Platoul Bucegilor- Valea Jepilor

tati si Iani - doi ochelariști         și copii în bufetul de la cota 2000


pe valea Jepilor se poate urca doar vara, imaginea cu zapada este surprinsă în 29 aprilie, iar când am urcat cu telecabina am avut parte și de ninsoare, iar pe platou de un soare arzător


în anumite zone zăpada atingea ;i 50 cm, gardul de protecție al Babelor era îngropat încă în zapadă

Multă lume urcă pe Platoul Bucegilor, mai ales de la Bușteni, cu telecabina situată în spatele Hotelului Silva, dar foarte putini știu despre relieful zonei, așa că am ales să scriu mai mult tehnic decât literar, despre această minune geomorfologica (geomorfologia este știinta despre formele de relief).
Muntii Bucegi au o particularitate geologică și geomorfologică  ce îi încadreaza în categoria sinclinalelor suspendate, adică a unor zone montane cu roci sedimentare (calcare si conglomerate în acest caz) ce au rămas suspendate datorita eroziunii puternice a regiunilor marginale.
Acest element de relief a facut posibilă aparitia a ceea ce numim Platoul Bucegilor, o zona relativ neteda ce contrasteaza cu vârfurile semeţe din jurul său: Omu 2505 m, Caraiman 2384 m, Coştila 2498 m si Bucşoiu 2492 m.

Platoul este situat între abruptul dinspre Prahova (acesta se vede mai ales de la Bușteni și în anumite zone diferenta de nivel între valea Prahovei si marginea platoului este de 2000 m!) si valea Ialomiței care străbatând calcarele din regiune a creat o serie de chei spectaculoase cum ar fi Cheile Ursilor, Cheile Zănoagei și Cheile Tătarului, pentru ca la ieșirea din acestea sa formeze peștera Ialomiței.
Pe acest platou se afla vestitele forme de relief create prin eroziune diferentiala (stratele mai moi de roca sunt erodate mai puternic) si numite Babele- în fapt doua stânci alcatuite din gresii si conglomerate ce au fost erodate la baza, de catre vântul încarcat cu gheata si nisip, rezultând doua ciuperci paralele ce stau ca doua babe ce bârfesc încontinuu, de mii de ani) si bineinteles Sfinxul, o stânca erodata diferentiat cu aspect antropomorf (față umană).

Se stie mai putin despre stânca Ciobanasul, despre stâncile Sfânta Ana sau Franz Iosef si mai ales despre Coltii Morarului- o înșiruire spectaculoasă de ,, dinţi'' calcaroși întilnită în traseul spre vârful Omu (pe dreapta).
Despre vârful Caraiman se stie ca aici este amplasata o cruce înalta de peste 20 de metri si construita de monarhii României, si care lumineaza si domina toata valea Prahovei.
Valea Jepilor, este de fapt o zona adâncita din abruptul prahovean al Bucegilor, paralela cu traseul telecabinei , este foarte abrupta si a luat denumirea de la un conifer subalpin numit JNEAPĂN, ce se întâlnea de la 1700 -1800 de metri altitudine, inclusiv pe platou, au fost însă defrișați în masă de către ciobani, pentru că oile lor ramâneau captive în încrengătura de ramuri întinse pe sol, ale acestor arbuști subalpini.