Peştera Polovragi - Peştera Muierii

cheile superspectaculoase ale Oltețului (în anumite locuri lăţimea văii abia depăşeşte 30 m)

la intrarea în pestera Polovragi

trovant în forma de broască ţestoasă(este de pe valea Lotrului de la Voineasa si nu de la Costeşti unde zona a devenit rezervaţie)

doamna si domnul la Mânăstirea Hurezi

bucurie la iesirea din peşteră

cumnatii mei (Nucu si Anto) la mânăstire

ceramica de Horezu nu înseamna numai farfurii cu motive cosmice ci si vaze sau obiecte de bun gust.

Trebuie, este aproape obligatoriu, sa mergeti în zona Olteniei înalte sau,, de sub munte", cum i se mai spune părţii de nord a județelor Vâlcea şi Gorj.
Este o regiune de o frumusețe aparte, pentru că pe drumul dintre Râmnicu Vâlcea și Târgu Jiu, ai tot timpul pe dreapta Masivele: Căpăţânii (cu ,,spinarea'' carstică numita Buila -Vânturariţa de 1885 m)  și Parâng (2519 m, vf. Parângu Mare), iar pe stânga livezile de meri, peri ți pruni din Subcarpații Olteniei(Getici).

Din Râmnicu -Vâlcea, oraş cochet, situat la intrarea în Defileul Oltului, faceţi dreapta spre comuna suburbană Troian si ţineţi drumul până la Târgu Jiu pe 109 kilometri.
Prima ocazie să va opriti o aveți în localitatea Costești (vestita, printre altele, si datorita bătăliei din 1999 dintre ,,trupele'' de mineri conduși de Miron Cozma si politisti + jandarmi, acestia din urma făcându-se de ruşine si umiliti de mineri, permit acestora înaintarea spre Râmnicu Vâlcea si spre Bucuresti, a fost singura data dupa revolutie când a fost mobilizată armata!!! pentru a opri o mișcare de protest), unde într-o văioaga de pe marginea drumului găsiti niste pietre de forma sferica numite trovanţi. Deosebit de interesanți, acești trovanți sunt formatiuni sferice nisipo grezoase, care sa mai gasesc si pe valea Lotrului si lângă Drobeta si în Dealul Feleacului de lângă Cluj.

La 40 de kilometri de Râmnicu Vâlcea faceti dreapta spre Mânastirea Hurezi sau Horezu vreo trei kilometri pâna în localitatea Românii de Jos(interesant este că există sate,, româneşti'' denumite ca atare si sate cu oieri transilvaneni la origine numite,, ungureni '' adica venite de peste munti, stiti ca traditia oieritului si a transhumantei este veche în zona Novaci- Horezu- Sebeş- Sibiu) unde întâlniţi un ansamblu arhitectonic bisericesc unic, în stil brâncovenesc din secolul 17.

Trebuie sa ştiţi, că în atlasele occidentale detaliate, în România sunt trecute trei monumente aflate în partimoniul mondial UNESCO, printre care si aceasta mânăstire deosebită, împreună cu biserica fortificata săsească medievală de la Biertan si cu mânăstiririle din Bucovina(în orasul Horezu va puteti caza si cumpara deosebite obiecte de ceramică).
În comuna Obreja, faceti din nou dreapta spre Polovragi unde se află vestitele chei ale Olteţului, pestera Polovragi și mănăstirea cu acelasi nume.
Pestera este spectaculoasă, se poate vizita oricând, sunt organizati, au orar de vizitare la intrarea în pestera, si nu este scump de loc. În pestera, cea mai interesanta este,, Galeria Sfeşnicelor '', o serie de concretiuni formate din carbonat de calciu, ce imită foarte bine lumânările.
Cheile Olteţului au o lungime de peste 2 kilometri şi sunt extrem de înguste, abia are loc drumul și râul, iar pereții cu înclinare de 90 grade sunt impresionanţi.

Piesa de rezistență a călătoriei o constituie, însă, Peştera Muierii, situată în localitatea Baia de Fier(nume dat în vechime, datorită exploatărilor de minereuri), la intrarea în Cheile Galbenei sau Galbenului, unde se spune că, în timpul năvălirilor barbare, femeile și copii se ascundeau în peşteră, mai ales că aceasta are intrarea printr-o parte și ieșirea prin alta.
Este electrificată, iar încăperile sunt dispuse pe două nivele, în prima sala se află ,,Stânca Insângerată'' si  ,,Domul Mic ''(dom= formă rotundă, boltită sau circulară, luată de la stilul baroc, existent în marile catedrale europene) apoi pe o jumatate de drum mergeti, cum s-ar spune, pe burtă, pentru că tavanul este foarte jos, iar din când în când te trezeşti că acesta se ridică la zeci de metri, asta o face foarte spectaculoasă. Merită menționate și Sala Liliecilor și Cimitirul Urșilor, unde au fost identificate 183 de schelete de urși (ursul de pestera= Ursus Spelaeus, care a trait în peșteri în perioada Cuaternarului).

O chestie haioasă, este legată de ghidul acestei peşteri, care încearcă să dea informaţiile cu o dicţie ușor forţată, care nu face decât să stârnească zâmbete.
Am fost si cu elevii și abia i-am stăpânit. Atenție, că se supără și vă dă afară din peşteră, așa că abţineţi-vă; uneori îl mai ia și pe copilul lui să vorbească, ia imaginaăi-va cum prezintă acesta peştera?