luni, 10 octombrie 2011

Cheile Orzei ( Ialomiţa), aval de Scropoasa



Pe versanţii sudici ai Munţilor  Bucegi îşi face loc, cu greu, râul Ialomiţa săpând o succesiune de chei, întrerupte de două lacuri de acumulare: Scropoasa( ceva mai mic, la 1250 m) şi Bolboci( mai mare la 1460 m). 
Plaiurile Bucegilor care reprezintă leagănul drumeţiilor montane au peisaje impresionante, descrise şi umblate de marii întemeietori ai turismului de drumeţie printre care, legendara Bucura Dumbravă,  Moş Butmăloi sau  Emilian Cristea.

În marele sinclinal al Bucegilor, în partea centrală a acestuia îşi fac loc  stratele de calcare jurasice care au creat marile abrupturi ale Guţanului, Strungilor şi Tătarului, şi tot în ele Ialomiţa şi afluenţii ei au creat nu mai puţin de şase sectoare de chei, de la nord la sud: Cheile Urşilor, Cheile Peşterii, Cheile Coteanului, Cheile Zănoagei Mici, Cheile Zănoagei Mari şi Cheile Orzei.


Prin acestea din urmă, pe la începutul verii, am umblat vreo două ore, într-o sălbăticie care nu are nimic de a face cu umanizarea excesivă la care au fost supuşi Bucegii în ultimii ani.
Traseul începe după colonia Dobreşti, unde se află hidrocentrala ce preia apele din Lacul Scropoasa sau de lânga tabăra de elevi Vânătorul, pe marcaj  cruce albastră care duce spre peştera Ialomiţei.


Valea Ialomiţei este presărată în  această zonă cu zeci de praguri de rocă în care alternează calcarele  cu uriaşe stânci de conglomerate de Bucegi, desprinse din abrupturile Doamnele, Gaura sau Obârşia de la peste 1800 de metri.
Peisajul spectaculos dar liniştit este mâzgălit, din păcate, de cea mai lungă bandă transportoare din România, care alimentează combinatul de ciment  de la Fieni cu calcar exploatat din Muntele Lespezi.


Pădurea  seculară de fag de la 1100-1200 de metri  şi stivele de grohotişuri sau cavităţile calcaroase ce apar din loc în loc în versanţii ce muşcă din potecă, îţi oferă experienţe  şi privelişti unice. 
Cu excepţia unor porţiuni mai abrupte în malul râului, traseul se parcurge relativ uşor,  chiar până la baraj, aşa că şi cei fără multă condiţie fizică se vor bucura de drumeţia aceasta.



Recomand zona pentru iubitorii de drumeţii în regiunile sălbatice ale Munţilor Bucegi,  mai ales pentru cei care vor să evite traseele bântuite de turişti în tenişi şi maieu.
Pentru asta mergeţi la Moroieni, la treizeci de  minute de Sinaia, prin Pasul Păduchiosul sau Cota 1000, şi urcaţi spre baraje şi  spre obârşia Ialomiţei pe marcajul indicat mai sus.

 Nu veţi regreta.


Un comentariu:

fosile spunea...

Multumesc,dom'profesor!
Sint convins ca urmind indicatiile si descrierea n-as putea sa ma ratacesc,decit daca nu m-a satura de ceea ce este pe traseu si as vrea sa mai vad si imprejur.
Si mai sint convins ca a adus aminte despre traseele celor in tenisi si maieu cel fericit ca a scapat de urmele de civilizatie,cel eliberat.

Re-Descoperă România Episodul 11. Cheile Nerei și Lacul Dracului

  Comuna Șopotu Nou, Județul Caraș -Severin, Depresiunea Almăjului/ Bozovici, Munții Almăjului, Grupa Banatului   Septembrie 2008 surs...