Cheile Bicăjelului- o frumuseţe micuţă

surprins de imaginea sa, tăuraşul îşi lasă amprenta bucală pe maşina mea

Marian, minighidul nostru de 9 ani( în dreapta sunt eu răsfoind o carte de geografie din anii '60 pe care copilul o lua cu el ca să-si astâmpere curiozităţile- impresionant!!!)

patriarhal


lumini și umbre

o micşunea de munte

intrarea sau... ieșirea din chei


volbura


peisaj superb, cu un pet verde pe post de natură statică

Știam că în zonele carstice, dincolo de cheile mari ale râului principal, există afluenți care spre vărsare, formează chei spectaculoase și sălbatice, relativ neatinse de roata mașinii.
Așa se întâmplă cu Bicăjelul, unul dintre cei mai mari afluenți ai Bicazului pe partea dreaptă, râuleț ce se varsă în Bicaz- pentru detalii, în zona numită Gâtul Iadului, unde este un pod pe drumul principal.

M-am interesat si am aflat că drumul de pe valea Bicăjelului, pleacă de lângă biserica ortodoxă din stațiunea Lacu Roșu( chiar în zona unde se află superba Pensiune Adela). Urmăriți firul apei vreo 20 de kilometri (până spre Bălan, prin Pasul Dracului), până în locul care se numește,, Trei Fântâni ", adică trei izvoare ce alimentează acest pârâiaş.
De altfel, localnicii numesc Bicăjelul, Trei Fântâni.
Zona îngustă începe după vreo 8 kilometri de drum de țară, undeva în stânga. Dincolo de drum, lăsați Cheile Duruitoarei (mai greu accesibile ) și ajungeți în regiunea numită,, La Bechet", unde am făcut și pozele de mai sus.
Merită văzute aceste chei, pentru sălbăticia locului și pentru frumoasa priveliște ce se deschide după ce cheile se sfârșesc, la fel de brusc cum au apărut.
Deschiderea se face către satul numit, cum altfel, Trei Fântâni, în fapt un ăatun pierdut la poalele Hăghimaşului Negru.