ca și în titlu- de neuitat!
bun grataragiu mai este cumnatămiu'
căsuța cu om pe prispă!?
to much sun
ansamblu rustic format din: una bucată foișor, una bucată grătar și una bucată peisaj splendid
deși nu-mi plac piticii de grădină, ăsta pare simpatic lângă floarea ce a învins pietrișul
ciuperca și balansoarul
stratele de calcar indică perfect depunerile de scoici și schelete de pe fundul mărilor mezozoice
priveliște din foișor
floricele de munte, culese de copii din poiana de sub pădure
fascinație
un molid stingher în lumina crepusculului de seară
întunecare
Am mai fost la Lacu Roșu, de multe ori în ultimii ani și am stat la hotelul cu același nume sau Gylkosto, cum îi spun secuii. Plăcut dar cam scump. Credeam că pentru noi, această stațiune nu mai are secrete, aceleași plimbări cu barca dupa care Iani este înnebunit și aceleași plimbări pe marginea străzii între lac și hotel sau restaurant.
Dar ultima dată stațiunea și-a dezvăluit ca o frumoasă domnișoară tainele. Astfel, am cunoscut-o altfel decât până acum, fermecătoare, discretă, stralucitoare la răsărit și misterioasă la apus.
Sotia a gasit, pe internet, pensiunea acesta micuță cu doar doua camere, foarte spațioase și bine dotate și dimensionate pentru familiile cu unul sau chiar doi copii, cu o bucătaăioara cu de toate, cu foișorul acesta drăguț și cu balansoarul străjuit de ciuperca acesta binevoitoare.
Cum ajungeti în stațiune, de pe drumul principal faceți la dreapta și aproape paralel cu acesta, se face un drumeag de pământ ce urcă spre biserica ortodoxa din deal, cu hramul Sf. Ioan Botezătorul. Înainte de ea, pe dreapta, veți da de această pensiune deosebita.
Gazdele (familie mixtă, ea românca, el maghiar/secui), construiesc acum o altă pensiune mai mare, alături, cu șapte camere micuțe, lucru care cred că va lua din farmecul rustic al primeia. Prețul unei nopți de cazare este de 120 lei, dar merită!
De aici am plecat în călătoria spre Cheile Bicăjelului și satul Trei Fântâni, despre care am scris într-o postare anterioară.
În rest bucurați-vă de liniștea dimineților și de intimitatea foisorului.
7 comentarii:
Presupun ca ai urcat si pe Suhardul Mic, sau cum ii spune la varful acela cu o cruce pe el? (nu ma refer la Piatra Altarului)
Muntii din jur(din punctul de vedere al drumetiilor) sunt inca o necunoscuta pentru mine.Vio'
Dumnezeule, ce frumusete!Asta visez eu sa fac cand ma voi intoarce...undeva , o mica cabanutza , printre crengile de brad....sa-mi pot privi in fiecare dimineata muntii mei dragi!
Multumim!
Si da, sunt de acord cu tine, ca se va strica farmecul micutei pensiuni cand o vor termina pe cea mare!Dar probabil trebuie sa traiasca si oamenii aceia din ceva!
Foarte frumos
Frumos acolo!Am fost si eu,dar in trecere.....nu am avut timp sa ma bucur de peisaje....
Sper ca voi reveni!
Neaparat la urmatorul popas pe care il faci la Lacul Rosu sa urci si pana la crucea de pe Suhardul Mic (se vede din statiune). Traseul este foarte frumos, iar poteca este bine marcata (triunghi albastru - parca) deci nu te poti rataci. In plus privelitea ce poate fi admirata de sus este superba. O sa pun si eu zilele astea cateva poze de acolo la mine pe blog.
@tartoras:visam, visam si de multe ori cu asta raminem.Din pacate.Multumesc.Vio
@PACO&Nikol:Multumesc. Sper sa va bucurati si voi de zona .Vio.
Trimiteți un comentariu