pastrama cu paprika), asezonate cu cartofi prajiti si cu ciuperci pane, plus portocale de decor. Merita si ca pret, parca undeva la 45 de lei.

Felul celalalt a fost mâncarea lui Iani, un cordon bleu de pui cu garnitura de orez , care a fost delicios si a costat 11 lei. Ca aperitiv am luat pentru prima data ceapa pane!!! nu stiu daca ati auzit de asta dar este incredibil de gustoasa si de usor ( probabil ) de facut si când mai costa si 2 lei iti dai seama ca ai ajuns unde trebuie.

Ambianta restaurantului este data de muzica ungureasca disco si pop dar la cerere se poate asculta si ABBA, Eric Clapton sau Frank Sinatra.
Chelneri saritori, cam ocupati si care nu vorbesc bine romaneste, dar inteleg aproape tot ce le spui.

Buşteni- ,,Staţiunea paltonarilor"

imagine asupra Buşteniului, luata din balconul pensiunii ,, Casa Alba "

gara

biserica din centru si casa de cultura

primaria


Pârtia Kalinderu si telescaunul ultramodern

Asa era numita aceasta statiune montana de catre cei din Sinaia sau din Predeal, pentru ca se presupunea ca aici vin pensionari obositi si rutinati, provinciali ignoranti si fraieri cu portofelele goale. In timp însa percepţia s-a schimbat si orasul Buşteni a devenit un loc de atractie pentru iubitorii de schi si de alte sporturi de iarna.
Bușteniul este un oras de peste 12000 de locuitori situat la poalele abruptului impresionant al Bucegilor, abrupt dat de vârfurile Caraiman (2384 m) si Costila ( 2498 m, cu amendamentul ca daca se ia în considerare si înaltimea releului de televiziune de peste 100 de metri, aici avem cea mai mare altitudine din România).
Totusi orasul are mult de suferit la capitolul urbanism si grija pentru curatenie. Am fost de curând si am rămas surprins de mizeria de pe trotuare, de dalele din pavaj care erau distruse, rasturnate sau furate, de strazile laturalnice pline de gropi si de peiajul dezolant oferit de faţadele unor cladiri din centru.
Foarte, foarte proasta mâncarea si atmosfera de la bomba culinara numita,, Casa Tărănească" situata în centrul statiunii, aici am mâncat cea mai proasta pizza din viata mea, iar kitch-ul tipic cu stergare si lemn lăcuit este demn de o antologie a prostului gust.
Vorba românului ,, MAI E MULT PÂNĂ DEPARTE ".

Ce m-a surprins plăcut ?
In primul rând pârtia Kalinderu dotata cu un telescaun ultramodern, unde se urca de la cota 900 pâna la 1250-1300 de metri plus traseul de ecalada pe gheata situat alături si unde se organizeaza cele mai cunoscute concursuri din aceasta parte a Europei.
Apoi mi-a placut foarte tare pensiunea unde am stat, pentru ca, desi mai putin cunoscuta si neamenajata în totalitate) patronii vor sa o vânda) ofera un confort deosebit si un lux si un bun gust cum rar am vazut. Se numeste ,,Casa Albă" si este pe drumul ce urca spre pârtie la prima intersectie pe dreapta, dupa indicator.
De asemenea din Busteni se poate urca spre Babele (cu telecabina) si spre cascada Urlatoarea, dar despre asta am mai scris.
De vizitat muzeul /casa memoriala Cezar Petrescu (n-am ajuns, inca!) , unul dintre scriitorii mei preferati, cel ce a surprins foarte bine atmosfera interbelica în ,,Calea Victoriei ", în ,,Aurul Negru " sau ororile si absurditatile razboiului în,, Întunecare ", de aici mi-a ramas în minte o replica a locotenetului detasat pe front care, rugat fiind sa ajute un copil sa învete sa citeasca, spune:
,, Daca nu este material? N-am ce-i face!".

Curriculum Vitae - model clasic

Pentru că am vazut că se cauta foarte mult modelul de curriculum vitae clasic sau european, iata, adaug și un model mai simplu.


-->

Curriculum Vitae

Numele si prenumele : Irașcu Viorel

Data si locul nasterii: 26.06.1972 Galați

Stare civila: casatorit, un copil

Domiciliul: Str. Alecu , bl. ,sc., et., ap., Bacau

Adresa e-mail: v_irascu@yahoo.com

Bloguri :http://plecatdeacasa.net

http://conflictelelumii.blogspot.com

http://testelageo.blogspot.com

Nr. tel.: 0xxxxxxxx (acasa )

0741xxxxxxx (mobil)

02345xxxxx (scoala)

Scoli absolvite: Liceul industrial de Marina Galati; Universitatea ,, Al.I. Cuza” Iasi, Facultatea de Geografie-Geologie, Sectia Geografie, specializarea Geografie Umana.

Parcurs profesional: Scoala,, Miron Costin” Bacau, Colegiul National ,, V. Alecsandri” Bacau, Colegiul National ,, Ferdinand I” Bacau, Scoala,, Al.I.Cuza” Bacau.

Vechime:xx ani

Grade didactice: Definitivat-august 1998

Gradul didactic II –august 2002

Gradul didactic I –martie 2006

Cursuri si specializari: Curs de formare pe probleme de curriculum clasele X-XII, Busteni;

Curs de formare pe probleme de curriculum si evaluare clasele IV-V, Botosani; Curs de formare clasele VI-VIII, Botosani;

Tinovul Mohoş - o mânDREŢE de mlaştină!

Am pozat special această rădăcina de pin doborâtă de vânt, ca să vedeţi că arborele nu avea rădăcinile înfipte în pământ (care pământ?) ci doar erau paralele cu turba.

Pinii pitici din centrul mlaştinii.

La capătul podeţului, ce duce spre zona de belvedere din centrul tinovului.


Un ochi de apă (vara sunt peste 15 ochiuri de apă mult mai mari) şi, o interdicţie?

Pe podeţ, tot pe podeţ, până la victoria finală !

În poza de pe panou este roaua cerului, care atrage mici insecte în cupa sa înflorită, după care le devorează.

Marginea tinovului, tivită cu pini şi molizi mai înalţi, unde au găsit o ,,terra ferma "

Pe această hartă se vede şi Sfânta Ana şi Tinovul Mohoş, şi se vede şi diferenţa de mărime în favoarea mlaştinii.

Am mai scris despre acest tinov în postarea despre Băile Tuşnad- Sfânta Ana (pentru cine doreste să o citească) şi am spus si acolo câteva lucruri intersante.
Acum revin cu precizari și cu mai multe poze.

În primul rând ce este un tinov? - este o mlaştină oligotrofă (cu un sol acid) plină de obicei de un mușchi îmbibat cu apă numit Sphagnum, mlastină ce se întâlneşte în zona montană, între 800 si 2000 de metri.

Acest tinov are însă o istorie aparte, pentru că este format într-un fost crater, frate geamăn cu cel în care s-a format lacul Sfânta Ana, pe locul unui fost lac de crater vulcanic mai mare ca Sfînta Ana-legenda aici.
Este situat la altitudinea de 1050 de metri, cu 100 de metri mai sus decât celebrul Sfânta Ana si este de patru ori mai mare decât acesta.

Tinovul este renumit, pentru că cei 10 metri grosime de turbă provin de la cenuşa vulcanică depusă pe apele acestui lac de peste 80 de ha, iar vegetatia crescută aici se mişcă (atunci când sunt furtuni puternice) împreună cu mâlul, practic ,,plutind,, pe o peliculă subţire de apă rămasă în adâncime.
Cred că este cel putin straniu să vezi pini de 20 de metri înălţime (situati doar la marginea mlaştinii) și pini si mesteceni pitici mişcându-se în directia opusă celei din care bate vântul.

Tinovul mai adăposteşte si plante relicte glaciare (plante rămase din timpul ultimei glaciaţiuni în urmă cu peste 10000 de ani si care în loc să dispară odată cu încălzirea climei, au găsit zone ca aceasta unde s-au adaptat), cea mai cunoscuta fiind planta carnivoră Roua Cerului sau Dreţele( în titlu!), numită în latină Drosera rotundifolia obovata sau rozmarinul de turbarie precum și arborii pitici mentionati mai sus.

Mai exista o mică turbărie, o miniatură a acesteia în nordul muntelui Puturosul (usor de intuit asocierea cu sulful) cu aceleaşi relicte, pe doar un hectar numit Tinovul Buffogo.
În filmulet, fiul meu face îngeraşi în zăpadă pe drumul ce duce de la cabanele rezervatiei la tinov.

Hanul Secuiesc- fără pretenţii dar cu mâncare bună

curtea hanului


interiorul restaurantului




Situat în Băile Tuşnad, aproximativ în zona centrala la curba ce urca spre Hotelul Fortuna, szekelyfogado.ro, ofera o cazare în camere cu doua sau mai multe paturi (6), la 90 de lei camera, cu mobilier simplu din lemn vopsit în diferite culori (camera verde, camera albastra, etc.) si cu motive florale stilizate inspirate din traditia si folclorul secuilor, de altfel puteti vedea si în poze.
Ce trebuie sa ştiti cu siguranta este ca aici se manânca bine, înca (si aici, ca si în alte locuri, romanizarea se produce încet dar sigur, portiile de mâncare începând sa capete alte dimensiuni, fata de ceilalti ani!), piesa de rezistenta fiind platoul secuiesc, care desi este pentru doua persoane satura cu siguranta trei, apoi supa si gulaşul secuiesc cu niste găluşte mici si simpatice, sau sarmalele uriase cu mamaliga.
Chiar daca chelnerii nu stiu foarte bine româneste, te înteleg foarte bine, unii au însa o atitudine aiurita si nu pentru ca suntem români căci am observat aceeasi atitudine si la mesele ocupate de maghiari.
Vara se poate mânca pe terasa din dreapta si din stânga, având în mijloc curtea cocheta si bine întretinuta.

Legenda lacului de crater vulcanic Sfânta Ana

drumul este absolut încântator ( 7 km. de la intersectie)


lacul si omul ... de zapada

lumina şovăie pe buza craterului


si îngerii din zăpada ies mai bine la 1300 de metri


căbănuţele si minipensiunile de la intrarea în rezervatie

Revenirile mele la Sfânta Ana sunt foarte dese si întotdeauna placute. Am văzut lacul acesta în multe ipostaze, mai putin vara, pentru ca atunci sunt plecatdeacasa pe meleaguri românesti mai îndepartate si am auzit de multe ori de la seful rezervatiei povestea sau legenda, cum vreti, a acestui lac deosebit si unic.
Iat-o:

Se spune că pe la anul 1300, trăiau în Muntii Harghitei doi fraţi.
Și tare se mai întreceau unul cu altul. Când au plecat de la casa parinteasca, unul dintre ei s-a stabilit mai în munte, la Balvanyos (mai spre Târgu Secuiesc), iar celalalt în Tuşnad, pe valea Oltului.
Si cum erau foarte bogati si-au construit fiecare câte un castel, de ziceai ca acolo si-a facut culcus Soarele.
Intr-o zi unul dintre ei a hotarit sa- i arate celuilalt ce mare putere si bogatie are el. Zis si făcut. Comandă la mesterii din zona o trasura frumoasa si poleita cu aur, trasa de sase armasari pur sânge arab, rotati în frunte. Si se suie printul în caleasca si începe a defila prin imprejurimi, si a traversa muntii catre fratele sau .
Acesta din urma, când auzii de fapta fratelui său, hotarî sa-si faca si el o caleasca si mai mare si mai frumoasă, dar nu trasă de bidivii rotaţi ci de cele mai frumoase fete din satele stapânite de el.
Slujitorii mersera si luara din familiile lor şase fete nepângărite, printre care si pe Ana, o tânara frumoasa si foarte credinciosa, aproape o sfânta.
Si le înhamara la trăsura, si trageau saracele fete si erau asa de aspru biciuite, încât Ana ridicând mâinile spre cer zămisli din gura un blestem înfricoşător, astfel ca toate castelele si fratii cei răi si toate satele din jur se prabuşira în adâncul pamântului si o apa mare acoperii pacatele si nedreptatile facute de cei doi frati si de slujitorii sai .
De atunci, zice legenda, cine merge si se spala în lacul Sfânta Ana este curăţat de păcate, iar pentru asta la 200 de metri de lac se afla o capela de rugaciune, unde turistii pot lasa rugile si păcatele lor .
Si-am încalecat pe o căpşuna si NU STIU daca v-am spus o mare si gogonată minşiună !!!

Cascada Urlătoarea - Buşteni

la cinci minute de cascada și pârâul situat în dreapta potecii curge, încă, vijelios




atentie ursi!, pe bune, se știe ca ursii nu hibernează toata iarna, ci mai ies și mai caută de mâncare, mai ales că sunt obișnuiți cu oamenii!!!


minunata cascadă sau sulul de cristal!




Sunt absolut sigur că marea majoritate dintre cei ce citiți postările mele ați auzit sau ați văzut această cascadă încântătoare și deosebit de spectaculoasă, situata la 30-40 de minute de mers, relativ lejer din Buşteni (din spatele Hotelului Silva sau de lângă telecabină).

Am fost de două ori în ultimii ani, întotdeauna iarna, și mi se pare cu adevărat fascinant peisajul acela al pădurii parcă încremenite în asteptarea celui mai mic zgomot de ciocănitoare, de veveriță agitată sau de urs înfometat, sau de ce nu, de cântec de copil, toate până la ceea ce localnicii au numit sugestiv ,, Urlătoare" (vă mai amintiți denumirile date de români cascadelor ?- Săritoare sau Duruitoare)
Zgomotul sparge linistea pădurii si te pierzi încet în aburul făcut de apa pârăului cu acelasi nume, ce cade de la 15 metri înăltime.
Cascada se află la poalele abruptului prahovean al Bucegilor, lângă Valea Jepilor(denumire ce vine de la jnepeni), deasupra Poienii Tapului (care, de altfel, se lasă zărită printre ochiurile lăsate de perdeaua pădurii ).
Este formată de aparitia unui prag de piatră, în fapt un bloc uriaș de conglomerate(pietrișuri cimentate), care obligă pâraiele Urlătoarea Mică și Urlătoarea Mare să se arunce de la o altitudine suficientă, în micile căldări de eroziune situate mai sus de căderea principală.

Interesant, pentru cei dornici de aventură, ar fi să urcati pieptiș( numai dacă mergeti vara), prin stânga cascadei la celelalte căderi de apă facute de cele două pâraie, care în final se unesc și genereaza ceea ce Alexandru Vlahuţă numea ,,un sul lucitor de cristal ce se sparge cu zgomot în volbura de jos "(inspirată din Silviu Neguț- Spectacolele Terrei).